Marketeer.ro – digital marketing pioneer

Ieri am avut treaba prin Brasov, dar nu am putut pleca spre casa pana nu am testat ceva ce imi propusesem de multa vreme sa testez: mancarea de la Hanul din Ardeal. Aflat la 10 kilometri de Brasov pe drumul spre Sighisoara, hanul nu m-a inspirat mult timp. Asa c anu i-am calcat pragul. La recomandarea unui prieten, am intrat totusi sa vad ce si cum si iata cum am mai adaugat eu doua ciorbe strasnice pe lista de #Ciorbealese. Citeste mai mult »

Azi ma intreba o prietena pe Twitter cand imi fac blog culinar. Ii raspund aici Simonei ca am o galerie pe Facebook cu chestii facute la ceaun, ca am o categorie pe blog dedicata sportului cu lingura si paharul, ca am un site (Afterhours) care a vazut lumina monitoarelor pentru ca eram gurmand, nu ca voiam sa fac eu o avere cu el si asa mai departe. Cred ca a fi gurmand nu tine de ce blog ai, ci de ce simti cand gusti dintr-o mancare dumnezeiasca. Din fericire, sportul asta de a raspunde “da” la intrebarea oarecum shakespeariana “a fi sau a nu fi gurmand” are deja multi adepti in Romania, unii din ei apucandu-se de scris pe tema asta la modul serios. Asa ca ma onoreaza sa fiu chiar in juriu la unul din evenimentele anului 2012 din domeniu, Gala Blogourmet, car epremiaza astfel de oameni care vad mai mult decat un simplu blid de mancare cand se uita in frigider sau pe masa. Citeste mai mult »

Dragii mei, ma bucur ca v-ati intors aproape toti la garnizoana, ca am vazut ca unul nu ati stat acasa de Sarbatori. Asa ca incepem anul in forta cu o ieseala culinara, din ciclul “Ciolaneala de industrie”. De data asta focusul este pe peste. Si sper ca declansarile sa fie tot asa. Va invit asadar la un regal ihtiologic (mai pe romaneste o masa plina de peste, ca de carnati, caltabosi si alte porcosenii cred ca sunteti satui dupa sezonul asta de Sarbatori fara zapada). Citeste mai mult »

Sau ar trebui sa spunem Carciumul? Romanul s-a nascut gurmand, cu burdihanul dornic de inca o felie de paine pe care s apuna ceva alaturi, ca doar n-o manca paine goala, din toata saracia. Asa ca de Craciun am scris un mesaj cu ce aveam eu pe masa de Craciun, la Braila la ai mei, si am trimis mesajul asta cunoscutilor intr-un schimb de experienta. Mai jos cateva din raspunsuri, venite din toate colturile tarii si chiar si de peste hotare. Unele raspunsuri au fost chiar memorabile, inscriindu-se cu brio in cursa pentru premiile speciale inventate adhoc la citirea mesajelor: Citeste mai mult »

Nu am apucat in ultima luna sa procesez prea multe fotografii din zona de restante. A fost o luna nebuna, am avut de alergat si inca mai alerg. Dar asa, inainte de Craciun, va las cu cateva imagini de pe malul Bosforului, din Istanbul, cu mentiunea ca revin cu un alt articol special pentru bazarul din Istanbul. Citeste mai mult »

Mi se pare ca nu avem destula zapada pe acest inceput de iarna, care aduce cu un Craciun londonez la adapostul umbrelei ce zgarie palariile trecatorilor si rupe tencuiala colturilor caselor de pe strada intunecoasa. Mi s-a facut brusc dor de vara, ca de iarna nu are cum sa-mi fie, abia vine si a inceput prost.

Citeste mai mult »

Si eu, stiindu-ma gurmand, stiu cum suferiti. Asa ca va indulcesc scotocind prin arhiva de poze (m-am hotarat sa fiu mai bun pe acest sfarsit de an si sa mai dau din pozele restante pe la oamenii dragi mie) si va tentez cu o… gutuie coapta la jar de lemne. Nici nu stiti ce gustoasa poate sa fie! Citeste mai mult »

Dragii mei, o parte din voi ati fost stupefiati probabil acum cateva luni cand v-am trimis un sms referitor la o ciorba de bibilica. Voiam sa va spun ca aceasta indeletnicire de-a mea nu e noua. Citeste mai mult »

Urasc expresia “esti din topor”. Mai ales daca imi este adresata, fireste. Totusi, toporul este o unealta extrem de utila omului. Cine ar fi crezut totusi ca poate servi la masa, drept farfurie si nu instrument de taiat/spintecat/ciopartit? Citeste mai mult »

Mi-am adus cativa “magneti” din capitalele pe unde am cutreierat. Primul rand de “magneti” este de dat: mai exact pentru cititorii mei care m-au trimis la plimbare, randul din spate (de la sticla de absint pana la cea de vin) fiind rezervat pentru o degustare interna, cu pretinii. Citeste mai mult »

Luna aceasta am reusit sa depasesc un record personal: am vazut 6 metropole (orase si capitale) ale unor tari vecine in mai putin de o luna: Belgrad, Bratislava, Praga, Viena si Budapesta, plus Istanbul care nu e capitala (multumesc Bogdan de observatie!), dar e o mare metropola a lumii. 5000 de kilometri facuti cu masina pe care nu-i regret, dar care imi dau serios de gandit pentru urmatoarele mele vacante mai lungi. Citeste mai mult »

Povesteam zilele trecute pe Twitter despre cat de buna este plescavita sarbeasca. Ma refer la cea originala, din Serbia, nu glumele proaste din Banatul romanesc. Si pentru ca nu pot sa va transmit gustul prin intermediul acestui blog, va sugerez sa va imaginati. Sper doar sa va prind cu lectura exact in pauza de masa. Citeste mai mult »

Azi am aruncat pe Twitter o vorba: ce idei de Revelion aveti? Hashtagul a prins repede, au venit multe replici pe care le vedeti aici. Totusi, la sugestia lui Sorin Grumazescu m-am gandit sa pornesc si o leapsa cat se poate de serioasa. Pentru ca multe din ideile de acolo sunt putin fezabile sau cel putin foarte exocitce si nerealiste, m-am gandit sa vin cu niste idei de revelion cat se poate de realizabile. Citeste mai mult »

Vineri, 25 noiembrie, iau calea Apusului pentru a strabate un traseu frumos si datator de catharsis intelectual: Bucuresti – Belgrad – Budapesta – Bratislava – Praga – Viena – Budapesta – Bucuresti. Dar da, nu imi era de ajuns ca Paralela 45 m-a pus la aceasta “corvoada” de a nu parasi asfaltul vreme de mai bine de o saptamana (regulamentul complet aici). Stii cum e, cand e cineva cazut, mai sar doi trei derbedei sa ii mai dea niste picioare in burta. Citeste mai mult »

Am revenit cu celelalte circuite propuse de cetatenii care ma citesc si vor sa ma chinuie in concediu. Din fericire pentru mine, doar unul din voi se va bucura de supliciu (pentru ca va fi pe ideea lui), iar eu ma voi bucura ca v-am deschis vena pentru calatorii intr-o luna care nu prea e obisnuita pentru vacante. Citeste mai mult »

Dragii mei, dupa dezastrul ecologic de la iepureala de la Mama, am decis sa lasam specia sa se refaca putin si sa dam iama in zburatoare. Gastele, ratele si curcanii vor fi in vizorul nostru saptamana aceasta. De fapt, acest demers este o continuare care sper sa se permanentizeze. In fiecare luna voi scoate de la naftalina un restaurant bun, cu feluri de mancare deosebite, care sa mai taie din suprematia cefei cu cartofi prajiti, a cascavalului pane si a micilor cu ciorba de burta. Pentru ca Romania are traditie si piata bucuresteana inseamna si altceva decat spelunci pentru melteni. Citeste mai mult »

Mai tineti minte pledoaria mea pentru mamaliga, da? Cumulate intr-un post destul de lung, multele feluri de mamaliga vazute de mine prin peregrinarile prin tara nu sunt nici pe departe paleta completa pe care o puteti savura. Iata ca si colegul Adi Hadean face de dimineata cate trei mamaligi intr-una singura, lucru ce-mi aminteste ca a trecut multa vreme de la ultimul #laceaun. Citeste mai mult »

De la o vreme nu mai simt o provocare sa ies pe coclauri sa caut viata salbatica. Adevarata provocare (pentru mine cel putin) este sa stiu dinainte ce si unde gasesc. Am patit-o la Blogaria cu vulturul egiptean, am patit-o de mai multe ori la lacul Tataru cu caprioarele mele, la Frumusani cu iepurii mei, in Delta Dunarii cu o cucuvea (si asta a mea, pentru ca tot ce fotografiez eu ramane al meu pe vecie, cel putin la mine-n cap) si asa mai departe. Citeste mai mult »

Pentru cei care au gustat deja din rezerva mea personala de dulceturi, delicatesa din titlu e deja preferata mea, a lor si posibil si a voastra. Iar pentru cei care vor si ei sa incerce acasa, am cules reteta de la Profa de Latina, astfel ca v-o dau in scris aici mai jos, daca aveti chef sa va manjiti de sirop si sa cautati cu frenezie gogonele prunisoare, migdale si alte acareturi. Citeste mai mult »

Citat de la Andrei Dumitrel, patronul restaurantului Trattoria del Tatoli, unul din preferatele mele in materie de mancare italiana din Bucuresti: Citeste mai mult »

De cate ori plec din Bucuresti, ma gandesc cu groaza ca nu am unde manca ceva bun. Ceva bun de tot. Din fericire, in ultimii ani au inceput sa apara din ce in ce mai multe locante care nu numai ca nu-si sperie musterii cu chelneri nesimtiti, retete dubioase sau fara nici o emotie (ceafa cu cartofi prajiti), cu patroni care isi dau de urechi afara clientii sau bucatarii insalubre, dar fac din mersul la restaurant o experienta. Citeste mai mult »

Saptamana aceasta am fost invitat (in calitate de blogger) la doua evenimente din industria de hotelarie si restaurante. Mai exact la petrecerea aniversara de 12 ani WuXing si la “Portul Navigatorilor de Internet” (click pe linkuri pentru fotografiile de la cele doua evenimente). Dar nu despre cine a fost acolo si ce am mancat vreau sa va povestesc, ci despre modul in care afacerile de restaurant invata incet incet sa se apropie de bloggeri, influenceri si consumatori. Citeste mai mult »

Scriu acest post dupa mai mult de 20 de weekenduri petrecute in Bulgaria (plus un concediu de 7 zile in 2008), atat pe litoralul bulgaresc cat si in tara. Bulgaria este lovita de o mare controversa mediatica in ceea ce priveste calitatea turismului si securitatea personala, cu zeci de articole despre masini furate sau ridicate aiurea din parcare care alunga o parte din romani. De aceea m-am hotarat sa scriu acest post (atentie, post lung!) pentru ca urmatoarele voastre vizite in Bulgaria sa fie la fel de placute pe cat le-am perceput eu. Citeste mai mult »

La ceas de seara, dupa trainingul de publicitate online de azi, am fost invitat la un pahar de coacazata de catre fostul meu copilot, Augustin Radu (care mi-a pregatit niste povesti in premiera pentru azi). De aici pana la un #laceaun ad-hoc nu a fost decat un pas. Asa incat va provoc sa cititi despre aceasta editie aici, in regim live blogging. Tineti aproape. Citeste mai mult »

Iepurele este pentru mine o delicatesa. De vanat sau nu, carnea de iepure este mai gustoasa decat cea de porc sau de pui, iar in cazul carnii de iepure de crescatorie, are mai putin colesterol decat cea de porc si mai putini urati decat cea de vita sau oaie (este o carne “alba”). Motiv pentru care iepurele la tava este o delicatesa pentru care eram in stare sa merg pana la 2Mai, Szeged, Veliko Tarnovo (Arbanasi) sau Nessebar, unde eram sigur ca gasesc la orice oa asa ceva. Citeste mai mult »