Leapsa de Ziua Pamantului

Azi este o zi specială – Ziua Pământului – Earth Day. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arăta față de mediul înconjurător. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.

Astăzi, la aproape 50 de ani de la prima sa celebrare, încerc să vă atrag atenția, așa cum probabil intuiți, asupra unor specii de animale deosebit de frumoase și interesante, despre care publicul știe prea puțin, pentru că tema acestui an este „Protect our species„. Și cum primul pas în conservarea habitatelor unor specii este informarea, iată câteva specii de păsări și reptile care merită atenția publicului (și) în acest an.

Hoitarul (Neophron percnopterus)
 
Numit și sau vultur egiptean, hoitarul este o pasăre necrofagă de talie medie, ce cuibărea odinioară în stâncăriile din munții Măcin și canaralele sudice ale Dobrogei.
 
 
Trece rar dar regulat, în migrație, spre teritoriile de cuibărit din peninsula Crimeea. Ultima dată a fost semnalat la noi în țară în jud. Tulcea, luna trecută, semnalările fiind făcute în special primăvara, pe culoarul pontic de migrație.
 
Lăcustarul (Pastor roseus)
 
O specie de graur frumos colorată, care vine din stepele Asiei, în căutarea stolurilor de lăcuste.
 
 
În unii ani, invaziile de lăcuste aduc spre Europa efective mari de lăcustari, anul trecut o colonie de peste 20.000 exemplare cuibărind într-o carieră din apropierea rafinăriei Petromidia.
 
Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis)
 
O specie ce cuibărește în nordul extrem al Rusiei, dar care iernează la noi, pentru a face acest lucru ea trebuind să traverseze aproape tot continentul asiatic.
 
 
Denumirea vine de la culoarea roșie puternică de la gât și piept, mai vizibilă la masculi. În multe țări din Europa sunt păstrate exemplare pentru rol decorativ, în grădini, parcuri și colecții private.
 
Cucul pestriț (Clamator glandarius)
 
Este a doua specie de cuc din Europa, după cucul comun. Are penajul ceva mai pestriț și o creastă pe care o poate ridica, precum pupezele sau ciocârlanii.
 
 
Este o specie de sorginte asiatică, care poate hoinări la mare depărtare în căutarea unor cuiburi de coțofană, pe care să le paraziteze, așa cum face și cucul comun. A fost semnalat inclusiv anul acesta în Dobrogea.
 
Balaurul (Elaphe sauromates)
 
Un șarpe legendar printre localnici, de mari dimensiuni. Poate depăși 2,4 metri. Are o biologie puțin cunoscută, fiind greu de văzut.
 
 
Vânează inclusiv noaptea în lunile de vară, hrănindu-se cu rozătoare, păsări, ouă de păsări și alte animale mici. Este un excelent cățărător și adesea urcă pe pereții de lut (loess) prezenți în Dobrogea, pentru a prăda cuiburile de lăstuni de mal, prigorii sau grauri.
 
Șopârla de nisip (Eremias arguta)
 
Este cea mai rapidă șopârlă de la noi, perfect adaptată zonelor nisipoase cu vegetație maritimă, specifică zonelor nisipoase și grindurilor maritime.
 
 
Este capabilă să se ascundă în nisip, săpând galerii la rădăcina tufișurilor. Specie asiatică, șopârla de nisip nu este prezentă altundeva în Europa; ea poate fi văzută doar pe câteva plaje izolate la noi în Dobrogea și din Ucraina.
 
Țestoasa marină (Caretta caretta)
 
Este un chelonian de mari dimensiuni, carapacea ajungând și la 1 metru lungime. Această specie hoinărește în toate mările și oceanele lumii.
 
 
La noi în țară ajunge accidental, doar două exemplare fiind văzute în ultima sută de ani. Ultimul exemplar a fost prins în 2016 în plasele pescarilor la Vadu și eliberat în larg la scurt timp după capturare.
 
Boa de nisip (Eryx jaculus)
 
Singura specie de boa din Europa este prezentă și la noi în țară, deși mult timp a fost considerată specie dispărută. În anii 2014-2015, o echipă de pasionați naturaliști (printre care și subsemnatul) au găsit două populații noi în jud. Teleorman.
 
 
Acest șarpe neveninos este o specie pitică de boid (maxim 85 cm) și se hrănește cu nevertebrate din sol, ouă și șopârle. Boa de nisip este prezentă și în Dobrogea, care coincide cu limita nordică a arealului speciei.
 
Sunt multe alte specii care merită atenția noastră, dar mă opresc astăzi aici, cu îndemnul către orice iubitor de natură de a se informa, a descoperi și a proteja frumusețile faunistice de la noi și de oriunde. Ține doar de noi să le cunoaștem, să le înțelegem, să le prețuim și să le protejăm. Mă ocup personal de asta de ceva ani, sper să mă sprijiniți și voi în acest demers.

Acest articol este redactat la sugestia prietenilor mei de la Rompetrol, după niște discuții deosebit de interesante pe teren despre soarta animalelor dobrogene și nu numai, în turele de recunoaștere și fotografie de faună din incinta platformei Petromidia aflată pe litoralul Mării Negre.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu