Iata prima reclama din lunga serie Gotmilk:

Totusi, campania Got Milk are un insemnat dedesubt stiintific, din cel putin patru motive.

Pasteurizarea

Putina lume stie ca laptele consumat in stare naturala este mai periculos decat cel pasteurizat. Desi bunica ne imbie cu un pahar de lapte cald, “proaspat muls”, acest lapte, desi mai nutritiv, prezinta riscul de ne expune la bacterii precum Escherichia Coli, tulpina bacteriilor EHEC sau Campylobacter, prezente în laptele proaspat, nefiert. Desi parerile sunt impartite, medicii recomanda totusi consumul de lapte tratat termic. Pasteurizarea poate fi facuta pe trei etaje de temperatura, joase, inalta si ultra inalta (ultima fiind celebra deja UHT – ultra high temperature). Si aici parerile sunt impartite, multi adepti ai curentului bio blamand distrugerea multor elemente nutritive din lapte prin procesarea la temperatura mare a laptelui.

Grasimile din lapte

Zicala “cine-i mic si bea laptic” are un sambure de adevar. Grasimile din laptele de vaca nu sunt atat de hranitoare pentru sugari, pe de alta parte au foarte mult colesterol. De aceea recomandarea specialistilor este ca laptele matern sa fie inlocuit treptat in alimentatia copiilor, iar adultii sa nu bea decat lapte degresat (0,1%) in cantitatile recomandate (2-3 pahare de lapte, in functie de greutatea persoanei).

Cazeina

Cazeina este o proteina prezenta in lapte (mai ales in laptele de vaca, unde reprezinta 80% din totalul proteinelor prezente in lapte), importanta atat pentru organism, cat si pentru industria de procesare a laptelui. Trecand peste riscul alergiei la cazeina, aceasta proteina este benefica pentru organism pentru ca elibereaza aminoacizi in organism treptat. Consumul de lapte pentru adulti are asadar un rol important, cazeina continand in special lizina, unul din aminoacizii esentiali necesari in organism pentru anaboliza proteica, sau constructia fibrelor musculare de exemplu.

Lactoza

Lactoza este un glucid natural care se gaseste in lapte. El poate fi sintetizat in oragnism cu ajutorul unei enzime care poate liza molecula de lactoza. Aceasta enzima se numeste lactaza si este activa la copiii de pana la doi ani. Dupa aceasta varsta, cantitatea de lactaza eliberata in oragnism scade natural. In cazul in care in alimentatia adultului laptele lipsest eo perioada de timp, corpul nu mai produce deloc lactaza, de unde si aparitia intolerantei la lactoza, care se manifesta prin greata, crampe, balonare si chiar diaree.

Asadar, e important ca adultii sa bea lapte (cu moderatie) pentru o dieta echilibrata si sa evite pauzele lungi de consum de lapte.

Intorcandu-ne la campanie, va invit sa vedeti un clip cenzurat bineinteles:

Gasiti pe Youtube o intreaga colectie de reclame din aceasta campanie.

Dupa vizionare va invita sa va delectati cu site-ul de campanie, care a aparut la multa vreme dupa ce campania ajunsese deja celebra. Aici veti gasi un joc interesant: cum sa deosebiti laptele natural de vaca de alte tipuri de “lapte”: de soia, de cocos, de migdale etc. Dar adevaratul joc il veti gasi aici: Get the glass!

As vrea sa vad multe astfel de campanii educative si in Romania (ceva pe genul desprealcool.ro, poate).

Numele lui este Mihai. Un roman din toti romanii, care a reusit in 14 luni sa restaureze un camion legendar: Zil 157 6×6. Zil 157 este un vehicul militar, produs de vecinii nostri rosiatici de la Est. Camionul initial arata in felul acesta:

Dupa care omul s-a apucat de lucru, l-a desfacut bucati, i-a reconditionat ce era de reconditionat, a inlocuit si a reparat ce trebuia:

Intr-un final, dupa mai mult de un an de munca, acest mastodont este gata de joaca sau plimbare. Aici il vedeti decopertat, cu cauciucuri noi, cu troliu mecanic (lipsea de pe camion la momentul achizitiei), cu ocheti, si alte elemente tachelare, in fine, ce mai, lucrare frumoasa.

Sau il puteti acopri cu o prelata in regim “autobuz” – Mihai a refacut prelata si a redesenat una cu luminatoare, sa poate fi folosit si pe vreme neprietenoasa sau iarna:

Sau il poate folosi complet acoperit, pentru a evita privirile curiosilor. Discretia este asigurata de versatilitatea acestei noi prelate.

O lucrare asa frumoasa nu putea scapa neobservata in comunitatea pasionatilor de 4×4, motiv pentru care acest camion (incadrat ca vehicul istoric) a fost motiv de articol pe reputatul site 4x4offroads.com.

Trecand peste felicitarile de rigoare, pot sa va spun ca dupa o discutie prealabila cu Mihai, am obtinut de la el nu doar permisiunea de a publica aceste fotografii drept studiu de caz despre ce inseamna sa fii pasionat, dar si sa va plimb cu el. Da, il puteti inchiria in cadrul teambuildingurilor organizate de Wildescapes, firma de teambuildinguri pe care o am impreuna cu Mircea, asa ca daca va vin idei de teambuildinguri memorabile, dati-mi de veste. Camionul poate transporta pana la 12-14 persoane, are amenajate bancute frumoase in spate, iar sunetul motorului si sentimentul pe care il ai pe platforma este ceva unic. Evident, nu veti petrece tot teambuildingul in camion, dar se tura de camion se poate combina cu offroad, paintball si alte activitati, camionul fiind o aparitie de efect in programele de teambuilding…
Iata-l de pilda aici la lucru intr-un eveniment similar cu ce va poate propune Wildescapes, unde niste baieti pasionati de airsoft s-au simtit ca in razboi in spatele camionului:

Si iata cum arata si bancheta:

Asa ca pe banchete flacai si la joaca! Povestea integrala a restaurarii o puteti citi pe forum.club4x4.ro. Inca o data felicitari lui Mihai pentru munca asidua, a reusit o lucrare de exceptie, iar eu va invit sa va trageti seful de maneca pentru un teambuilding de pomina daca vreti ceva cu adevarat deosebit!

Floria.ro – buchet de flori trimis prin SMS, platit prin MobilPay, ajuns in mai putin de doua ore in alt oras decat Bucuresti, tarif de expediere zero.

O prezentare simpla si la obiect pentru un sortiment de paine deosebit de sanatos: Grau intreg.

Topurile agentiilor de publicitate, PR, interactive pe 2010. Lideri: Ileo la interactive cu 1,6 mil. Euro, Nicola Porter Novelli la PR cu 2,8 mil. Euro, Mccann la agentii de publicitate cu 43 mil. Euro. Via Refresh.ro (sursa: Forbes)

Peste 25 de specii de tarantule se pot achizitiona din Romania. Detalii plus un filmulet bonus cu trei soparle versus 20 de lacuste. Ghiciti cine castiga:

Noul Ford Ka. Fata de predecesor, arata dumnezeieste.

Noul VW Beetle. Fata de generatia a doua, arata dumnezeieste. Seamana mai mult cu Porsche decat cu o “broasca”.

Noua Kia Sportage. Fata de predecesor, arata dumnezeieste.

Noul Q3. O masina excelenta pentru cei care tin la imaginea lor, dar nu vor sa epateze cu un Q7 fumat moral.

Rebrandingul BitDefender. Brandient a facut treaba excelenta, documentata, ce mai, glantz. Prezentarea aici:

Bonus: doua posturi marca Groparu (cam xxx, dar merg bine pentru o lectura de seara) “Sex cu doua gemene” si “Sex in trei – varianta si mai nefericita“.

Primul raspuns: fuga la manualul de economie: aa, e simplu, adunam jucatorii si vedem cat a facut fiecare, facem suma si aia-i piata. Simplu la prima vedere, dar deloc simplu in practica.

Piata de publicitate online se poate masura in mai multe feluri:

1. putem masura audientele. Avem SATI (presupunand ca toti cei care conteaza sunt acolo) si gata povestea. In realitate audientele de acolo sunt duplicate, consumatorii folosind mai multe site-uri simultan si asta zadarnicind orice incercare de-a unui publisher de a-si calcula o cota de piata reala din acest punct de vedere.

De ce se intampla asta? Dintr-un motiv simplu: adunam mere cu pere. Fiecare publisher mai mare sai mai mic nu are un singur site. Si atunci aduna site-ul mare cu celelalte site-uri satelit (un exemplu tipic in acest sens ar fi Internetcorp, care a crescut din site-ul mare – ejobs.ro – mult site-uri initial mici, pe care apoi le-au pastorit sa produca audiente contrase din site-ul mare, dar vandabile sub alta promisiune a calitatii).

Daca il intreb pe Internetcorp (exemplul este luat aleator, de dragul exercitiului) ce cota de piata are din audienta, ce credeti ca va face? va aduna toate site-urile sale cu audiente duplicate si va face procentul din total audietnelro SATI. Total gresit, din cel putin doua puncte de vedere.

1. nu toate site-urile din Internetcorp sunt masurate prin SATI (si aste desigur, din motive de bani)

2. nu toate site-urile din piata de publicitate sunt masurate prin SATI.

Aceste doua erori fac imposibila masurarea unei cote realiste de piata judecand dupa unici, unici deuplicati sau afisari.

2. putem masura banii. Si aici apar interpretari: ce bani masuram de fapt? Cifra de afaceri a firmei care se ocupa de asta, cum a incercat Dragos Stanca? Cifrele de vanzari numai din publicitate, cum ar fi fapt corect corect? Cheltuiala clientului sau agentiei pentru comanda in sine? Aici iar este loc de intors berechet.

Daca masuram piata la furnizori, nu e bine. O data pierdem din vedere furnizorii mici, “invizibili”, pe de alta parte masuram bani care probabil nu se adreseaza pietei interne de publicitate. Asta namaipunand la socotela vanzarile generate de linkuri puse pentru SEO si alte tipuri de publicitate care conform unor studii “oficiale” gen ROADS nu sunt venituri din publicitate online.

Teroretic masurarea banilor este “ceea ce conteaza” sau “the shiet”, cum plastic se exprima Dragos Stanca. Dar si pe alte piete, masurarea in bani e dificil de realizat. De ce credeti ca Asociatia Berarii Romaniei genereaza rapoarte anuale de vanzari in hectolitri si nu in lei tramvai? Sau APIA care declara numar de masini vanzdute si nu bani?

Motivul este evident: apar politici comerciale, masini declarate vandute dar retrase,  masini vandute in barter la preturi umflate, beri vandute la 0,33l si nu la 2,5l. Pai cum pot eu masura cati bani s-au dat pe bere, cand adaosurile comerciale difera de la chiosc la chios, de la restaurant la restaurant si tot asa. Piata de bere ca valoare e mult mai mare decat incaseaza producatorii de bere, si desi logic ar fi sa intrebam consumatorii cat au platit pe bere, real nu ai cum sa faci asta.

Intorcandu-ne la piata noastra de publicitate, e clar ca nu poti face o valoare a cheltuielilor cu publicitatea pentru ca nici un client normal la cap nu ar declara ce face el cu bugetul de marketing. Dar nici cu piata exprimata in afisari nu e bine. Motivele sunt iar evidente: poate Apropo media vinde tot spatiul sau la click (CPC) si Q2M vinde tot la afisari (CPM). Evident, e o ipoteza trasa rau de par, dar o postez aici didactic, pentru un exercitiu de aproximare. va dati seama ca orice incercare de monitorizare s-ar duce de rapa. Apropo ar figura cu 100% incarcare pe retea, iar Q2M ar avea 15-20% sau chiar mai putin.

Un alt factor de complicare al masuratorii este dimensiunea pietei. La bere (sau la masini) e relativ simplu: aduni productia autohtona cu importurile, scazi exporturile si ai consumul (ignorand trecerea de beri cu sacosa peste granita). La Internet, lucrurile se complica.

Pana prin anii 1999-2000, piata de publicitate in general era bine delimitata de granitele tarii. Aveam x clienti, y agentii si z bugete totale. Toate bune si frumoase, era banal sa calculezi cote de piata si tot tacamul, deliciul statisticienilor tarii. Pe piata de Internet insa avem urmatoarele situatii:

- detinator roman de audiente romanesti care vinde la agentii si clienti romani, pentru clienti din Romania. Exemplu: site-ul www.9am.ro

- detinator roman de audiente romanesti si straine care vinde deopotriva la agentii si clienti romani si straini. Exemplu: site-ul trilulilu.ro

- detinator strain de audiente romanesti care vinde la romani. Exemple: google.com, facebook.com, tripadvisor.com, booking.com

- detinator de audiente straine care vinde la clienti straini. Exemplu: Softpedia (e vorba de 80% din cifra lor de afaceri, pe piata romaneasca vand prea putin si nu se complica)

- detinator de audiente romanesti care consuma bugete de afara pentru Romania. Exemplu: yahoo.com.

Cu alte cuvinte granitele aceste piete sunt prea volatile pentru a fi trasate cu exactitate, iar cifrele de afaceri raportate de jucatorii romani prea putin relevante pentru a face topuri si clasamente reale.

Si lista complicateniilor poate continua la nesfarsit, spre disperarea neofitilor care vor un raspuns clar: cat este domnule (pe bune) piata asta pana la urma? Raspunsul exact nu cred ca il va sti nimeni, dar cu siguranta nu este atat de mic cum reiese din stdiul ROADS, care evident are limitele sale, chiar daca metodologia de masurare este exacta si agreata de toti participantii la studiu.

Din pacate eu nu am gasit inca un raspuns la intrebarea din titlu. Desi aparent am avea cantitatea in “hectolitri” (unici si afisari din SATI), in realitate treaba e mult mai complicata. Atat zic: bere sa fie, ca gasim noi cui s-o vindem.

Stiti website-ul ViaMichelin? (rog pe cei fara permis sa nu raspunda la intrebarea asta, sunt non-consumatori absoluti). Daca da, de ce? Simplu, pentru ca iti da un beneficiu imediat. Ceva pentru care merita sa dai click, sa dai FConnect sau sa aloci un sertar in dulapul tau de memorie pentru lucruri utile. Evident beneficiul imediat, palpabil, acel serviciu sau beneficiu free este mai valoros pentru consumator decat expunerea la brand, pe care nu-l mai considera un intrus, ci o mana de ajutor mai degraba.

Acelasi lucru vad (cu bucurie) si la Harta Craciunului de la Petrom. Ma si gandesc cum ar fi sunat brieful:

- vrem ceva care sa fie cu Craciun dar sa nu fie rosu

- nu mai vrem fes rosu pe sigla noastra de pe site si nici Javascript cu ninsoare pe site-ul Petrom

- vrem ceva util, memorabil, dar si contagios (cu potentia viral)

Pai ce poate fi mai util de Craciun decat sa trimiti ceva celor dragi? Si cum de Craciun e greu sa te rupi in sapte bucati (ca sa treci pe la toti cei dragi), iar bani de 1000 de SMS-uri nu ai (sau mai degraba nu tii neaparat sa dai), e mai simplu sa intri pe Facebook, unde oricum vei intra in aceasta perioada (ok, ajungi acasa, vezi toate rudele, bei toate sarmalele, iti vezi cei doi prieteni pe care ii mai gasesti acasa in orasu lnatal si cu care te sincronizezi, dar pe Facebook vei sta non-stop, nene). Si stiu ca vei sta nonstop pentru ca anul trecut pe vremea asta Facebook depasea Google ca trafic.

Sigur, o sa ziceti ca parintii nostri nu sunt pe Facebook. Corect, dar daca analizati zecile si sutele de sms-uri, emailuri si alte mijloace de comunicare din aceasta perioada, veti vedea ca ele nu se adreseaza parintilor. Parintii (aia normali) va asteapta cu sarmale pe masa si mai ales cu sufletul la gura. Nu pentru parinti e aceasta aplicatie, ci pentru restul gastii de prieteni cu care vreti sa ramaneti aproape in aceasta perioada.

Ca atare, va invit sa va jucati si voi (si sa ramaneti alaturi de cei dragi care-s departe) cu Harta Craciunului de la Petrom.

Recomand oricarui client care vrea rezultate pe termen lung sa invete de la marii jucatori. Au bugete si isi permit sa experimenteze. Fiti cu ochii pe ei si inspirati-va (fara sa copiati, ma degraba adaptand) retetele lor de succes.

Si o observatie personala: din fluxul de stelute vizibil in aplicatie reiese clar ca cei mai multi bucuresteni de fapt nu-s bucuresteni. Harta abunda de trafic dinspre si inspre Bucuresti. E clar ca mesajele nebucurestenilor se indreapta spre prietenii lor de acasa si invers. Sunt curios cum va arata Harta in ajunul Craciunului.

PS Incerc sa fac rost de la Ileo de niste rezultate ale acestui proiect, dar dupa Sarbatori. Sarbatori Fericite!