Inapoi din weekend: Sicilia. Cu bune si rele.

Probabil stiti de vreo cativa ani ca Sicilia este destinatia mea favorita, exceptand Balcanii. De ce? Din multe motive, pe care o sa le vedeti putin mai jos. Fiind acum deja la a patra vizita pe insula, pot cat de cat sa compilez un material util tuturor celor ce vor sa viziteze Sicilia, ca sa stie la ce sa se astepte. Asa ca am structurat acest mic ghid de vizitare a Siciliei in doua parti. Cu bune si cu rele. [atentie, articol lung!]

rszDSC01685_1600x1067

Sicilia, cu bune.

1. Clima.

In Sicilia nu ploua. Deloc. Desi ieri a plouat, pamantul nu s-a udat, asfaltul era uscat, iar ultima ploaie in firea ei a fost acum doi ani. Totul arata semidesertic, nu doar pe vulcan, ci cam peste tot:

rszDSC05469_1600x1065

Sicilia este patria ariditatii, ceea ce pentru turisti este bine, pentru ca nu exista loteria meteorologica specifica altor destinatii precum Londra sau Poiana Brasov. Temperaturile variaza intre 20-35 grade Celsius din aprilie pana in noiembrie, iar apa marii Mediterane se incalzeste la sfarsit de mai (20-22 grade Celsius) si ajunge la 24-26 grade Celsius in august, racindu-se treptat, astfel ca puteti sa faceti baie nestingheriti in mare pana de 1 decembrie daca vreti.

rszDSC01127_1600x1067

Chiar exista o traditie de Revelion ca primarul Cataniei sa faca baie in mare, alaturi de concetatenii sai. Cum sa nu te apuce spumele cand vine cate un italian si se plange ca sunt 15-18 grade Celsius de Revelion, in vreme ce tu rupi coada de la lopata dand zapada jos de pe masina sau din fata casei?

Uitati-va aici sa vedeti media temperaturilor lunare pentru Catania, cu mentiunea ca in alte locuri precum Agrigento, Ragusa Ibla sau Palermo este si mai cald. Precipitatiile au in medie 300 mm pe an. Comparativ cu zona Ardealului unde precipitatiile pot atinge si 1400mm, nu va e greu sa realizati ca rar vedeti nori sau vreme urata pe insula.

Va recomand asadar sa veniti in Sicilia incepand cu sfarsitul lunii mai (daca vreti sa faceti si baie), dar apa este sigur calda de la 15 iunie pana in 15 noiembrie. In iulie si august este si cald, si aglomerat, iar in august nu prea gasiti multe magazine deschise, italienii fiind in vacanta lor traditionala. In perioada decembrie – februarie temperatura scade vizibil, dar niciodata sau aproape niciodata sub zero. Precipitatiile in schimb, absente in sezonul cald, apar sporadic in perioada toamnei si mai ales iarna, fiind insotite de vanturi puternice. Care duc la valuri serioase pe coasta:

rszDSC05532_1600x1065

2. Relieful.

Ai si munte, ai si mare. Ai si paduri, ai si campii. Ai si lacuri, ai si canioane. Ai si plaje cu nisip, dar si zone stancoase pline de fauna. In 15 minute poti ajunge cu masina de la 2000 de metri la nivelul marii.

resizeDSC02980_1600x1067

Ceea ce face din Sicilia o destinatie turistica extrem de ofertanta, atat pentru cei care vor relaxare pe malul marii intr-o statiune linistita cat si pentru cei dornici de aventura. Relieful Siciliei este in mare parte vulcanic, dar asta nu-l face mai putin variat decat alte destinatii. O simpla excursie pe Etna va poate convinge de asta: vulcanul asta, mai activ decat prevede legea, are pe el toate culorile si toate formele de relief montan posibile.

rszDSC00735_1600x1067

Mai mult, puteti gasi in Sicilia zone calcaroase unde formatiunile carstice abunda, canioane in lava, circuite montane sau puteti incerca trasee de offroad inclusiv pe versantul nordic al vulcanului Etna, fie incursiuni speologice in pesteri in lava sau pesteri de abraziune marina (am mai scris despre asta si aici). Tot aici puteti sa va bucurati de peisaje tipice de coasta, cum gasiti si in alte tari mediteraneene, cu vegetatie tipica (portocali, maslini, lamai, leandri, smochini), cu peisaj litoral tipic, uneori cu diferente mari de nivel care fac posibile sesiuni foto senzationale, cu belvedere. Iata o imagine reprezentativa surprinsa intr-o scurta vizita la Taormina, una din celebrele statiuni ale coastei estice.

rszDSC06234_1600x1065

3. Mancarea.

Desi eram extrem de tentat sa o pun pe primul loc, si nu fara motiv, mancarea este un carlig bun pentru turistii care vor sa incerce o dieta mediteraneeana autentica. Aici, in insorita Sicilie, solul arid, dar fertil datorita cenusii vulcanice face sa fie gustos orice creste aici:

– legume (dovlecei, vinete, fasole, naut sau mai putin cunoscuta anghinare):

rszDSC01830_1600x1067

– fructe (fistic, migdale, struguri, smochine, lamai, portocale). O alta latura interesanta a Siciliei este legata de rotatia culturilor pe tot parcursul anului. Aici exista soiuri de lamai sau portocale care cresc tot timpul anului, iar portocalele rosii din Sicilia sunt celebre in toata Europa:

resizeDSC02793_1600x1069

– Rucola, anghinarea, migdalele sau smochinele sunt alte delicatese care datorita solului vulcanic, au un gust aparte. Nu mai vorbesc de vin. Nu doar vinurile obisnuite, siciliene, dar si specialitatile de vin aromatizat cu migdale (vino di mandorla) sunt extrem de cautate de turisti si nu numai.

Va fac aici o mica (incompleta deocamdata) lista cu ce nu trebuie sa ratati cand mergeti sa mancati in Sicilia:

maslinele si uleiul de masline. Crescand pe sol vulcanic, maslinele de Sicilia au un gust aparte. Maslinii sunt copaci extrem de rezistenti, unii producand masline si dupa o suta de ani de exploatare. Maslinele se coc in septembrie, iar sicilienii fac ulei presat la rece, excelent pentru salate, dar pe care ei il pun peste orice fel de mancare cu exceptia dulciurilor. Va recomand masline coapte pe gratar sau la cuptor, sunt excelente si usor de asezonat cu orice alt fel de mancare.

Citricele: portocalele, portocalele rosii de Sicilia, lamaile. Majoritatea soiurilor cresc tot timpul anului, dar cele mai multe le gasiti la inceputul iernii. Portocalele de Sicilia sunt si mai bune culese direct din copac, prietenii stiind de ce 🙂

Anghinare (carciofi). Nu mancam anghinare pana sa vin in Sicilia, dar solul de aici le da un gust deosebit. Iata cum arata carciofi in lanul de seacara, pardon, carciofi, inflorit la sfarsit de iunie (final de sezon)

resizeDSC02567_1600x1069

Incercati-i proaspeti sau murati, in pizza sau in salate. Eu ii prefer pe gratar, pusi intregi, stropiti din belsug cu un amestec de sare, ulei de masline si zeama de lamaie:

rszDSC05402_1600x1065

Rucola. Nici rucola nu mancam pana sa vin aici, convins fiind ca e o fita inutila. Mi-am schimbat repede parerea si va recomand aceasta iarba extrem de aromata peste salate, pizza sau chiar fripturi.
Smochinele. Smochinele, ca toate celelalte fructe, au un gust aparte pe insula, iar faptul ca le gasiti cam pe toata insula, inclusiv in stare salbatica, de face parca si mai dorite. Gasiti doua varietati: cele varatice, mai albe si foarte dulci, respectiv cele tomnatice, rosii inauntru, dar mult mai parfumate decat suratele lor care se coc vara.

Florile de dovlecel. In budinca, gratinati sau pane, cum preferati. Greu de gasit, dar mai gasiti in pietele traditionale cum este cea din centrul Cataniei. Evident, un produs de sezon, din mai pana in septembrie.

rszDSC01835_1600x1067

Nespole. Numit loquat pe restul mapamondului, nespolele sunt niste fructe portocalii, de marimea unor caise, dar cu coaja lucioasa si cu un sambure mare de culoare maronie, produse de niste copaci foarte bine aclimatizati la clima semidesertica a Siciliei. Perioada cea mai buna: aprilie-mai. Noi am mai gasit accidental si in iunie, partea buna fiind ca acest copac creste de nebun chiar in mijlocul orasului. Am gasit si am cules direct din copac nespole si in Catania, si in Taormina, si in Ragusa Ibla. Nu ratati aceasta delicatesa.

rszDSC01265_1600x1067

Provola. Trecem la divizia branzeturi, si incep cu branza de care sicilienii sunt cei mai mandri (nu ca nu ar fi si de restul). Provola este un fel de branza autentic sicilian, cu o forma inconfundabila. Si va spun, la fel este si gustul, aducandu-mi aminte de cascaveaua traiditonala damboviteana (si ca textura e tot cam la fel):

rszDSC06033_1600x1065

Mascarpone. Mascarpone este o crema de branza obtinuta prin „taierea” laptelui cu cheag de oaie, otet sau, traditional in Sicilia, cu lapte de smochine – lichidul alb laptos care curge cand rupi smochina de pe ramura.
Mozzarella. O alta denumire populara datorita faptului ca insoteste aproape orice pizza traditionala, mozzarella este si mai buna aici datorita solului vulcanic, car einfluenteaza gustul laptelui si implicit al branzeturilor produse aici.
Parmigiano. Parmezanul sicilian este vestit, atat de vestit incat il puteti gasi inclusiv contrafacut. Marile lanturi il „boteaza” cu cartof fiert, asa ca atentie de unde il cumparati. Inca ceva: parmigiano este foarte gras, asa ca atentie cum il ambalati sa nu va treziti cu pete pe haine daca il indesati intre haine (cum am patit eu :D).

Ricotta. Asemanatoare cu urda romaneasca, ricotta are totusi o alta consistenta. Va recomand ricotta afumata (afumicatta), ricota pecora (din lapte de oaie) sau cea impastata, indulcita pentru a fi folosita in dulciuri cu branza (vezi canoli cu ricotta). Dar de departe cea mai buna e ricotta di bufala (de bivolita)
Pizza. Incercati pizza traditionala de casa facuta fie in casa, fie la restaurante unde au pizza cu cuptor de lemne. Un secret: sicilienii in mod traditional coc pizza in cuptor numai cu lemn de maslin:

rszDSC05378_1600x1065

O pizza ar trebui sa coste la o trattoria obisnuita intre 6 si 10 euro, in functie de unde este amplasat restaurantul (pe coasta sau in statiuni e ceva mai scumpa, si atentie ca mai peste tot trebuie sa platiti coperto – de regula 2 euro de persoana, indiferent cesau daca veti comanda). Nu cereti ketschup, riscati sa primiti o cautatura atat de urata incat sa va treaca pofta de glume de Berceni. Puteti cere in schimb mozzarella de bivolita (bufala) sau ricotta.

rszDSC01398_1600x1067

Pastele. Siclienii produc peste 200 de feluri de paste, de la cele „fresca”, „artigianale” pana la specialitatile umplute cu branza sau carne te tip tortelini sau ravioli. Nu am observat o anumita preferinta a siclienilor pentru un fel de pasta anume, toate sunt bune si sunt nelipsite din dieta zilnica a sicilienilor.
Canoli. Unul din deserturile preferate ale sicilienilor. Preferabil cu ricotta, dar puteti incerca si cu pasta de fistic, migdale sau ciocolata.

Pestele. Pentru peste ar trebui sa facem un articol cel putin la fel de mare ca asta, dar va zic un singur lucru: eu ton sau peste spada ca in Sicilia nu am mancat nicaieri. Carnea de ton este rosie ca cea de porc si am avut privilegiul de a o gusta cruda, in regim file, direct din bucata de aproape 40 de kilograme (pestele era gros cat un om). Nu mai vorbesc de caracatita care merge la gratar cu clasicul de acum ulei de masline si zeama de lamaie.
Granita. O alta specialitate dulce „made in Sicilia”, granita e un fel de inghetata (nu gelato ca ma omoara in chinuri macaronarii daca indraznesc sa ma gandesc la o astfel de nefericita confuzie)
Migdalele (mandorle). Sicilienii sunt fanatici cu migdalele. Le gasiti in orice „dolce” cum zic italienii, dar si in vinuri aromatizate cu pretiosii samburi.
Fisticul. Iarasi, un alt atu al sicilienilor cu solul lor numai bun de cultivat. Recomand sa incercati fisticul de Bronte, o mica localitate situata in apropierea vulcanului Etna, unde se cultiva fistic cu un gust deosebit (apreciat de unii italieni destul de subiectivi ce-i drept drept „cel mai bun fistic din lume”)
Limoncelo. Un digestiv facut din coaja de lamaie care completeaza un festin mediteraneean traditional. Mai gasiti si varietati de lincelo facut din mandarine, cu fistic sau chiar cu migdale. Recomand sa le incercati pe rand si sa va bucurati de ele sub soarele sicilian.

rszDSC01221_1600x1067

Vinurile. Strugurii crescuti in sol vulcanic sau calcaros imprima de asemenea un gust deosebit vinurilor siciliene. Va recomand vinurile di mandorla, adica cele aromatizate cu celebrele migdale. Nu va zic mai mult, ca deja i-am laudat destul.

4. Obiectivele turistice.

Sicilia are multe de oferit pentru amatorii de castele, muzee, localitati cu arhitectura traditionala si asa mai departe. Stilul baroc este prezent in multe din asezarile insulei, iar constructiile in care s-a folosit piatra vulcanica au un pitoresc aparte.

rszDSC02039_1600x1067

Atat Catania, cat si Palermo sau Siracusa au o plaja larga de obiective turistice numai bune de inclus intr-un city-break, iar daca punem la socoteala si orasele-port, aveti o sumedenie de vizitat. Eu nu sunt adeptul vizitatului, dar nu trebuie sa ratati Taormina pentru viata de noapte extrem de cosmopolita sau privelistea spectaculoasa de aici:

rszDSC02323_1600x1067

Ragusa Ibla pentru arhitectura in stil baroc:

resizeDSC03480_1600x1069

sau Catania pentru zona veche pietonala sau piata de peste, una din cele mai autentice si mai traditionale piete de peste din intregul bazin mediteraneean.

resizeDSC02764_1600x1069

5. Plaja si sporturile acvatice.
Sicilia are multi kilometri de coasta si varietatea sa litorala o face o destinatie extrem de prielnica amatorilor de vacante. Fie ca vreti sa navigate cu panze, sa faceti sarituri de pe stanci sau sa va bucurati de fauna marina, Sicilia va asteapta cu o paleta larga de plaje (amenajate sau salbatice), dar si cu cluburi nautice bine garnisite si chiar cu scoli de caiac, de scufundari sau de yachting.

6. Traditiile.

Sicilia este o tara cu multe traditii. Imi place in mod deosebit faptul ca sicilienii respecta cu sfintenie mesele si in special masa de pranz, care se ia negresit in familie. Asta si pentru ca pauza de pranz este generoasa si la fel de respectata, cu sfintenia cu care oricine rupe usa de la munca pentru a manca ceva bun acasa. Masa de obicei este formata din paste (primi piatti) si mancarea propriu-zisa (secondi piatii), iar de pe masa nu lipsesc branzeturile, pastele, pestele, carnea in cantitati moderate sau deloc, uleiul de masline pe care sicilienii il toarna si pe aragaz sa fie siguri ca nu au ratat nimic, masline, fructe in cantitati industriale, vinete (au  un soi ciudat, cu o culoare vinetiu deschis si de forma aproape rotunda, cu gust destul de diferit de vinetele de pe la noi), dovleceii care impreuna cu vinetele sunt nelipsite de pe masa, vin (la pranz, fara probleme).

rszDSC01838_1600x1067

Tot traditionala este cafeaua, care se face intr-un recipient special numit moka (este un ibric de forma quasi – octogonala, gatuit la mijloc, iar cafeaua este „barbotata” din rezervorul de jos in partea de sus a ibricului), cafeaua servita fiind mica si tare. rareori italienii o amesteca fie cu lapte, fie cu alte derivate din lapte. Ea este consumata atat dimineata, cat si in restul zilei, fiind prilej de ciorovaiala, lucru la care italienii sunt mari mesteri. Si spun asta pentru ca ii vezi lipiti de mesele de pe terase de dimineata pana noaptea tarziu, sau pe strada la taclale.

resizeDSC03506_1600x1069

O alta traditie: mersul la plaja in pauza de pranz (valabil in zonele de coasta). Italia in general are mult litoral, Sicilia si mai dihai, asa ca sporturi precum inotul, snorkelingul sau mersul cu caiacul sunt extrem de populare, inclusiv in pauza de masa.

Desigur, nu putem uita de clasica activitate a pescuitului. Cum ziceam mai sus, Catania se lauda cu una din cele mai traditionale si mai bine aprovizionate piete de peste, aici putandu-se gasi peste 100 de varietati de peste si fructe de mare.

resizeDSC03260_1600x1069

In multe din piete, vanzatorii sunt guralivi si dau o savoare deosebita, strigand in dialect „Peste proaspat!” – U pisce friscuuu! – e greu de reprodus, mai bine mergeti sa-i vedeti, cu precizarea ca pestele bun se da devreme – la ora 9.00 deja piata e cam goala.

resizeDSC02727_1600x1069

Oricum, daca vizitati piata de peste, gasiti tarabe unde puteti manca fructe de mare diverse (midii, stridii sau peste crud) direct de pe galantar, lamaile verzi sau lamaile fiind oferite in pret. Am incercat asta, este nepretuit (stiti voi, Mastercard alea alea).

resizeDSC03262_1600x1069

Mergand in interiorul insulei, sicilienii devin si mai traditionali: o sumedenie de festivaluri si spectacole impanzesc insula in zile de sarbatoare. Eu de pilda anul acesta am prins de Santa Maria un festival extraordinar in Motta, un orasel de la poalele vulcanului, unde trei fractii distincte ale orasului se bat sa faca cele mai traditionale spectacole la lasarea intunericului.

Revin cu un material separat despre asta, cert este ca distractia continu ade la lasarea intunericului pana tarziu in noapte, iar mancarurile traditionale, dansurile cu steaguri, costumele si atmosfera generala imi aduc aminte de o Sighisoara in plin festival, dar o Sighisoara de acum 10-15 ani extrem de spalata si cu o clima de invidiat.

Am prins si o nunta, in Ragusa Ibla de aceasta data. Atmosfera era desprinsa din filmele lui Fellini. Nu va ia mult sa va indragostiti de sicilieni: sunt cat se poate de autentici, de patrioti si de traditionalisti:

resizeDSC03500_1600x1069

7. Preturile.

Sa va spun ca in Sicilia, spre deosebire de restul Italiei, nu se plateste autostrada? Si nu doar atat, ci si mancarea (in special fructele si cruditatile) sunt mai ieftine comparativ cu restul Italiei.
Cu exceptia produselor proaspete din carne, benzinei si notelor de la restaurant, Sicilia este o destinatie relativ ieftina daca nu va infigeti in prima oferta si stiti de unde sa va faceti cumparaturile.
De asemenea, masinile se inchiriaza la preturi bune daca nu va infigeti in primele oferte de la aeroport, si, desi benzina nu e ieftina, masinile mici de aici consuma putin. Eu am inchiriat un Daihatsu Cuore anul asta, la vreo 30-33 euro pe zi, iar consumul a fost undeva la 4litri la suta. Calculati cati kilometric de Sicilia vedeti cu 200 de euro intr-o saptamana, iar daca impartiti la 2,3 sau patru persoane experienta Siciliei va fi una destul de interesanta. Atentie totusi la regulile de circulatie. In Italia si mai ales in Sicilia este exclus sa apelati la “mica intelgere”. Mai bine respectati regulile si veti fi cei mai castigati.

8. Etna.

Etna este cel mai inalt vulcan activ din Europa. De anul trecut pana anul asta a mai “castigat” niste metri, ajungand la 3345 metri inaltime. In afara craterului central mai gasiti alte cateva zeci de cratere mai mici, dar ascensiunea cea mai spectaculoasa se face pe craterul central. Drumul spre craterul central trece prin numeroase zone cu gheata vesnica, ce nu se topeste in timpul verii, ba chiar e interesant de studiat pentru ca firnul (zapada presata) inmagazineaza straturi succesive de cenusa de la eruptiile anterioare:

rszDSC01425_1600x1067

Cateva ponturi:
– Nu luati pachete turistice de la hotel, cel mai simplu mergeti pur si simplu singuri pe vulcan.
– Puteti merge cu masina pana la cota 1700, unde veti gasi o parcare si mai multe restaurante, magazine cu suveniruri etc.
– De la cota 1700m, pentru suma de 18 euro puteti lua o telecabina pana la cota 2500. Dus-intors e 30 de euro, daca nu ma insel, dar noi nu am luat niciodata cabina la intoarcere, e mai spectaculos sa te intorci pe jos pentru ca ai o panorama senzationala asupra Cataniei. Iata un cadru in care se pot vedea foarte bine craterele secundare de care vorbeam putin mai sus:

resizeDSC04049_1600x1069

– De aici aveti varianta mersului pe jos sau puteti merge cu un camion 4×4 pentru suma de 60 de euro (si mamaaa, ce-as mai conduce o dihanie de-asta prin cenusa Etnei!).

rszDSC01413_1600x1067

Si picioarele, si camioanele 4×4 va pot duce pana la cota 2900m (cu camionul faceti o jumatate de ora, pe jos o ora – doua in functie de viteza fiecaruia).
– De la cota 2900 (unde este ultimul refugiu) sunteti pe cont propriu: in cazul in care patiti ceva nimeni nu va veni dupa voi.
– Dupa aceasta cota incepe un urcus moderat (dificil pentru majoritatea turistilor fara antrenament) care din loc in loc devine dificil din cauza grohotisurilor, zonelor cu lava taioasa sau norilor de sulf care pot aparea fara avertisment.

resizeDSC03855_1600x1069

Atentie la hidratare: luati apa dupa voi pentru ca sus nu gasiti nici un fel de sursa de apa (potabila sau nu). Recomandarea mea este sa faceti aceasta excursie de o zi incepand de dimineata: daca vreti sa folositi cabina si la intoarcere luati in calcul ca dupa ora 16.30 cabina nu mai functioneaza. In cazul in care nu o mai prindeti, cel mai scurt dar si cel mai dificil traseu spre masina va fi pe sub telecabina, asa ca atentie la grohotisul de cenusa vulcanica.
– Cand ajungeti sus, nu ratati fotografiile sau capturile video cu zona galbena cu sulf, sau daca este eruptie cateva cadre cu lava curgand.

rszDSC01538_1600x1067

– Intoarceti-va din vreme spre civilizatie, noaptea se lasa repede pe vulcan si temeperaturile pot ajunge repede sub limita confortului, mai ales daca ratati telecabina.

rszDSC06151_1600x1065

9. Atmosfera de vacanta.

Dupa toate aparentele, Sicilia este unul din locurile unde viata pare impietrita si ramasa in urma cu 100-200 de ani. Sau mai mult. Totul pare arhaic si e o placere sa descoperi locuri putin frecventate de turisti. Va recomand oraselele Motta sau Belpasso aflate langa vulcan, dar si orasele turistice Ragusa Ibla sau Taormina, fiecare cu specificul sau. Un alt loc bun de promenade unde va puteti amesteca in liniste cu localnicii este faleza de la Aci Trezza, care se insufleteste pe seara, dup ace se lasa intunericul.
Italienii stiu sa isi traiasca viata, iar in Sicilia gasiti acele locuri fantastice unde timpul pare sa nu mai curga cu repeziciunea cu care curge acasa, intr-o zi obisnuita de lucru. Trebuie doar sa le cautati, preferabil cu ajutorul unui localnic. De exemplu, iata celebrul „dolce far niente”, ilustrat sublim chiar in piata de peste din Catania: dupa cum puteti remarca si singurei, numarul privitorilor e mult mai mare decat cel al oamenilor din piata, care chiar au treaba, fie sa vanda fie sa cumpere.

resizeDSC02813_1600x1069

10. Viata salbatica.

Desi in mod teoretic o insula are o fauna limitata in comparatie cu o zona similara de pe continent, Sicilia nu inceteaza sa ma impresioneze. Clima calda si in mare parte arida face loc unor specii mult diferite de ceea ce gasim pe batranul continent. Printre ciudateniile faunistice ale Siciliei gasim porcul spinos, o specie tributara nordului Africii dar care Dumnezeu stie cum s-a aciuat aici (pare-se de pe vremea romanilor, thnx Vlad Cioflec!), pasari de pasaj (preponderant oaspeti de vara) precum starcul de cireada sau soimul mediteraneean, dar si specii sedentare precum stufarica patata, silvia mediteraneeana (extinsa si pe alte insule siciliene decat cea care i-a dat numele) sau specii “clasice” pe continent precum nevastuica, iepurele de camp, mistretul sau caprioara europeana.

In zona herpetofaunei gasim iarasi cateva raritati: vipera aspida (Vipera aspis) in zona de nord est a insulei, in special pe Etna, mult mai comuna soparla de perete italiana (Podarcis sicula):

rszDSC01576crop_1600x1067

sau sora ei nitel mai exotica – gecko de perete mediteraneean (Tarentola mauritanica):

rszDSC02188_1600x1067

Dar Sicilia se lauda si cu niscaiva specii endemice. Am avut deosebitul privilegiu de a pandi si a fotografia anul trecut o astfel de raritate. Este vorba de o varietate de Podarcis Sicula, mai precis Podarcis sicula ciclopico, pe care o puteti gasi pe cea mai mare insula din rezervatia de la Aci Trezza. In rut nuptial aceasta subspecie devine rosie pe cap, motiv numai bun pentru a reveni aici inclusiv la incput de aprilie cand aceasta reptila iese din cotloane pentru a se reproduce. Nu am prins un cadru grozav cu ea, dar insistam:

resizeDSC04306_1600x1069

De notat ca Sicilia are cateva rezervatii naturale, in special in zona de coasta. Daca ajungeti aici, nu ratati:
– rezervatia naturala Zingaro, in apropiere de Palermo, unde abunda speciile de pasari de pasaj
– Capo Passero, in apropiere de Siracusa (unde in perioada de pasaj veti avea ocazia sa vedeti numeroase specii rare – o lista cu speciile observate in Sicilia gasiti aici) – multe din speciile de pasaj vin pana aici in terminusul sudic al insulei.

– rezervatia de fauna sumarina si subacvatica (si nu numai) de la Aci Trezza, in apropiere de Catania, unde gasiti atat fauna subacvatica cat si celebra specie de soparla endemica mentionata mai sus, dar si frumoase formatiune de intruziune vulcanica.

rszDSC01210 (2)_1600x1067

Tot aici gasiti si dovezi ca lava (datata la 550.000 ani) a topit patura sedimentara de calcar existenta, dar nu de tot. Drept urmare, partea insulei dinspre continent sunt doar stanci vulcanice, iar pe cea dinspre mare gasiti curioase forme… carstice, de la marmite, minicanioane pana la ciudatii tafoni (gauri pe care le-am vazut prima data in canionul Ruselski Lom de langa Ruse), de aceasta data insa foarte aproape de zona litorala:

resizeDSC04317_1600x1069

– Scala dei Turchi, o zona in care pamantul se infige in mare cu o superba faleza de creta (varietate de calcit mult mai „fluida” decat calcarul clasic)

rszDSC05895_1600x1065

In rest, fauna abunda cam in toata insula. Pentru un ochi avizat, prigoriile, cotofenele, vrabiile negricioase, gaitele, turturelele, silviile de toate felurile, pescarusii si alte specii limicole sunt pasari relativ usor de observat daca aveti putina rabdare.
Cam atat deocamdata despre partile bune, acum sa vedem si…

Sicilia, cu rele.

1. Soferii.

Traficul din Sicilia nu este atat de catastrofal ca in alte parti, dar soferii sunt de balamuc. Nimeni nu semnalizeaza, toti circula la maxim 30 de centimetri de masina din fata, toate masinile mai vechi de o zi sunt lovite pe toate partile. Nimeni nu se asigura, se taie fata ca in codru, se claxoneaza foarte putin totusi. Cand se claxoneaza insa mana ramane lipita de volan. Este obositor sa conduci, este si mai obositor sa mergi in dreapta sau in spate.

Inca o curiozitate care va poate afecta: soferii italieni trec pe rosu. E adevarat ca unii se si uita, dar trec pe rosu unul dupa altul, iar daca tu vrei sa fii mai cu mot sa stai la stop, iti iei portia regulamentara de claxoane. Un alt neajuns e dat de persoanele foarte in varsta care conduc. Nu se uita decat in fata, intra in giratorii pe trasee numai de ei stiute, se opresc in mijlocul drumului si sfideaza o intreaga coada de masini formata in spatele lor.

Dar cei mai rai in trafic sunt „motorini”. Scuterele apar de nicaieri, scuteristii neavand casca si umbland cate doi, trei si chiar patru, sau cu un sac imens de haine (sau doua butelii de gaz) sub privirile ingaduitoare ale carabinierilor, satui probabil de aceasta debandada.

2. Programul de lucru.

Italienii au inventat pauzele. Sau le-au concentrat aici. Sicilia nu face exceptie. Siesta, o pauza salutata de multi meridionali, atinge in sudul Italiei cote paroxistice. Programul „normal” de lucru este scindat de o mare pauza de pranz: 09.00 – 12.30, cu reluare de la 15.50 la 18.30. Drept urmare, traficul de pranz este infernal, in special in centrul Cataniei, iar pauza asta genereaza trei perioade de maxima aglomratie: dimineata, la pranz si seara. Deci practic daca nu esti turist stai in trafic permanent, daca esti trebuie sa iti calculezi rutele si intervalele orare optime de iesit din hotel/casa spre plaja sa nu risti sa iti petreci toata ziua in masina, blocat in trafic.

3. Atitudinea fata de romani.

De cele mai multe ori, romanii sunt priviti cu scarba si bagati in aceeasi oala cu albanezii, tunisienii sau marocanii, celelalte natii invazive ale insulei. In discutiile cu diversi localnici erau foarte nedumeriti ca sunt venit aici in vacanta si nu la munca. Dupa suita tipica de intrebari legate de starea economiei romanesti, cu ce ma ocup, cat castig si ce fac aici, nu e greu sa deduci ca le e teama ca le luam locurile de munca sau mai rau, portofelele din buzunare.
Personal nu am intalnit sicilieni cu atitudine ostila, dar stiu de la prieteni ca au patit-o, inclusiv sa fie asmutiti caini de lupta spre ei, fix in centrul Cataniei.
Majoritatea cersetorilor de aici este compusa din albanezi si romani. Nu vreau sa fac un pronostic asupra intaietatii, dar e destul de lesne de inteles ca nu suntem foarte doriti pe insula.

4. Restaurantele.

Da, poate nu o sa va vina sa credeti, dar la restaurantele din Sicilia se sta la coada. Sunt putine si aglomerate, iar italienii nu au nici un fel de taina sa astepte in picioare o ora sau chiar mai mult la usa (judecand dupa docilitatea cu care formeaza cozi interminabile in fata loclaurilor).

Restaurantele de pe insula sunt putine, deschid la ore dubioase (in Sicilia este impropriu spus ca poti manca la restaurant la pranz, majoritatea restaurantelor deschizand abia la 7 seara) si au preturi destul de mari. O friptura incepe de la 15 euro, o portie de paste sau o pizza de la 6-8 euro, iar alcoolul si el destul de scump: pe o bere la 400ml puteti plati 3-5 euro, iar o sticla de vin poate sa inceapa de la 15 si ajunge si la 40-50 de euro.

Dar cel mai naucitor aspect al acestor localuri ramane programul: si in Ragusa Ibla, si in Taormina, si in Siracusa riscati sa ramaneti flamanzi daca nu beneficiati de un mic dejun consistent la hotel, pensiune sau unde sunteti cazati. Daca totusi va prinde foamea, nici pietele sau magazinele nu va ajuta, si acestea fiind in mare parte inchise pana dupa-amiaza.

5. Magazinele.

Magazinele Siciliei sunt in general prost aprovizionate si cu un orar la fel de impracticabil precum suratele lor de mai sus, restaurantele. Nu gasiti prea multe marci internationale, berile sunt putine, iar cele germane mai ieftine decat cele locale. Magazinele (mai ales cele alimentare) inchid devreme, iar pauza de pranz este respectata cu sfintenie, si ea variind destul de mult, in contra a ceea ce avem in Romania.

O usurare: macar in majoritatea acestora se plateste cu cardul, dar de cele mai multe ori, vazand card international, este necesar sa prezentati un act de identitate.

6. Aglomeratia.

Sicilia este aglomerata in special pe sosele si in marile orase. Pentru ca au celebra de acum pauza de pranz, orasul pare aglomerat in fiecare moment. Locurile de parcare sunt putine, majoritatea fiind rezervate riveranilor. In zonele albastre (unde parcarea este libera) rareori gasesti locuri libere. Desi au parcari oficiale, cu plata, si aici gasiti combinatori care te indruma la parcare apoi asteapta mica ta atentie de un euro sau mai mult. Curios, acestia sunt localnici, nu romani intreprinzatori cum te-ai astepta.

7. Temperaturile desertice.

Sicilia este un calvar daca veniti vara. Si nu numai vara. Clima numai buna de baie de care vorbeam in prima parte a materialului are si un revers: practic nu ai unde sa fugi de caldura, toate plantele se usuca daca nu sunt udate, animalele sufera si ele, iar oamenii practic se fac nevazuti la orele amiezii (cel putin in orasele mai mici). Dealtfel, cele mai multe plante de pe insula sunt purtatoare de spini, animalele neputand sa se apropie de ele prea mult:

rszDSC05325_1600x1065

Temperaturile nu depasesc 40 de grade (cel putin asa m-au aisgurat localnicii), dar la ora 8 dimineata deja sunt 28-29 de grade in sezonul estival. Ploile sunt rare si nu reusesc sa reduca din zaduf, cat despre mersul descult pe plaja vulcanica, puteti sa uitati: nu veti vedea niciodata un italian descult pe plaja, si nu fara motiv. La sol, temperaturile pto atinge 70-80 de grade si singurii care se incumeta sa mearga desculti pe plaja sunt tunisienii si marocanii care vand inghetata si alte suveiniruri, in timp ce fac ochii roata la aparatele foto, portofelele, telefoanele mobile si alte obiecte de pret etalate pe plaja de turistii care nu banuiesc nimic.

Putine din plaje sunt doatate cu umbrare, cabine de schimb si dusuri, iar plajele private nu sunt accesibile turistilor obisnuiti. Atentie asadar la insolatie si deshidratare.

Inca ceva de rau despre vant: in anumite perioade (in special primavara si toamna), vanturile din zona perilitorala pot deveni extremd e puternice si neplacute. Combinate cu minifurtuni de nisip sau cu temperaturi specifice zilelor toride, chiar si in extrasezon, pot deveni extrem de neplacute, ruinaindu-va planurile unei zile linistite de vacanta.

8. Gunoiul.

Regret sa spun, dar Sicilia e mai murdara decat Romania. In special in zona marilor orase, muntii de gunoaie iau cu asalt putinele oaze verzi sau lizierele plantate pe marginea drumurilor. Desi catanezii de pilda recicleaza selectiv, acest lucru nu se vede si pe plajele din oras, unde mizeria poate atinge cote alarmante. Chiar si in zone de rezervatii naturale cum ar fi Aci Trezza, gunoaiele de pe mal sau din apa fac complet neplacuta vizita acolo.

O mentiune speciala pentru orasul Paterno, aflat aproape de Catania / Etna, unde paternezii ies din oras si arunca gunoiul fix in marginea drumului. Cum mergi cu masina, poti vedea sectoar eintregi de drum acoperite de gunoaie de la marginea asfaltului pana sus in vegetatia de Ficus Indica (pe romaneste cactusi). Pentru paternezi, un redutabil „Huăăă, carnatilor!” este tot ce le pot oferi.

9. Starea drumurilor.

Asfaltul sicilian este usor de gasit in orice aprozar… pentru ca este varza! In multe locuri asfaltul este complet decopertat, lucrarile sunt prost semnalizate, indicatoarele de multe ori sunt pur si simplu cazute la pamant. Si nu se oboseste nimeni sa le mai ridice.

Autostrazile au fost bine semnalizate, dar paragina generala care a cuprins aceasta provincie autonoma puternic lovita de criza se vede pana la ultimul detaliu. Multe din lucrarile de pe autostrada sunt semnalizate foarte din scurt, semnele de multe ori sunt rupte, indicatoarele dau cu virgula (daca vezi un semn care arata camai sunt 55 de kilometri spre Palermo, dupa 10 kilometri de mers SPRE Palermo constati ca pe un alt semn scrie ca mai sunt 62!).

Multe din drumuri sunt extrem de inguste si prost semnalizate (in special cele din mijlocul insulei), oglinzile rutiere sunt sparte si trebuie sa fii cu ochii in patru sa nu te trezesti cu vreun „motorini” pe capota.

10. Atentie, se fura masini!.

In Sicilia se fura masini la ordinea zilei. Schema e simpla: masina se fura in zece minute, apoi in 24 de ore trebuie sa te interesezi si sa platesti o „recompensa”. In functie de masina, poate ajunge la 1500-2000 eruo sau chiar mai mult. Daca nu faci nimic, hotii scot motorul care se vinde repede pe piata auto SH (in Sicilia politia nu verifica seriile de motor pentru ca e ceva uzual sa schimbi motorul cu totul cand ai o defectiune minora), iar caroseria o compactza si o dau la fier vechi. Mai mult, unul din italienii de aici mi-au povestit ca au lasat masina 10 minute (masina avand chip-code de pornire) si tot au ramas fara ea. Si ca sa ma credeti pe cuvant, anul asta cand am vrut sa inchiriez masina de la Jaccare Rent a Car, Giusseppe m=a sfatuit sa nu inchiriez Fiat Punto sau Panda ca raman fara el. De asta am inchiriat Daihatsu Cuore de care povesteam mai sus. Pe romaneste, fiti cu ochii in patru la masina, chiar daca este de inchiriat.

[multumiri deosebite lui Alessandro si Marianei pentru rabdarea cu care m-au ajutt sa descopar aceasta fabuloasa destinatie, cat si familiei lui Alessandro pentru cuvenitele corecturi, mai putin punctul 10 de la puncte rele care nu le-a placut deloc si au zis sa nu cumva sa-l scriu pana ajung acasa ca o sa ma calce o masina neagra :D!]

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

17 Comments »

  1. Vlad Cioflec said,

    22 august 2013 @ 12:16 pm

    Foarte frumoasa poza cu soparlele!

    Cateva precizari:
    -porcul spinos a fost introdus in Europa de romani
    -soimul lui Eleonor = soim mediteranean
    -silvia de Sardinia = silvie mediteraneana 🙂

  2. Doru Panaitescu said,

    22 august 2013 @ 12:28 pm

    Heh, corectez acum. Multumesc pentru precizari. Stiam ca o sa iti placa poza cu podarcis, stai sa o pun si pe cea endemica ca nu am apucat (doar ca imi e mult mai simplu sa il editez asa).

    Procul spinos – a fost adus de romanii lui Cezar sau de romanii lui Basescu? 🙂 Inclin sa cred ca a prima varianta; porcul spinos nu e o specie prea cunoscuta pe meleagurile noastre…

  3. razvan said,

    24 august 2013 @ 11:41 pm

    Cred că punctul 10 apare din greșeală cu numărul 9.

  4. Daniel said,

    28 august 2013 @ 11:33 pm

    Firn, nu firm, iar in Ardeal nu exista nici macar un punct in care sa cada 1500mm/an. Informatia este eronata.

  5. Doru Panaitescu said,

    2 septembrie 2013 @ 10:05 pm

    Salut Daniel, poti sa imi spui ce prcipitatii anuale sunt la Stana de Vale?

    Firn am vrut sa scriu, multumesc pentru atentionare.

  6. Daniel said,

    2 septembrie 2013 @ 11:56 pm

    Stana de Vale are in medie 1456mm/an, close, but no cigar:) Si e un caz izolat, cu advectii ale aerului atlantic si ploi convective, ca nicaieri in alta parte unde exista statii meteo.
    Am vazut tarziu mesajul tau.

  7. Doru Panaitescu said,

    4 septembrie 2013 @ 8:09 am

    De acord, nu ajunge la 1500, am corectat, dar fata de cat e in Catania (sub 500 pe an) tot e mult. Corect? Si asta e o medie anuala, cred ca in anii ploiosi si prin Bucegi, Fagaras, Parang sau Retezat mai sunt ruperi de nori, ma insel? Stiu ca masele de aer atlantice se opresc in bariera carpatica.

  8. sabrina said,

    6 septembrie 2013 @ 10:41 pm

    buna seara,
    am planuit o vacanta in sicilia la jumatatea lunii dar avem dificultati cu inchirierea masinii, mai ales cu acel deposit pe care il cer firmele de rent a car si care nu e nici macar decent 700-2000 euro.Asa ca te rog spune-mi cum ai inchiriat masina asa ieftina si fara probleme?

  9. Doru Panaitescu said,

    9 septembrie 2013 @ 1:01 pm

    Ia legatura cu Giusseppe de la Jaccare Rent A Car. Suna-l din partea mea. ii Zici Cacciatore del Romania. Telefon – email gasesti aici: http://www.jacarent.it/contatti.html

  10. Zece doi zece | Aphextwinz's Blog said,

    13 septembrie 2013 @ 9:08 am

    […] Panaitescu, am mai pus eu poze de la un vernisaj fotografic de-al lui, articolul este despre un Weekend in Sicilia, foarte bine documentat si, cum altfel, cu poze […]

  11. Sabrina said,

    13 septembrie 2013 @ 9:43 pm

    Te rog mult !Raman datoare 🙂
    Sabrina11103@yahoo.com

  12. Andreea said,

    30 mai 2014 @ 2:55 pm

    Imi tot zic ca-mi fac si eu curaj de ceva vreme sa scriu despre Sicilia, dar dupa un asa articol nu stiu ce as mai putea adauga 🙂 As comenta doar ca in august cand am ajuns eu pe aceste meleaguri de vis, boardul masinii indica o temperatura de 49 de grade afara (eram in inima insulei, incercam sa o trecem de la Sud la Nord). Un prieten s-a simtit erou si a coborat la picioarele goale din amsina, pe asfaltul incins. Nu vrei sa stii ce urletele au urmat 🙂

    Distractie nebuna in continuare!

  13. pescuit la crap said,

    25 noiembrie 2014 @ 5:54 pm

    Deci oferta de peste din piata este absolut incredibila! Felicitari pentru articol!

  14. ana said,

    20 ianuarie 2015 @ 1:23 am

    traiesc in sicilia de 9 ani..nici eu nu as fi putut descrie mai bine insula..iubesc sicilia cu rele si cu bune.

  15. Clementina C said,

    3 septembrie 2016 @ 3:25 pm

    Superb articolul ne este de un real folos. Gasim tot ce ne trebuie in descrierea dv. Saptamana viitoare vom fi in Sicilia. Am putea sa-l sunam pe Giuseppe pt inchirierea masinii tot din partea dv. ?

  16. pareri inchirieri masini said,

    26 septembrie 2016 @ 2:25 pm

    Si cum e cu sistemul lor de inchirieri masini?

  17. Cristina said,

    4 martie 2017 @ 7:04 pm

    Excelent articol. Merg in Palermo in luna mai. Multumesc pentru informatii, ponturi…

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu