Imi plac festivalurile de film de la munte

Weekendul trecut am primit o invitatie care m-a bucurat nespus. Festivalul de film si istorii de la Rasnov, aflat la a noua editie, imi oferea posibilitatea sa revad cetatea Rasnov plus o sumedenie de filme bune, in cadrul unui festival „uman”, adica fara prea multe fite, fara covor rosu, fara isterie, fara breaking news (asta sustineau chiar organizatorii).

Asa ca vineri am luat calea Brasovului, ajungand pe seara la Rasnov, dupa regulamentarele doua ore petrecute intre Comarnic si Predeal, desi plecasem inaintea puhoiului. Aici m-am intalnit cu Vali Petcu a.k.a. Zoso, care a si scris despre eveniment zilele trecute, el fiind mai harnic din fire cu scrisul pe blog 😀

Din echipa de organizare a facut parte insusi primarul Rasnovului, ceea ce a ajutat la buna functionare a tuturor rotitelor necesare. Desi puteam sa fim cazati la festival chia rintr-unul din corturile organziatorilor, am preferat sa ne punem hamacele in gradina de langa hotelul unde erau cazati o buna parte din invitati. Cald fiind, am adormit leganati in clinchete de pahare si acorduri la chitara.


[Aici am dormit, spre disperarea unora care ne căinau ca am dormit in frig 😀]

Filmele de la festival, in jur de 40 de productii cinematografice, au fost vizionate atat in aer liber, sus in cetate, cat si la o sala din oras. Tot in aer liber s-au desfasurat si doua concerte ce am prins noi vineri si sambata) – Robin & The Back Stabbers, respectiv Travka.


[Imagine de la concertul Robin & The Back Stabbers]

Cea mai frumoasa parte a acestui festival a fost insa apropierea de zona montana. Sambata am profitat de cateva ore de relas la festival si am dat o fuga pana in Iezer,m udne ne asteptau cativa amici pusi pe ceauneala. Nici eu nu m-am lasat mai prejos si am testat noua tigaie de fonta, proaspat achizitionata.

Pana s-a incins focul, am gasit, imediat dupa o ploaie racoroasa si binevenita, o salamandra, poate cel mai frumos colorat amfibian de la noi…

Si a sosit si momentul sa savuram bucatele facute la foc. Adica la ceaun si tigaie, aproape la fel de bune ca cele facute la ceaun la festival.

Da, organizatorii s-au straduti sa ne imbie cu cele mai alese mancaruri. Sincer, am ramas cu gandul la placintele acelea de casa, cu branza dulce sau cu mere…

Am plecat asadar de la festival (care a durat zece zile!) cu un gust placut, nu musai de la placintele acelea, desi tare au contribuit la ranjetele noastre ghiftuite. Mai vrem!

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

2 Comments »

  1. Cristian Constantin said,

    16 august 2017 @ 8:51 am

    Ave, Imperator, morituri te salutant!

    Lasam la vedere un ceaun de multumiri rumenite in vatra sufletelor noastre. Bineinteles, avem suficiente resurse si pentru o strangere de mana. Peste ani, amintirea unei nopti de Gustar va fi la fel de intensa ca o emotie de Perseide.

    Se intelege, daca entuziasmul iti da branci spre un gand de abrupt, ai cel putin un camarad de stanca care ar putea sa te surprinda intr-un mod placut.

    Cristi&Brindusa

  2. doru said,

    25 august 2017 @ 10:35 am

    Sper ca ati ajuns cu bine in creasta iar, fara intalniri nedorite 😀

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu