Numai antreprenor sa nu fii sau conflict intre antreprenor si corporatisti
Cu 1000 de ron iti faci o firma. Dar ai de alergat, dupa un sediu, dupa un avocat, dupa o atentie. Apoi iti faci un cont in banca. Grea alegere. Cel mai bine e sa alegi o banca despre care stii de la un partener de afaceri despre ce e vorba. Apoi trebuie sa iti faci stampile, facturi etc. Trebuie sa iti cumperi tehnica de calcul. Un laptop cu licente costa, la fel si o contabila.
De-abia apoi te poti dedica visului tau. De a face bani dintr-o idee, din ceva la care te pricepi deja, sau din ceva care iti place. Sau dintr-un hobby. Apoi constati ca nu mai e asa simplu. Am deschis compania mea in 2004. Si la fiecare inceput de an imi dau seama cat de putine stiam cu un an in urma. In ziua in care nu o sa mai constat asta, o sa am o problema. Pana atunci o sa fiu pe panta ascendenta sper, si o sa imi rafinez cunostintele pentru clientii mei.
Una din problemele fundamentale a antreprenoriatului este ca oamenii din lumea de afaceri in care te invarti in proportie de 90% nu sunt antreprenori, ci angajati. Si atunci incepi sa ai surprize.
Am intalnit tot felul de alte probleme care deriva din asta, in special datorita neintelegerii noului status pe care il ai. As putea sa il transform in top 10 mituri despre antreprenori, dar nu stiu daca gasesc atatea:
- Antreprenorul are mai mult timp, ca doar nu are serviciu. Cred ca de cand m-am lasat de serviciu, am intr-adevar mai mult timp, dar in acelasi timp fac mai multe lucruri. Sa fie de vina cursul de time management? Timp nu ai, iti faci.
- Antreprenorul este pus pe ciupeala. Asta am auzit de la mai multe persoane, inclusiv de la oameni dragi, care imi sunt apropiati. Nu dragilor, nu sunt pus pe ciupeala, dar nu mai intrepretati ca Doru e bun la toate si ajuta pe oricine neconditionat. Si nu timp de sase ore cu laptopul in brate in business-hours. Cea mai critica resursa a unui antreprenor e timpul. Daca va ajuta cu ceva de valoare, dar car enu ii ia deloc timp, o face cu placere. Cand insa este nevoit sa piarda o zi sau mai mult ca sa va ajute, urmeaza si o factura.
- Antreprenorul pune niste preturi din burta, ca sa ii platesti deranjul. A doua parte e adevarata, si pentru un corporatist sau pentru un angajat este mai greu de inteles. Da, stiu sa iti dau zece tips and tricks sa iti optimizezi campania, dar asta costa. Din pacate clientii (unii din ei cel putin) cred ca tine de datoria ta sa vii cu idei si strategii pentru care ei doar sa iti stranga mana si sa se apuce de treaba sa isi faca singuri campania ori whatever.
- Antreprenorul e disperat dupa bani, nu o sa ma refuze daca ii ofer pretul de 2-3 ori mai mic decat propunerea. De multe ori antreprenorul merge printr-o relatie personala sau prin abordare directa si ofera un pret corect (adaos de la 1% la 10- 15% in functie de natura serviciului si gradul de implicare). Asa ca daca iti spun ca o campanie face 20.000 euro nu imi ceri variante cu 3000, 5000, 10000. Nu facem tricouri si nici tiparituri. Un antreprenor trebuie sa invete sa refuze clienti. Cand ajunge la pragul de a putea face asta.
- Antreprenorul poate sa imi rezolve orice problema de business. Fundamental gresit! Daca m-ai chemat sa discutam de o campanie, nu poti ca in banii aia sa iti fac si site-ul, si bannerele, si strategia pe doi ani si sa iti fac si mentenanta la site, cu modificarile de rigoare la ce ora din zi si din noapte vrei. Am uitat de adserver si de survey-uri pre si post campanie? Sa curga si astea ca esti baiat destept si le ai pe astea.
Ar mai fi si altele, dar deja intram in detalii si incep gafistii sa fie usor de identificat. Mai ales de catre cititorii mei, si nu vreau sa ajungem sa fie aratati cu degetul chiar asa din prima, se stiu ei care


Razvan Girmacea said,
August 22, 2008 @ 5:44 pm
Interesant, alte completari nu pot aduce.
Zsolt Bodola said,
August 23, 2008 @ 10:52 am
Hehehe, multe chestii ce le descrii imi sunt cunoscute si mie….