#Biodiversitate: Boa de nisip se intoarce!
Dupa cum ati vazut probababil deja la mine pe pagina de Facebook, am gasit saptamana ce a trecut o noua populatie de boa de nisip (Eryx jaculus – Javelin sand boa). Vestea e cu atat mai buna cu cat avem si alte semnalari pe care trebuie sa le verificam, numarul de exemplare de boa de nisip de pe teritoriul Romaniei putand sa fie mult mai mare decat estimarile initiale ale specialistilor.

Dupa calculele mele si ale lui Vlad Cioflec specia ar putea fi semnalata in judetele Mehedinti, Olt, Teleorman (gasit recent), Giurgiu, Calarasi, Constanta (gasit istoric si recent), Tulcea (gasit recent). Cu semnul intrebarii ar mai fi judetele Ialomita si Braila.
In acest an am investigat impreuna cu Vlad toate aceste judete mai putin Mehedinti (unde voi merge in acest weekend – avem deja o semnalare de la cineva din zona!). Asa ca nu e chiar un noroc gasirea unei noi populatii, ci rodul unor luni de munca de teren si documentare. Daca ritmul gasirii de populatii se mentine, am putea anunta in scurt timp, de ce nu, prezenta celei mai mari populatii din Balcani a acestei specii chiar aici, pe teritoriul Romaniei. Deocamdata este un vis frumos, dar semnele din teren sunt bune.
Specia nu este agresiva si nici veninoasa, mai mult, este chiar un sarpe lent in comparatie cu colubridele sau viperidele, astfel ca are nevoie de toata protectia noastra pentru a nu fi afectat de prezenta in zona sa de raspandire a prea multor oameni neinstruiti in domeniul herpetologiei, care pot afecta habitatele si pot periclita prezenta populatiilor in aceste zone.
Revin cu cateva fotocompletari la articol. Iata in primul rand o fotografie facuta de Vlad in care, pe langa fizicul meu mirobolant, puteti vedea cum arata habitatul tipic pentru acest sarpe: terase de loess inerbate, cu diferente mici de nivel (nu cautati Eryx in pereti inalti de loess, nu au cum sa ajuga in gaurile suspendate facute de pasari sau micromamifere, in timp ce sarpele rau (Dolicophis caspius) sau balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) vor ajunge cu usurinta datorita taliei mult mai mari). Aici manevram cu usurinta cei trei subadulti, pentru ca sunt docili si lenti.
SI o fotografie de grup cu echipa de norocosi:
Mai multe fotografii cu specia la Vlad pe blog.
In final, publicam in premiera (multumesc Vlad pentru harta) raspandirea acestei specii din cercetarile si informatiile noastre. Cu verde inchis judetele unde a fost gasit Eryx (istoric si recent), cu verde deschis celelalte judete probabile sa dea noi date de distriibutie (si sunt si judetele pe care le-am vizitat si le vom vizita anul acesta pentru gasirea e noi populatii), respectiv alte doua judete cu portocaliu, unde nu intreprindem cautari deocamdata, dar nu excludem posibilitatea de a gasi populatii.
Urmatoarele judete unde vom intreprinde cercetari in perioada imediat urmatoare sunt Mehedinti, respectiv Giurgiu. E posibil ca aceste judete sa furnizeze noi populatii cat de curand, ceea ce ne va permite sa inverzim serios harta asta cu nuante pastelate deocamdata 🙂 Pentru judetul Giurgiu chiar am de gand sa fac o sesiune de cercetari de teren in perioada urmatoarei tabere de #biodiversitate, despre care am mai povestit pe Facebook. Detalii in curand.
Aici de pilda cautam noi populatii in judetul Olt, inca de luna trecuta. Nu a fost sa fie pentru momentul respectiv, dar noi perseveram, doar ma stiti ca-s paroxistic atunci cand vine vorba de scotocit dupa fauna…
Si pe final, un video de la eliberarea adultului gasit de noi. Scuze pentru sonor, in zona batea vantul destul de tare..
[Din motive de protectie nu vom divulga deocamdata localizarea exacta a populatiilor gasite de noi. Daca sunt amatori de herpetofauna sau fotografi dornici sa ii gaseasca le putem acorda consiliere specifica, dupa ce ne asiguram de bunele lor intentii. Multumim pentru intelegere!
Pentru cei ce lucreaza in presa traditionala sau online: puteti sa ne cereti inainte de a publica permisiunea de a folosi aceste fotografii, plus alte informatii. Ne inhamam sa va raspundem la intrebari, cu conditia sa nu publicati altcumva decat ce este real despre aceasta specie – stim ca redactiile mor dupa senzational, dar prezenta in mai multe judete din sudul Romaniei a singurei specii de boa din Europa este suficient de senzationala.]








Nicky Predescu said,
12 iunie 2015 @ 11:08 am
Te astept si in Dolj sa pornim pe urmele lor!
Doru Panaitescu said,
12 iunie 2015 @ 11:10 am
Nicky: in Dolj avem cele mai mici sanse datorita lipsei peretilor si a prezentei nisipului (zona Dabuleni). Paradoxal, dar acolo a fost cautat fara succes, deoarece multa vreme s-a crezut ca acest sarpe traieste numai in zone nisipoase. Dar daca venim te anunt!
Dan Deva said,
12 iunie 2015 @ 11:14 am
Salut Doru,
Nu cunosc prea multe despre şerpi, dar am totuşi câteva nelămuriri.
Specia aceasta, a dispărut de la noi pentru o bucată de timp?
Dacă da, care au fost cauzele? Naturale sau antropice?
În cazul în care sunt naturale, încălzirea vremii este cauza pentru care acest superb animal, reapare la noi. Există şi probabilitatea ca presiunea antropică mai redusă de la noi, din România să fie un factor hotărâtor?
Mulțumesc!
Doru Panaitescu said,
12 iunie 2015 @ 11:44 am
Dan:
1. Nu a disparut, dar semnalarile erau extrem de putine si cercetatorii in considerau specie extincta.
2. Nu are nici o legatura cu incalzirea globala, care e mai degraba o gogoasa mediatica – sau prost explicata vulgului in media (povestim despre asta in particular)