Populație de gecko în București și… o invitație la citizen science

Anul trecut, în iunie, am fost contactat de Razvan, un om, care deși locuiește în centrul Bucureștiului (zona Moșilor), a avut putin mai multa atentie la agitatia pisicilor din apartament și avea astfel să contribuie la o descoperire suprinzătoare pentru fauna României. În tocul ușii sale avea o frumusețe de gecko. Alertat de prezența unei reptile ciudate în casă, m-a contactat și uite așa am aflat că unele specii de gecko pot supraviețui în București.

Mediodactylus danilewskii, o specie călătoare de gecko

Desi semnalarea acestei specii din vara lui 2018 a fost la acea vreme o adevarată surpriză pentru iubitorii de fieldherping (cei ce merg în teren pentru a vedea reptile si amfibieni in mediul lor natural), mulți sceptici au comentat atunci că un animal ce trăiește în țări cu climă caldă nu ar rezista iernilor de la noi.

Specie răspândită inițial în Ucraina și Bulgaria, Turcia și Grecia dar care a colonizat recent și alte alte țări europene, gecko cu degete subțiri (Mediodactylus danilewskii) este o șopârlă de talie mică, ce nu depășește 10 cm, fiind ușor de identificat datorită ochilor de dimensiuni mari și a tuberculilor prezenți pe spate și coadă. 

Prima mea întâlnire cu specia a fost in Thassos, in 2016, unde i-am gasit in camera centralei unei pensiuni dragute din Prinos (unde vă recomand să mergeți, Stelios est euna din cele mai primitoare si mai enciclopedice gazde la care am tras eu vreodată).

Acest pui de gecko cu gedete subțiri din Thassos a fost primul meu gecko din această specie.

Dacă prima semnalare din țara noastră provine din anul 2018 (București, zona Moșilor), lucrurile nu s-au oprit aici. Deși am căutat in mai mule rânduri prin subsolul blocului cu pricina, nu am mai gasit alte exemplare. Dar pariul cu Vlad a rămas – aveam să mai găsim gecko în București, poate și alte specii, totul era o chestiune de timp.

A trecut doar un an si previziunile optimiste ale mele și le lui Vlad s-au adeverit: am dibuit, tot cu ajutorul altui iubitor de natură, și o colonie reproducătoare ale aceleiași specii, descoperită saptamana trecută în cartierul Sălăjan, pe baza unei semnalări făcute de Cristian Ristache, cel care locuiește în zonă și care a văzut primul un gecko în zona respectivă. Aflat într-o plimbare nocturnă cu copilul său, Cristian a recunocut pe un perete vechi, de caramidă, un gecko, exact animalul descris in articolul din 2018 pe blogul lui Vlad Cioflec. Citind inca o dată articolul și văzând fotografiile, Cristian l-a contactat pe Vlad, care a strâns rapid o mică echipă de iubitori de reptile cu care a plecat împreună în căutarea acului in carul cu fân.

Numai că, la lăsarea întunericului, Vlad Cioflec, împreună cu mine si Dan, am găsit peste 30 de exemplare pe o distanță de câțiva zeci de metri liniari de zid, printre care și exemplare tinere (cu vârste și dimensiuni variabile), semn că aici este o populație reproducătoare stabilită de niște ani de zile, fapt reconfirmat de mai multe persoane care locuiesc sau lucrează în zonă.

Gecko cu degete subtiri (Mediodactylus danilewskii) sunt șopârle mici, cu degete lungi, caracteristice, buni cățărători, cu activitate preponderent nocturnă. În mod normal, gecko preferă habitatele cu pereți sau câmpuri de piatră (lapiezuri) dar și unele zone locuite, cu ziduri vechi. La noi, specia populează habitate antropice, de la zone industriale la complexe rezidențiale, unde sosesc în transporturile de mărfuri sau bagaje sau alte activități antropice care favorizează dispersia șopârlelor din arealul cunoscut. Această specie hibernează în lunile reci ale anului, dar unele exemplare rămân chiar active în subsolurile și beciurile caselor, în camere încălzite sau în spații tehnice închise și puțin folosite. 

Gecko nu stau doar pe pereti si ziduri vechi. Ei folosesc, pentru vânătoare, și flora spontană a zonei. Mai jos puteți vedea o fotografie făcută în acea noapte, cu un gecko în copac, arborele respectiv fiind teren de vânătoare pentru mai mult de 10 exemplare adulte.

Bucureștiul nu este singurul oraș din estul Europei unde populațiile de gecko s-au aciuat cu ajutorul omului. Ruse, Belgrad sau Budapesta sunt exemple de orașe din țările învecinate unde proliferează aceste șopârle inofensive, simpatice și mari amatoare de țânțari și alte insecte pe care le prind pe pereții caselor. 

Deși nimeni nu poate spune cu exactitate cum au ajuns aceste șopârle în cartierul Sălăjan, cele mai probabile ipoteze includ activitățile antropice ca factori favorabili de răspândire. O ipoteză destul de plauzibilă ar fi că aceste șopârle au fost transportate involuntar de turiști din destinații turistice din nordul Greciei și sudul Bulgariei, în bagajele și capitonajul unor autocare de la firmele de turism din zonă. O altă ipoteză, la fel de plauzibilă, ar fi că acesti gecko au ajuns prin răsadurile unor firme bulgărești, cartierul Sălăjan fiind istoric locuit de familii de etnici bulgari care aveau ca îndeletnicire legumicultura și care desfășurau acte de comerț și import de legume cu bulgarii din sudul Bulgariei, unde specia este prezentă în aproape toate zonele locuite.      

Deși această specie nu este autohtonă, se consideră că nu are impact negativ asupra mediului. Gecko sunt exemple bune de “șopârle călătoare”, unele specii de gecko reușind să colonizeze America, tot pe filieră europeană, încă din secolul trecut. Este cazul unei alte specii de gecko, Hemidactylus turcicus, care azi are populații reproducătoare în sudul Statelor Unite ale Americii, din California până în Florida.

Închei cu mulțumiri pentru Dan și Vlad pentru promptitudinea și ajutorul de pe teren, pentru Razvan si Cristian pentru semnalari, și cu un îndemn pentru toți iubitorii de natură: orice reptilă sau amfibian vedeți (indiferent de zona țării) și vi se pare că nu seamănă cu ce știați, dați-ne un semn, mie sau lui Vlad, să identificăm și să documentăm orice eventuală nouă apariție pentru fauna României. Mulțumim în avans!

  

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu