Sunt milionar. Milionar în meduze #scubadiving #wildescapes

Am avut un weekend complet potrivit pentru vremea de afară. Unii căutau șosete groase, alții promoții prin magazine, noi am plecat spre Constanța cu gândul “meschin” de a începe sezonul de scufundăreală, cu o scufundare puțin mai tehnică decât clasicele scufundări din vacanțe.

rszDSC05044_2048x1365
[intrarea spre epavă, străjuită de un mal stâncos de calcare sarmațiene]

Acu’, pentru cine nu e obisnuit cu trebușoarele astea, trebuie sa va povestesc putin despre scufundari. Am inceput sa ma scufund in 2006 (an in care mi-am luat primul brevet, de Open Water NAUI), dar, spre rușinea mea (și am de gând să remediez asta), m-am scufundat mult mai putin decat mi-am dorit. De aceea, desi apa se anunta rece, am decis sa ma alatur unor buni prieteni (Bogdan, Dan si Dragos) si am plecat sa vedem o epavă pe coasta Bulgariei.

In scufundări, în functie de preferințe, puteti urma si cursuri specializate in urma cărora puteti sa obtineti brevete pentru scufundare la epave (wreckdiving), scufundare in pestera (cave diving), scufundari de adancime si alte scufundari tehnice. Toate se fac cu aparat de repirat autonom (de aici provine si denumirea de scuba diving. SCUBA este o abreviere de la Self Contained Underwater Breathing Apparatus si a fost inventată/inovată/desăvârșită/popularizată de părintele scufundărilor moderne, Jacques Ives Cousteau).

Eu m-am oprit la scufundarile de ape deschise (open water diving) din motive de securitate. Nu vreau sa excelez in scuba diving pentru ca asta presupune un grad ridicat de risc. Prefer scufundarile cu grad moderat de risc (nu spun ca nu exista, de aia faci scoala si inveti fizica, biologie si chimie de-ti sare basca – asta daca nu iei examenul pe naspa si nu va sfatuiesc, e vorba de viata voastra in joc). Mai mult, probabil ca ati citit in manualul de fizica despre impactul adancimii asupra plajei de culori: dupa ce treceti de 20 de metri adancime, culorile se extompeaza, incepand cu culoarea rosie, pe care nu o veti mai distinge. Cu cat vă adânciți mai mult spre casa bătrânească a lui Neptun (zeul, nu stațiunea :D), veți pierde și celelalte culori, astfel că, după o anumită adâncime, veți vedea totul în nuanțe de albastru intens. Ori, pestii colorați sunt mai ușor de văzut in primii zece metri. De aceea eu, mare amator de fauna, ma rezum la acele scufundari unde vad fauna si culori :).

Bine, o sa ma întrebati ce se poate vedea iarna în Marea Neagra. Cei care stau în mall si pe Facebook vor spune ca mai nimic. Îi contrazic nițel. Iarna, apa rece are mai puțină activitate biotică, microorganismele activându-se mai ales la temperaturi mai mari. De aceea, limpiditatea apei este mai mare, iar dacă ai noroc să nu ai curenți sau hulă (mișcare ondulatorie a suprafeței mării, resimțită în special în zona de coastă, mai puțin in larg), poti vedea mai mult în apă.

Noi nu am avut noroc de prea multă faună, dar am avut noroc de milioane de meduze. Și ca să mă credeți pe cuvânt, iată și o filmare scurtă, realizată de Dragoș (la minutul 0:37 apar și eu, ca o crizantemă, ușor tulburat de schimbarea de echipament de peșteră – eu scufundându-mă până acum cu echipament clasic, de ape deschise).

Ce puteti observa în această fimare? Evident, milioanele de meduze. Hulite de oamenii care merg la plajă, ele au un rol important in ecosistem, fiind parte din lantul trofic sunt devorate de o sumedenie de alte animale marine. Ce nu se vede în filmare este epava lângă care ne-am scufundat si in interiorul careia încă mai puteți vedea blocul motor original, acoperit de alge, o splendoare. Scufundatul lângă epave este însă și periculos. O data din pricina curentilor. Dinamica apei este o chestiune care nu trebuie ignorată, mai ales de scafandrii începători. Veți înțelege asta mai bine când veti face cursurile teoretice de SCUBA, e mult de explicat si nu asta e rostul articolului. In al doilea rand, admirarea submersa a epavelor presupune strecurarea prin locuri strâmte. Furtunele de aer se pot sectiona in marginile ascutite de metal ale epavelor, producând accidente grave. În al treilea rând, materialul aflat pe fundul epavei se poate tulbura; suspensiile coloidale din apă se ridică de pe fund, exact ca și în scufundările din peșteri, ducand la dezorientarea scafandrilor, un alt prilej de accidente. Nu în ultimul rand, arhitectura întortocheată a epavelor poate duce la rătăcirea scafandrilor, care se pot dezorienta în compartimentele navelor, iar dacă nu găsesc în timp util ieșirea pot muri asfixiați după ce vor fi rămas fără aer.

Dar toate acestea pălesc dacă ai o echipă bună, experimentată, alături de care să te bagi la o mică explorare. Și dacă ai și echipamentul potrivit. Am avut bucuria de a folosi acest nou tip de echipament, care are două butelii independente, plasate lateral. Acest echipament are o sumedenie de avantaje:

– oferă o mai mare autonomie în situații neprevăzute (buteliile se pot schimba cu una de rezervă în apă, nefiind necesară deplasarea la suprafață). Buteliile pot fi plasate in puncte stație și astfel putetți face scufundări lungi sau de adâncime, mărind autonomia.

– poate fi folosit în spații strâmte, cu pericol de agățare. Buteliile de pe lateral pot fi ținute înaintea corpului, folosind mâinile (sunt ușor de tinut, fiind submerse) și astfel vă veți putea strecura prin locuri unde nu veti încăpea cu un echipament clasic in care butelia sau buteliile sunt tinute pe spate.

– centura de lestare este plasată pe șira spinării, reducând șocul asupra zone lombare in cazul lestării clasice cu centură.

– dualitatea istemului butelie detentor permite folosirea alternativă a celor două butelii, practic asigurând securitatea scufundării in cazul unei defecțiuni la detentor sau a terminării aerului în cazul unei scufundări lungi sau cu prelungiri neplanificate.

Ca idee, anul asta vreau sa mai merg la scufundari. Daca vreti sa mergeti cu mine, putem gandi niste ture impreuna. Am niste instructori grozavi care va pot asista fie in Marea Neagră, fie în Marea Mediterană. Oferta este valabilă pentru grupuri de minim 4 persoane. Dati-mi de veste printr-un comentariu si discutam in privat pentru fiecare grup. Si va promit că mergem numai cand e apa caldă. 😀

Noi, pentru că nu am avut soare, ne-am încălzit cu un gât de Metaxa după ieșirea din apă. Știm cu toții că nu e indicat, dar o gură nu se pune și îți dă senzația de căldură până ajungi să bei un ceai cald 😀

rszDSC05046_2048x1365

[mulțumirile mele merg către Bogdan, Dragoș și Dan, fără de care epava rămănea doar un mușușoi ieșit din apă :)]

facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

1 Comment »

  1. Andreea said,

    18 Aprilie 2016 @ 1:34 pm

    foarte interesanta scufundarea – nu cred ca as avea vreodata curajul sa ma scufund la asa adancime…

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Leave a Comment