In memoriam: Razvan Antonescu a.k.a. Spidu

L-am cunoscut pe Spidu intr-o iarna, acum ani de zile, in Brasov. Prin intermediul lui Razvan pictorul (sau Limba, cum ii mai zic cei apropiati). Pana sa-l intalnesc pe Limba credeam ca sunt cel mai sonat om din lume. Dupa ce l-am cunoscut pe Spidu, mi-am dat seama ca si Limba e mic copil. Un om mare, cu o inima prea mare, cu mintea prea departe pentru cei care judeca oamenii dupa aparente.

Inalt, atletic, bine legat, ochi mari caprui, ten usor inchis, privire blanda, un baiat de pus pe rana:

Spidu era un traznit si jumatate: alerga la maraton, era instructor de ski, era certat cu sociatatea si mai ale s cu regulile ei. Casa sa arata intr-un mare fel, dupa cum ii arata probabil si mintea. Iata-l pe Spidu intr-o dimineata, dregandu-se cu o bere Cerbu, preferata lui:

Spidu era genul de om care reusea sa te faca sa razi la orice ora. In bucatarie, arunca imediat o mamaliga pe tavan sa vada daca sta, aduna de indata 10-20 de ortaci la el in casa pentru chefuri, si ce chefuri… Placerea lui era sa se imbrace frumos, la costum. Doar ca uita un lucru esential: pantalonii.

Si uneori cheful se facea sfidand orice norma a societatii. Mai jos cateva cadre cu un chef facut… in strada, in Sighisoara, aproape de gara: Spidu impreuna cu Limba au scos pe trotuar patul, scaunele, masa, sfesnicele, bautura, tzol festiv, si s-a incins un chef la care participau toti copiii de pe strada iesiti la joaca, dar si multi gura casca…

Pana a venit patrula si s-a rugat de el sa stranga tambalaul. Tambalaul s-a strans, dar aminitrea unui super chef a ramas pana azi… Iata-l si alaturi de fratii Dinamita, cum ii placea sa ne alinte:

De ce spun ca era, facea, ii placea? Pentru ca Spidu a plecat pe Kilimanjaro, singur, fara sa zica nimanui, ca tot ii placea sa cutreiere prin intreaga lume. Austria, India, Tailanda, Kenya, Tanzania, nici o destinatie nu era prea departe pentru el. Soarta a facut ca vulcanul Kilimanjaro sa fie ultima sa destinatie de calatorie. Am primit vestea ieri, si azi nu am fost bun de nimic. Spidu, care era sufletul petrecerii, nu mai este printre noi, nu mai rade cu baietii (evident, cu un whisky pe buze pe post de unguent):

Cu toate astea, intr-un fel ma bucur ca s-a intamplat asa: Spidu nu era genul de om care sa moara in pat, cerand un pahar cu apa. A murit demn, acolo unde ii placea, facand ce-i place.
Spidule, sper ca ai umplut cazanul ala cu bere Cerbu si ne astepti!

Cu drag, baietii.

[N-oi ajunge eu anul asta pe Kilimanjaro pentru un omagiu cu bere Cerbu, dar te asigur Spidule, in vulcanul Etna tot voi varsa o cutie de Cerbu pentru tine. Sa speram a n-o erupe Etna exact cand ajungem noi sus la crater].

Nota: Etna si Kilimanjaro sunt stratovulcani formati acum cateva milioane de ani. Kilimanjaro are aproape 6000m dar e inactiv, Etna este activ si are aproape 3500m.

[update] Iata-l pe Tuturica in actiune la Ceasul rau din Brasov. Asta e Spidu de care vreau sa imi amintesc!

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

39 Comments »

  1. Oprea Ciprian said,

    19 ianuarie 2012 @ 12:15 pm

    Imi aduca aminte cu placere de chefurile de le povesteste Doru aici.
    Dumnezeu sa-l odihneasca, a murit facand ce-i placea, umbland prin lume, cutreierand pe unde-l taia capu. Spidu/Spidosu sau Spiduta era genul de om care se trezea in toiul noptii si daca-i tuna sa plece intro „mica” plimbare se imbraca (dar nu de fiecare data) si pleca singur pe jos pana in Varful Postavaru, nu conta ca poate afara este zapada de juma’ de metru si -15 grade. Era un nebun si reusea sa te surprinda de fiecare data. Intradevar cum spune Doru era omul cel mai traznit pe care noi l-am intalnit vreodata, era un neinteles. El si Limba cand erau impreuna faceau cele mai mari traznai posibile, cineva care nu i-a cunoscut nici macar nu-si poate imagina.
    Poate cateodata ma enerva pentru ca nu-l intelegeam, dar imi aduc aminte de el cu mare drag, apartamentul lui era intodeauna deschis pentru toti. Te puteai duce oricand la el (oricum toti aveam cheie) casa lui era vesnic deschisa si frigiderul deasemenea, chiar daca nu gaseai in el decat „snitele”. Chefurile de la el erau monstruoase, vecinii de pe str Grivitei erau disperati, probabil au facut petrecere cand Spidu a vandut apartamentul acela si nu ne mai strangeam la el.
    Imi aduc aminte ca circula doar cu „ia-ma nene” nu m-ar mira sa aflu ca ajunsese in Africa pe jos.
    Mi-ar place daca toti ce-i care l-au cunoscut are povestii aici cate o intamplare cu Spidu sa le citim cu totii si sa ne aducem aminte de el.
    – Spidule, sa bei o bere acolo unde esti, o sa bem si noi una in cinstea ta!

  2. Andrei Ioan said,

    19 ianuarie 2012 @ 3:22 pm

    Ultima data ne-am vazut asta vara la carciuma mea din Bucuresti. Am fos un fel de rude. Imi pare rau Razvane, foarte rau! Eu nu te stiu de Spidu sau altfel, te stiu de Razvan, omul pe care l-am admirat si invidiat in copilarie si care m-a lasat cu gura cascata cand l-am revazut la 40 de ani. Nu se schimbase prea mult. Gasise ce noi toti ceilalti cautam inca, alegand drumurile batatorite, cu frica. Libertatea.

  3. Chelu said,

    19 ianuarie 2012 @ 8:47 pm

    Un om mult prea bun pentru lumea asta… Spiduta sper sa te mai intalnesc si in alta viata, chiar daca nu-mi vine sa cred ce s-a intamplat. Un om extraordinar, un neadaptat il vedeau unii, dar erau prea incuiati sa-l inteleaga. Liber mai presus de orice. Curajos, inimos, petrecaret, tot timpul binedispus. Regret ca ne-am petrecut prea putin timp , ar trebui fiecare din noi sa intalneasca un om ca Spiduta.

  4. Elisabeth Buttura said,

    20 ianuarie 2012 @ 12:19 pm

    Liebe Ana, liebe Dori!
    Wir sind so traurig und fühlen mit dir. Bis zur letzten Minute haben wir noch gehofft und gebetet, das alles in Kenia nur eine Verwechslung ist. Nun ist aber die offizielle Bestätigung da. Wir erinnern uns gerne an die letzte gemeinsame Schiffsreise mit Razvan zurück. Wir werden ihn so lustig, lebensfroh , kommunikativ und offen in Erinnerung behalten.
    Unser aufrichtiges Beleid an die ganze Familie und Grüße aus Wien.
    Elisabeth u. Roman Buttura

    in traducere:

    Buna Ana, draga Doru!
    Suntem atât de tristi şi suntem alaturi de tine. Până în ultimul minut, am tot sperat şi ne-am rugat ca totul sa fie doar o confuzie în Kenya. Dar acum a sosit confirmarea oficială. Avem amintiri plăcute de croazieră comune petrecute cu Razvan. Era atât de amuzant, vesel, comunicativ şi deschis la minte.
    Noastre sincere condoleanţe familiei şi salutări de la Viena.
    Elizabeth şi Roman Buttura

  5. Doru Panaitescu said,

    20 ianuarie 2012 @ 3:33 pm

    Elisabeth, multumim si noi pentru gandurile bune! Razvan era unul din mentorii mei in materie de libertate si viata buna, asa cum ii placea chiar lui sa spuna de fiecare data cand inchina un pahar. Asa ca mergem inainte si il pastram aproape de noi in suflet si ne vom aduce aminte de fiecare data cu placere de clipele frumoase petrecute cu Razvan. Dumnezeu sa-l odihneasca!

  6. Cretu Elena said,

    20 ianuarie 2012 @ 4:31 pm

    Razvan a reprezentat si reprezinta pentru mine si sper si pentru altii , imaginea unui om LIBER . Liber sa se manifeste asa cum simte , fara sa tina cont de reguli , constrangeri , conveniente , gura lumii ….. Razvan era asa cum poate , multi ar dori sa fie dar nu au curajul sa se manifeste in consecinta . Intr-o lume tot mai falsa si prefacuta , el era oaza de libertate si dorinta de viata .Sa ne rugam pentru el si sa ne amintim cu placere de clipele petrecute impreuna . Dumnezeu sa-l odihnesca in pace ! Ani , Dora , SUNT ALATURI DE VOI ! Elena

  7. Daniel Despan said,

    20 ianuarie 2012 @ 5:39 pm

    Refuz sa cred! Eu il astept sa mai jucam un ping pong,sa bem bere si sa cantam in jurul ceaunului in care fierbe magiunul…

  8. Petra said,

    20 ianuarie 2012 @ 9:25 pm

    Nici noua nu ne vine sa credem ca nu mai este. Tuturica m-a sunat cu 3 zile inainte sa primesc vestea. Parea foarte bine. Spunea ca dupa Sarbatori vine in Romania. Planuisem sa mergem la ski impreuna. Intr-adevar era singurul om liber intr-un ocean de sclavi ai conventionalismului. Pentru mine si pentru Cristina este viu, mai viu decat multe din mamiferele triste care ne inconjoara si care poarta numele de oameni. Il iubim mult si refuzam sa vorbim despre el la trecut.

  9. Sorina Baiceanu said,

    20 ianuarie 2012 @ 10:22 pm

    Tuturica ne-a aratat ce inseamna viata si libertatea in pas de samba! Cu bucurie, sinceritate,dragoste si respect fata de oameni, a trait intens fiecare clipa, s-a bucurat enorm de viata, de oamenii din jur, i-a respectat si i-a inveselit.
    S-a dus langa Stefan, sa fie impreuna acolo sus, sa se iubeasca si sa fie veseli, asa cum au fost mereu..
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

  10. Cata said,

    21 ianuarie 2012 @ 8:30 am

    http://www.youtube.com/watch?v=jeNsr_nQEfE&feature=related

    stiu ca ai fi vrut sa petrecem acum…

  11. Catalin Petru said,

    21 ianuarie 2012 @ 2:09 pm

    Dumnezeu sa-l ierte!
    Cu gandul la durerea voastra!

  12. Anita said,

    23 ianuarie 2012 @ 3:45 pm

    Sincere condoleante familiei!
    Pe Razvan l-am cunoscut intr-o excursie in Ungaria de doua zile, acum 17 ani in urma. Eram de aceeasi varsta. A fost singura ocazie, dar una unica in viata mea. De ce unica? Pentru ca am invatat ceva atunci de la Razvan, desi nu pot sa spun ca am urmat ceea ce am invatat din cauza firii mele. Dar oricum port in continoare mesajul lui. Am realizat atunci precum si acum (multumita lui), ca sufletul omului este incatusat fara voia lui de conformismul zilelor noastre, si daca nu incercam macar sa recunostem asta, nu putem sa fim fericiti. Pentru Razvan starea de fericire era provenita din descatusarea din starea de conformism pe care o traia in fiecare moment sufletul lui. Nu conta decorul in care se afla, ci experienta pe care i-o provoca decorul sau cineva din decor. Dupa parerea mea, asta i-am fost „motorul” in tot ce intreprindea. Sunt recunoscatoare ca am avut ocazia sa cunosc un om fericit, si sansa de a invata ceva de la el. Multumesc Razvan (tu stii acum ce port in suflet de la tine). Multumesc prietenilor carora le pot impartasi experienta mea cu Razvan. Si nu in ultimul rand, multumesc familiei pentru suportul lor dat lui Razvan.

  13. Adrian Bighei said,

    23 ianuarie 2012 @ 4:03 pm

    CU TUTURICA SI CRISTINA LA „CEASU RAU” BRASOV
    http://www.youtube.com/watch?v=yog0ZszWg2M&feature=youtu.be

  14. sif said,

    23 ianuarie 2012 @ 4:36 pm

    Refuz sa cred ca Spidosu nu mai e. Eu inca il astept sa jucam o partida de bridge la Sinaia. Nu vreau sa vorbesc de el la timpul trecut. Poate ca informatiile primite nu sunt reale si Spidosu e pe drum.

  15. Doru Panaitescu said,

    24 ianuarie 2012 @ 11:39 am

    Multumesc Andrei si Catalin pentru videoclipuri!

  16. Florea Elena said,

    24 ianuarie 2012 @ 6:21 pm

    Desi nu l-am cunoscut pe Razvan,transmit sincere condoleante pentru Ani si familia indoliata.
    Coca si colegii de liceu din Adjud…..

  17. Adita said,

    24 ianuarie 2012 @ 9:48 pm

    Eu am fost cu el la mare :D. Va dati seama ce a fost! A plecat sa inoate singur pana la epava pe furtuna si pe niste valuri imense. A ajuns, a sarit si s-a intors inot. Toti eram socati ca am crezut ca nu se mai intoarce. In alta zi am iesit la o plimbare pe faleza noaptea si m-am kkt pe mine de ras ca s-a luat de toate babele, le invita la dans pe strada, le intreba ce au cumparat si ce au prin plase :)) . Si am mai observat ceva la mare…prin slip el avea cele mai mari […] pe care le-am vazut in viata mea !! Asadar le avea si la propriu si la figurat! R.I.P.

  18. Tuturica said, said,

    25 ianuarie 2012 @ 9:44 am

    TUTURICA AUTOR , am trait alaturi de tine la cote maxime sentimente de drag, de furie, de groaza, de uimire, de incintare. Esti un antrenor perfect. Pina la…proba contrarie…asteptam ceva nou… TE IUBIM pentru ca …te iubim pur si simplu. Tuturica

  19. Adrian Bighei said,

    28 ianuarie 2012 @ 4:51 pm

    VA ROG , LUATI UN.LEU! http://youtu.be/v-0XuHj_IN8

  20. Vali said,

    31 ianuarie 2012 @ 5:03 pm

    Si pentru mine esti un antrenor perfec. Un antrenor indragostit de clasicii rusi.

  21. porta said,

    3 februarie 2012 @ 12:05 am

    Eu propun ca pe 11 februarie cine vrea sa vina la supermarketul unirea din gara brasov sa ne vedem la sectiunea de ping-pong unde ii placea sa petreaca timp cu mine si cel mai probabil si cu altii. Chiar daca nu va cunosc sunt convinsc a ar fi frumos sa ne intalnim ca si prieteni ai lui spidosul si sa petrecem niste momente in amintirea lui.

  22. Liviu Terinte said,

    12 februarie 2012 @ 11:09 am

    Salut,

    Sunt Liviu impreuna cu mama lui Ravan si dorim sa facem un update la acest post cu noi fotografii de la lansarea de carte 333 Cu capul in jos alergand dupa bere – Autor Tuturica Mare si Tururica Mic

    Cum putem sa facem ?
    Iti lasam o adresa de email : antonescu_a@yahoo.de & doripralea@yahoo.com (unde ne poti contacta ca sa-ti trimitem fotografiile si ceva text).

  23. Doru Panaitescu said,

    12 februarie 2012 @ 11:55 am

    Salut Liviu, cum fac rost de carte?

  24. Iulia Barbu said,

    12 februarie 2012 @ 10:09 pm

    carte 333 Cu capul in jos alergand dupa bere – Autor Tuturica Mare si Tururica Mic
    Razvan Antonescu,un nume care a lasat cuvinte vii intr-o carte nonconformista.
    Intr-un format original,pe o hartie cu tenta de vechi,cartea te facscineaza si te captiveaza de la primele fraze.Te intriga ,te invita la cunoastere si iti dezvaluie o lume vazuta ,nu din ochii unui turist superficial ce vede doar ce i se arata,ci din ocii inimii unui om ce vede si traieste clipa pana la arderea completa acolo in locul unde se afla pentru o zi sau pentru o luna.Iti prezinta oamenii unui loc din lume fara spoiala ,asa cum sunt,subliniid trasaturi de caracter specifice partii de tara unde se afla.
    Citind cartea m-am intanlit cu oameni simpatici veseli ,umani peste limita credibilului sau din potriva ,am vazut cu ochii mintii locuri atat de interesante care nici nu visezi ca ar putea exista,am participat emotionata la toate trairile autentice ale autorilor care iti dau aceleasi senzatii ca la vizionarea unui film SF.
    Ce sa va spun ,e amuzant si sa o citesti pentru ca desfasurand acel sul mi-am ocupat toata camera ,odata eram asa curioasa de ce mai povesteste ca am tarat-o cu mine pana in baie(ha,ha,ha ,ca tot ne-a sugerat el la lansare la Bacau ,sa o citim pe wc.).
    Nu se pot da detalii pentru ca trebuie citita!
    Cred ca trebuie reeditata in mai multe exemplare si distribuita la toti cei care l-au cunoscut.
    Eu personal, consider ca prin aceasta carte si-a lasat de fapt,un testament prin care ne lasa noua COMOARA CUNOASTERII LUMII din perspectiva PELERINULUI ROMAN-RAZVAN ANTONESCU.
    Multumim Razvane ,sa ne tii la curent cu cele vazute in LUMEA DIN NOUA DIMENSIUNE…..

    Iuliana Barbu Pace tie!

  25. Iulia Barbu said,

    12 februarie 2012 @ 10:16 pm

    PELERINULUI ROMAN-RAZVAN ANTONESCU.

    Multumim Razvane ,sa ne tii la curent cu cele vazute in LUMEA DIN NOUA DIMENSIUNE…..

  26. Monica said,

    15 februarie 2012 @ 8:51 pm

    Tuturica imi lipsea si nici nu il cunosteam.Am stiut mereu ca exista cineva care e asa cum eu imi doresc sa fiu. Singura nu aveam curajul sa fiu eu. Cu el am fost eu-atit de libera ,atit de fara griji. M-a invatat sa nu imi pese de nimic-sa profit de viata,sa rid ,sa beau si sa dansez -in orice situatie si in orice loc.Mi-e dor de el ,dar cel mai tare mi-e dor de mine–de mine,de cum eram eu cind eram cu el. L-am cunoscut din intimplare prin intermediul prietenei mele care il stia demult-au fost impreuna prin Austria si mi-a povestit ce nebunii facea Razvan. M-a fascinat din prima zi.Am fost parteneri de bridge mai bine de un an.Mergeam impreuna la bridge in fiecare luni(aproape in fiecare-ca pleca citeodata de nu stia nimeni unde e…)Am participat la concursuri la care reuseam cu brio sa iesim pe ultimul loc! Fantastic. Ma suna si zicea-(de ex.)”Tuturica-e concurs la Bran! mergem?” Sigur ca mergeam!Cineva trebuia sa le strice linistea!Si o faceam de minune. Macar faceau ceva bani cei de la bar.ha ha .Toata iarna am schiat in Poiana Brasov-urcam cu autobuzul si coboram pe drumul vechi pe jos ,pe intuneric cu o sticla de vodca ca tovaras.Vara jucam tenis ,dotati bine bine cu berici ! „Sa fie de bine? sa fie de rau?”…………Razvan imi este un prieten aparte.Ne intelegeam din priviri. Doar cei care l-au cunoscut si inteles pot intelege.Culmea e- ca acum cind ma gindesc la el-zimbesc! ma face sa rid chiar si acuma.Atitea am trait impreuna ca nu ma pot abtine din ris. In noi toti e un Razvan-doar ca ne impiedicam de maruntisuri si gunoaie si uitam.Imi doresc sa scriu mult mai mult despre aventurile noaste–e atita de greu sa descrii in cuvinte nebuneala,starea,euforia. Nu pot. Trebuiesc traite ,nu descrise. Asta e. Eu stiu ca totul e o gluma de a lui si ca va suna intr-o zi sa zica”Tuturica- e concurs la Bran-mergem?”Si vom merge!!!!! Ca de obicei ca sa ne facem de c…. Fantastic!
    VIATA BUNA!….

  27. ALINA RAB said,

    17 februarie 2012 @ 4:24 pm

    Din pacate Razvan a trait o drama la fel ca a mea, prietenii stiu, si vorbeam aceeasi limba din acest punct de vedere, dar daca ma gandesc la el asa cum era, atunci nu pot decat sa-l descriu in doua cuvinte: ” CARPE DIEM”.
    Dumnezeu sa-l ierte si sa-l mai lase din cand in cand si la noi.

  28. Liviu Terinte (Fox) said,

    19 februarie 2012 @ 5:14 pm

    Salut,

    Ti-am trimis vreo 3 email-uri si verifica si spam-ul, in caz ca nu ti-au aparut in inbox!
    Nu de alta, dar tot acolo ti-am scris si despre carte!

    O zi buna si poate puteti publica si dumneavoastra fotografiile alea intr-o zi, ca vi le-am trimis de o saptamana :}

  29. Alina Surdila said,

    19 februarie 2012 @ 8:19 pm

    Nu-mi vine sa cred nici acum ca Spidosu nu mai e printre noi. am fost prieteni buni …am crescut impreuna si mi-e foarte greu sa cred ca nu o sa-l mai vad dar….in amintirile mele va ramane vesnic Acel Spidi plin de viata cu un caracter unic, un prieten adevarat ! Sincere condoleante familiei !

    Dumnezeu sa-l ierte !

  30. Ingrid Barkow said,

    25 februarie 2012 @ 8:01 pm

    Du liebe Ana!
    Die Nachricht vom Tod Deines Sohnes Razvan hat uns wirklich erschüttert und unsere Gedanken sind bei Dir. Es ist so viel Trauriges, das Du zu tragen hast! Ein kleiner Trost ist für Dich hoffentlich Deine Enkelin, in ihr lebt Dein Sohn weiter und das wird Dir helfen, die kommenden Wochen zu überstehen und neue Wege in eine gute Zukunft zu finden.
    Wir umarmen Dich ganz fest!
    Ingrid und Herbert

  31. Luminita Raita said,

    1 martie 2012 @ 9:24 pm

    Pentru cei care doresc sa-l conduca pe Razvan pe ultimul drum, inmormantarea va fi Duminica, 4 martie, ora 13.30 la Biserica Cuvioasa Paraschieva- Triaj, Brasov.
    Il vom pastra mereu in suflet si amintiri. Dumnezeu sa-l odihneasca!

  32. Tuculeana said,

    1 martie 2012 @ 10:07 pm

    Cuvintele sunt prea sarace, dar sentimentele de compasiune pe care le nutrim pentru tine, de doua ori mult prea incercata mama, sunt nemarginite. Suntem mereu alaturi de tine cu gandul si inima.
    Valerica, Sile, Geta, Titel, Tuculena Diana si Dragos

  33. Sorin Rusu said,

    2 martie 2012 @ 11:09 am

    Dumnezeu sa-l odihnesca!

  34. Michael said,

    4 martie 2012 @ 12:43 pm

    Hallo liebe Ana,

    Leider habe ich Razvan nie persönlich kennengelernt, kannte nur das was ich in den Tagen der Suche nach ihm erfahren habe.

    Aber ich kenne die Lust am Reisen, die Lust am Abenteurer.

    Menschen die ihr Leben nach ihren Wünschen und Träumen leben, sich in Abenteuer wagen, für manche eine unreale Art zu leben haben, haben mit Sicherheit auch eine andere Art über den Tod zu denken, vielleicht es als eine weitere reise zu einem anderen Ziel zu begreifen – wenn der Weg dorthin führt.

    Razvan hat sei Leben in seiner Art gelebt, in seine Reisen und Abenteuern Erfüllung und Befriedigung gefunden.

    Wie ich schon in den Tagen der Suche sagte, als für mich klar war das der Tote dein Sohn ist – Razvan ist mit Sicherheit aus dem friedlichen Bewusstsein gestorben.

    Die Gedanken vieler Freunde sind mit Dir und Razvan.

    Michael von Ana (Germany)

  35. Ana said,

    4 martie 2012 @ 1:54 pm

    Draga mea Ana in aceste clipe grele pe care tu le parcurgi cu multa demnitate si curaj doresc sa sti ca sint alaturi de tine .
    Am aflat de moartea lui Razvan pe 09 ianuarie alindu-ma in Romania la mama lui Razvan in casa, si cred ca am fost printre prima ..
    Pe Razvan l-am cunoscut nu foarte bine ba chiar deloc pot spune ,insa cert este ca de la inceput mi sa parut „suspect de curajos” si chiar il invidiam la un moment dat.
    Si eu mi-am luat o geanta si am plecat in lume acum 22 de ani ..dore-am un alt stil de viata ..o alta gindire ..alte orizonturi ..insa el ..vazuse aproape toata lumea deja …
    Citind cartea scrisa de Razvan si partenera lui de drum primita de la mama lui cadou intr-o duminica acum aproape un an ..am inceput sa il inteleg ,am inceput sa inteleg ca era sufletul liber mereu in cautare ..mereu in miscare..
    Cartea este deosebita ,asa cum era si el ..deosebit de curajos !
    Este prima carte din viata mea pe care am citit-o cu manusi ..deorece Razvan a pus-o cred la afumat ..tocmai pt a se pastra parca in veci ,vecilor ..cartea este un sul de hirtie ,plin de funigie, sigilat cu sfoara si un capac de bere..
    Trebuie sa stiti ca inca de la prima vedere cartea iti stirneste risul si totodata mirarea de felul autentic de prezentare ..
    Insa continutul carti mi-a daruit 3 ore de relaxare si de visare continua si pentru asta am trimis complimente pentru Razvan,si Liana prin Ana mama lui .
    Cine nu la cunoscut pe Razvan sa citeasca aceasta carte si cine la cunoscut pe Razvan si a citit cartea sa o mai citeasca o data ,aceasta carte de 25 de m care este o parte din calatoria lui pe acest pamint capabila sa te faca sa visezi pentru o vreme la un alt stil de viata, alta gindire, alte orizonturi..normalitate de fapt ceea ce pentru uni vor ramine doar vise o viata intreaga .
    Razvan a plecat in ceea mai lunga calatorie a lui AZI .. intr-o alta dimensiune.. de unde cu siguranta fiecare dintre noi daca va dori sa ii puna o intrebare,sau sa-i vorbeasca,sa-i ceara ajutor ..el va raspunde si va ajuta pe oricine de oriunde se va afla pentru ca sufletul lui sensibil ,nobi, si liber va ramine in veci,vecilor printre noi si cu noi.
    Draga Ana oamenii pe care ii iubim si ne iubesc cu adevarat nu ne parasesc niciodata.
    Razvan nu te va ca parasi niciodata !

  36. Rodica &Dorel Cretu said,

    4 martie 2012 @ 11:26 pm

    Uluiti, consternati,ne simtim mici si neputiinciosi !!Oare sa fie adevarat ca D-zeu ii incearca -de obicei – pe cei puternici? Ne rugam pentru linistea lui Razvan acolo SUS dar mai ales pentru ANA si DORI , cu modesta recunostinta si compasiune.

  37. Teo said,

    6 martie 2012 @ 1:53 pm

    „sa fie de bine … sa fie de rau…” .. asta e Spiduta pe care l-am cunoscut si care imi va ramane intiparit …http://www.youtube.com/watch?v=6mPN-lypqjg&feature=youtu.be
    Viata buna! „tuturikaa” … firar al draq de unguri …

  38. Monica said,

    10 martie 2012 @ 1:40 am

    TUTURICA imi este atita de dor de tine. Mereu am crezut ca noi ne vom mai intilni cindva -undeva…in lumea asta larga si nu pot sa cred ca nu va fi asa. Nu accept ceea ce s-a intimplat.Eu stiu ca totul e o farsa. Pur si simplu stiu!!!!Tuturica prea te cunosc!!!!!Esti undeva si rizi de noi. Ce fain! Iti multumesc ca te-am intilnit,ca ai fost prietenul meu si ca esti si vei fi. Sa bem Tuturica!

  39. Anonima Sudamericană (ep. 1). Rio de Janeiro. | Tedoo cu Brad Florescu said,

    10 aprilie 2012 @ 10:52 am

    […] Text și fotografii de Liana Oprea. Aventuri de Liana Oprea și Răzvan Antonescu. Sursa fotografiei cu Răzvan. […]

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu