Et. nec. – Cuvinte cu etimologie necunoscuta

Sau cuvinte cu etimologie necunoscuta, aceste cuvinte sunt preferatele mele. Dupa cum probabil știti, etimologia imi da aripi, energie sau dupa caz una peste ceafa cand pocesc slove de mult uitate, ce necesita grabnica aducere la liman.  De la zgâtie pana la torocală, limba romana este un izvor nesecat de cuvinte ale caror origini se pierd in negura timpurilor. Nota: nu toate cuvintele ciudate sau folosite rar au etimologie necunoscuta. Majoritatea cuvintelor din limba romana provin din latină (rost, runc, câșlegi), franceză (comunard, balustradă), slavă (utrenie, pridvor, podgorie), dar si din maghiară (guguli, gubă), greacă (mirosi, hrisov, trandafir), turcă (caldarâm, chibrit, chiftea, șiș), sârbă (bunar, fioc, bagrin, plută), bulgară (caraulă, păianjen, castravete – cum altfel? :D) sau chiar italiana (codobatură, tempo) si germană (blendă, turnir, patent).

Totusi, exista si cuvinte romanesti despre care nici dracu’ nu stie ce-i cu ele. Nu va lasati pacaliti de dictionare insa: multe cuvinte din fondul lexical de baza dac/trac sunt trecute la etimologie necunoscuta, desi despre ele se stie clar ca provin din limba dacilor, prezenta in spatiul carpato-danubiano-pontic anterior arogantelor romanilor. Un exemplu elocvent, cuvantul branza, trecut samavolnic in Dexonline cu et. nec., desi clar nu e cazul.

Din lectia de azi, sa retinem urmatorii vinovati et. nec.:

1. gâldău – scaldatoare

2. loloți – scame

3. boarcă – specie de peste

4. a bosoli – a terfeli, a amesteca

5. fâsă – specie de pasare

6. zvârlugă – specie de peste

7. comănac – potcap

8. bulz – mamaliga cu branza coapta in jar

9. japșă – depresiune de apa cu vegetatie bogata din Delta Dunarii

10. geandră – terci, de obicei din mamaliga

11. zgâtie – fata zglobie

12. torocală – amestecatura (de mancare)

13. urdă– tip de branza derivata din laptele de oaie

14. glie – pamant, brazda

15. zăplaz – gard de uluci

16. brâncă mana, laba

17. găgău – mamaliga prajita in untura, puricei (thnx Catalin!)

18 ostropel – Fel de mâncare preparată din carne (de pasăre), cu sos de oțet, făină și usturoi

Mai stiti si alte et. nec.?

[promit sa lungesc lista de et.nec.-uri cat de curand, pe masura ce mai gasesc sau aflu de la voi…]

[actualizare 27 martie 2012]

19. țanțoș – Semeț, mândru, îngâmfat, fudul

20. ghiont – lovitura data cu pumnul sau cu cotul

21. viroagă – albia unui torent

22. muscel – culme deluroasa prelungita, deal inalt

[actualizare 24 iulie 2012]

23. momârlan – locuitor din zona Petrosaniului

[actualizare 2 septembrie 2012]

24. fofează – fiecare dintre aripile unei mori de vânt

[actualizare 28 octombrie 2012]

25. hahaleră – pramatie

26. văgăună – Loc înfundat între dealuri sau între munți; scobitură adâncă într-un munte.

27. pânză – Țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecționează albituri de corp, de pat etc

28. butuc – Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi

29. lujer – Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase

30. spânz – Plantă erbacee toxică cu rizomul gros și ramificat în numeroase fibre lungi, cu frunze palmate, cu florile roșii aplecate în jos, care se folosește în medicină

[actualizare 2 noiembrie 2012]

31. jep – jneapan

32. tâlv – tigva, capatana

33. devlă – scafarlie, capatana

34. știulete – fructul matur al porumbului

35. cocârlă – burete-de-iarba, ciuperca

36. gâde – calau

37. a îngăima – a bâigui

38. a îngăla – a murdări; a bâigui

[actualizare 9 decembrie 2012]

39. zăplan – om înalt, vlăjgan, lungan.

40. a meteahnă – cusur, defect

[actualizare 26 mai 2013]

41. a mușina (a amușina) – a mirosi, a adulmeca

42. a răguși – a vorbi cu glas gros

43. a șterpeli – a fura

44. bleandă – sperietoare de ciori

45. hoanghină – hoașcă, femeie bătrână

46. a (se) incotoșmăna – a (se) imbraca foarte gros

47. motan – mâț, pisic, cotoi

48. răpciugă – boala a cailor, respiratie greal-am eliminat, vine probabil din slava veche.

48. berc – fara coadă

49. prichindel – copil mic

50. mărghilă – mocirlă, mlaștină

[actualizare 17 august 2013]

51. a scărmăna – a smotoci, a peria, a descâlci

52. a dibui – a cauta, a lua urma unui animal

[actualizare 02 octombrie 2013]

53. scălâmb – strâmb, schimonosit

[actualizare 02 octombrie 2013]

54. mămăligă – mancare traditionala romaneasca facuta din malai fiert in apa cu sare.

[actualizare 19 februarie 2014]

55. teică – jgheab in care se da mancare porcilor, pasarilor de curte etc.

56. gălămoz – bot, cocolos, bulz

57. măceș – trandafir salbatic

58. găoace – coaja tare a unui ou, fruct etc

59. boarță – specie de pește (Rhodeus sericeus)

60. răsură – impozit din vechime

[actualizare 9 martie 2014]

61. schilod – mutilat, infirm; persoana foarte slaba, prapadit

62. buiestru – Mers al calului sau al altor animale în timpul căruia pașii se fac cu picioarele din aceeași parte.

[actualizare 23 iulie 2014]

63. prohab – fermoar la pantaloni

64. bălăștioagă – baltoaca

bâzdấc

hâgi

[Aceasta lista este in curs de actualizare. Doresc sa gasesc in timp cat mai multe astfel de cuvinte, asa ca ajutati-ma cu altele printr-un comentariu aici sau un email la doru at marketeer punct ro]

facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

34 Comments »

  1. Zdeto said,

    18 Iulie 2011 @ 11:02 pm

    Colegu, nu recunosc nimic! 😀 În afară de zvârlugă (dar nu cu înţelesul de peşte), bulz, zgâtie, urdă şi glie. Şi mai recunosc şi berea asta de grâu, nefiltrată, care-mi tot curge pe gâtlej de ceva vreme :)
    Mai bine mai fac o poză, o panarama, ceva… că la capitolul et.nec.-uri m-ai răpus :)

  2. Catalin Petru said,

    19 Iulie 2011 @ 9:31 am

    gagau http://dexonline.ro/definitie/g%C4%83g%C4%83u

  3. madpinguin said,

    19 Iulie 2011 @ 11:53 am

    Pur si simplu ma fascineaza etimologia cuvintelor. Nu credeam sa mai fie cineva interesat de asta decat pe la vreo sectie a unei facultati uitate!

  4. Doru Panaitescu said,

    20 Iulie 2011 @ 8:26 am

    multumesc, am adaugat!

  5. augustin radu said,

    20 Iulie 2011 @ 6:01 pm

    falaştoace- bucati de legume in ciorba
    zoborâne – lucrurile care se gasesc in ciorba altele decat zeama
    baorci- pocnitori din pamant moale
    carcalete- amestec intre doua chestii, apa cu vin, tuica cu visinata, rame cu viermisori:)

    nu se incadreaza neaparat la nec-uri dar mi-am adus aminte de ele

  6. Doru Panaitescu said,

    21 Iulie 2011 @ 5:25 pm

    Multumiri, le verific sa fie cu et. nec si le adaug. Si cred ca mai stii si altele…

  7. Hapi2233 said,

    23 Iulie 2011 @ 4:40 pm

    Intamplator sa nu, majoritatea sunt regionalisme iar unele probabil nu se mai folosesc deloc
    Dar e frumos sa ne amintim :)

  8. Am gatit pentru voi, cu POZE :) Ce e gâgăul? Mod de preparare, reteta. Primul meu post culinar. | Catalin PETRU – blog de mic antreprenor maratonist said,

    25 Ianuarie 2012 @ 11:29 am

    […] In iulie vorbeam cu Doru Panaitescu despre cuvinte cu etimologie […]

  9. Cosmin Aionita said,

    27 Martie 2012 @ 4:42 pm

    Urda, branza, barza, varza… Ultimele cuvinte ale lui Decebal in fata romanilor. Astfel nu as zice ca urda e de sorginte necunoscuta.

  10. Cosmin Aionita said,

    27 Martie 2012 @ 4:43 pm

    ahhh si am uitat viezure :))

  11. Andrei Beldiman said,

    27 Martie 2012 @ 4:46 pm

    Comanac se spune în Moldova (în Neamţ, cel puţin) la căciulă.

  12. Mircea Meşter said,

    27 Martie 2012 @ 4:50 pm

    Din poveştile de la ţară ştiu că “urdă” vine dintr-un cuvânt tracic. Urida. Aşa era numir zerul înainte. Am reţinut asta pentru că povestea s-a întâmplat într-o stână, între munţi, într-o zi frumoasă de vară. :)

  13. Doru Panaitescu said,

    27 Martie 2012 @ 5:12 pm

    Daca citeai mai sus, vedeai ca am zis deja ca multe sunt la et. nec desi ele vin din traca/daca. Daca totusi filologii au hotarat sa nu le treaca la traca/daca (astea fiind oricum limbi moarte, pre-latine), probabil ca nu erau siguri de etimologie.

  14. Ciprian Popescu said,

    28 Mai 2013 @ 7:57 pm

    Si daca nu gasim originea acestor cuvinte in alte limbi, nu putem admite ca au aparut pur si simplu in vocabular la un moment dat?

    ex: a otâncí, otâncésc, vb. IV (pop.) a uşura, a da la o parte.

  15. Claudiu Constantin said,

    29 Mai 2013 @ 1:00 pm

    Zbenghi http://dexonline.ro/definitie/zbenghi

  16. Monica Petrisor said,

    27 Iunie 2013 @ 8:39 pm

    Tot cu etimologie necunoscuta e si cuvantul “gheara”:

    GHEÁRĂ, gheare, s. f. 1. Formație cornoasă ascuțită, curbată, crescută la vârful degetelor unor reptile, păsări și mamifere, servind mai ales la apărare și la atac. ◊ Expr. (Fam.) A fi lung în (sau la, de) gheare = a avea obiceiul să fure. A-și scoate( sau a-și arăta) ghearele = a-și arăta fondul ascuns și rău al firii. A fi ( sau a cădea, a încăpea etc.) în ghearele ( sau gheara) cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) în posesiunea, în puterea sau sub autoritatea absolută a cuiva, la discreția cuiva; a fi prins (și ținut închis). A pune gheara (pe cineva) = a pune stăpânire (pe cineva); a prinde (pe cineva). A fi ( sau a se zbate) în ghearele morții = a fi grav bolnav, aproape de moarte. 2. (Tehn.) Piesă (1) asemănătoare cu o gheară (1), care servește la apucat, împiedicat etc. – Et. nec.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

  17. Eros Nicolau said,

    2 Octombrie 2013 @ 9:07 am

    nu uita de sandulie, odarjan, mujdei si de ce nu, de patachina

  18. Doru Panaitescu said,

    2 Octombrie 2013 @ 9:35 am

    esti sigur ca sunt toate et nec? ca am si lista “cuvinte ciudate” unde etimologia este clara.

  19. Eros Nicolau said,

    2 Octombrie 2013 @ 9:40 am

    rezon: astea merg la “etimologie ciudata”, mai bine

  20. Arcadie Bodale said,

    26 Decembrie 2013 @ 12:51 am

    Nu uitati mamaliga!

  21. Doru Panaitescu said,

    31 Decembrie 2013 @ 12:50 pm

    Multumiri, am adaugat!

  22. virgil said,

    31 Decembrie 2013 @ 1:10 pm

    Dimineata chiar, ma întreba fetita cum se spune “copil” in engleza.

    Cred ca si cuvantul asta e cu etimologie necunoscuta. Fara sa verific, e drept, cred ca nu provine din căile clasice de imbogatire a limbii

  23. Doru Panaitescu said,

    1 Ianuarie 2014 @ 12:05 pm

    Din cate stiu eu cuvinte precum copil, mos, barza, manz vin din limba daca. Deci nu e etimologie necunoscuta, chit ca probabilitatea ca un cuvant cu etimologie necunoscuta sa vina dn limba daca este destul de mare…

  24. Virgil said,

    3 Ianuarie 2014 @ 12:40 pm

    Asa o fi, poate vine din daca.
    Adevarul e ca nu cautasem etimologia inainte sa postez prima data, ci doar nu imi sugera nicio etimologie usor de urmarit.

    Dupa ce am cautat, am gasit doar referinte de tip “origine necunoscuta”.

    Cert e ca pare pre-latin.

  25. serban said,

    25 Iunie 2014 @ 2:01 pm

    Am aflat ca si “burta” are origine necunoscuta.

  26. Doru Panaitescu said,

    25 Iunie 2014 @ 4:13 pm

    Multumesc, verific si actualizez.

  27. Alin said,

    12 August 2014 @ 3:39 pm

    a ghici – http://dexonline.ro/definitie/ghici
    potaie – http://dexonline.ro/definitie/potaie
    a pișca – http://dexonline.ro/definitie/pi%C8%99ca
    bolboroc ?
    melc -http://dexonline.ro/definitie/melc
    fleanca – http://dexonline.ro/definitie/fleanca

  28. Doru Panaitescu said,

    12 August 2014 @ 7:26 pm

    Multumesc, Alin, le adaug acum!

  29. Eros Nicolau said,

    12 August 2014 @ 8:20 pm

    a pisca < pizzicare (it)? sensul e identic, pronuntiile extrem de apropiate…
    bolboroc < a bolborosi? (cuvant de origine onomatopeica, am impresia)

  30. Laurentiu said,

    3 Decembrie 2014 @ 10:30 pm

    BẤTĂ, bâte, s. f. Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă2, ceatlău. – Et. nec.

    GLÍE, glii, s. f. 1. Pământ; ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde odată cu hârlețul). – Et. nec.

  31. Doru Panaitescu said,

    4 Decembrie 2014 @ 10:08 am

    Multumesc, le adaug!

  32. Petre Mamara said,

    21 Iulie 2015 @ 2:30 am

    1. Lipsesc de pe lista de mai sus două cuvinte, pe care nu le-am găsit explicaţia în nici un dicţionar, şi de aceea am căutat pe internet şi am găsit explicaţia etimologiei cuvântului nene şi a cuvântului nea. Aceste două cuvinte sunt de origini diferite şi nu înseamnă acelaşi lucru.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_honorifics

    The regular second-person pronoun 你 (nǐ, “you”) is replaced by the honorific second-person pronoun 您 (nín, “you” [cherished])
    Acest pronume la persoana a 2-a ni (voastră) e înlocuit cu pronumele la persoana 2-a onorific nin.

    爺·爷 (Yé): I, your lord. Used in parts of Northern China

    Nota mea: Puse împreună nin-Yé (nine, sau nene) înseamnă Înălţimea voastră.

    Istorie: Când Mongolli au invadat Estul Europei în anii 1240’s, ţinuturile unde acum e România au fost cucerite şi administrate de Mongoli.
    După 50 de ani de la invazie, s-a format statul Valah în 1290 pe 25 Octombrie. Între timp Gingis Han murise, iar urmaşul lui a avut alte priorităţi în Asia.

    2. Tot de pe timpul Mongolilor a rămas şi denumirea de Ji (recent schimbată în Jiu) ce înseamnă Rîu (Rio). (Dacă scriam Râu (Rao nu înseamnaă nimic pe când Rio înseamnă fluviu)
    Există un rîu numit Ji şi în Korea (tot de pe timpul invaziei Mongole a Asiei.)
    Dacă ascultaţi muzica Mariei Lătăreţu, ea a pronunţat întodeuna Ji, nu Jiu.
    Oricine cred că a auzit refrenul câtecului Mariei Lătăreţu:
    „Di, di, di, murgule di
    Pân’ la mândra peste Ji…”
    Dar câţi ştiu de unde provine denumirea acestui rîu (rio), cuvânt ce i s-a adougat recent în istorie un u şi care a devenit în mod miraculos Jiu?
    濟[/SIZE]
    The second ideogram of the sixty third hexagram is the name of one of the Yellow river’s tributaries. The choice of the feminine gender of this character seeks to render an interpretation closer to Chinese. For example, It lends its name to the capital city of the province of Shandong: Jinan, literally: the city south (Nan) of the Ji river. Verbally, it means to cross a river at its ford or by boat.

    http://www.onlineclarity.co.uk/friends/showthread.php?3528-An-etymology-of-the-ideograms-Ji-Ji-63

    E un Ji în Coreea şi un Ji în China etc. Oraşul Jinan, capitala provinciei chineze Şandong înseamnă Oraşul de la sud de rîul Ji.
    Pronunţarea corectă a numelui Gorj era Gori-Ji cu accentul pe ri şi nu pe Go aşa cum se pronunţă azi. Gori-Ji era judeţul de pe Rîul Ji de la munte.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Ji_River

    3. Nea Νέα
    http://dictionary.reference.com/browse/neophyte

    Când un om se trecea la religia Creştină, botezat în noua credinţă i se da un nume de sfânt. Spre exemplu el putea să devină Nea Petre sau (Noul Petre în limba Greacă.)

  33. Doru Panaitescu said,

    13 August 2015 @ 11:07 am

    Interesanta abordare, felicitari pentru efortul depus in documentare. Nea il gasesti cumva si in noatin? Ar veni pe cale latina – neo natti – noi nascuti – prasila turmei, mieii, berbecutii sau carlanii care nu au trecut iarna

  34. Mnemosine said,

    12 Martie 2016 @ 2:49 am

    ”Momarlani” are etimologie cunoscuta. Italienii veniti in sec. al Xviii- lea in Ardeal, la vederea jienilor pe de Valea Jiului, impresionati de asemanarea lor fizica si a straielor purtate cu locuitorii de pe muntele Marmolada din Dolomitii Italieni, i-au numit marmolani, cuvant care ulterior s-a corupt in ” momarlani”.Locuitorii vaii Jiului se numesc pe ei insisi jieni, arareori se folosesc de noul termen in discutie.

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Leave a Comment