Următorii ani din viața mea: #Expedition1001

Știi ziua aia în care o simplă bornă cronologică imaginară te face să te intrebi: Cine sunt? Ce am făcut până acum? Ce am lăsat în urmă? Azi e una din zilele alea. Am deschis telefoanele pe care le inchisesem cu grijă de peste seară să evit urarile prea matinale pentru gustul meu, am lenevit până la prânz și apoi mi-am văzut în continuare de viață. Totuși, pentru cei curioși, le dau mai jos câteva statistici legate de întrebările existențiale de mai sus referitoare la propria persoana.

Știți și voi articolele alea imbecile cu „X lucruri pe care le-am învățat până la vârsta de Y ani”. Nu voi face asta, e inutil. Cunoașterea trebuie să fie un motor constant în funcționarea unui organism biped. O sa va rpezint totuși mai jos un mic palmares, spicuit pe alocuri din suma de activități croșetate până azi (numerele nu sunt exacte, sunt aproximate la un nivel minim, probabil realitatea din teren e mai bună decât cifrele insirate mai jos):

– 18 ani de școală și simt că ar mai merge vreo zece. Oscilez intre un master in biologie, o facultate de geologie sau un doctorat in marketing online. Probabil vor fi toate trei.

– trei cărți editate (ca autor sau coautor) și o a patra în lucru. Las ceva în urmă, daca nu copiilor mei, măcar copiilor vostri: un album foto cu peșteri 3D, o carte cu păsări din lunca și Delta Dunării, o carte cu offroad și în pregatire o carte cu reptile și amfibieni din România

– peste 1000 de peșteri văzute (una găsită de mine în Valea Orzeștilor – la care am promis ca voi reveni, in acest moment peștera fiind prea strâmta pentru accesul omului – trebuie doar lărgită. Pentru necredinciosi sau adeptii conservationismului natural extrem: mii de pesteri celebre au fost descoperite prin lărgire, setetea de cunoaștere a omului modern depășind orice alt obstacol). Această pasiune o mențin încă vie, speologia fiind recunoscuta ca pasiune inclusiv de bătrânețe 😀

– peste 1000 de campanii online coordonate. A fost nevoie de ele pentru a ma putea desprinde pe cont propriu, in 2007. Nu regret nici o clipă acest lucru. Sincer cred ca snt mult mai multe, dar mă rezum la astea pentru ca nu am nevoie de statistici exacte.

– peste 1000 de specialiști in digital care mi-au trecut prin mână. Fie traininguri deschise, fie sesiuni personalizate. Lor le mulțumesc pentru ăncredere, de la ei am avut cel mai mult de învățat în această branșă.

– peste un milion de kilometri adunați în expedițiile de până acum (zborurile cu avionul nu se pun, vorbesc doar de cei facuți cu mașinile din dotare).

– niște sute de weekenduri (la rand) petrecute în natură. Inclusiv alea de ziua mea, stați fără grijă. Da, începând din septembrie 2003 mă laud (singura laudă de pe această pagină) cu un șir neintrerupt de ieșiri pe coclauri in weekend. Fie ca faceam vreun teambuilding, vreo expediție, vreo explorare de peșteră, vreun traseu de offroad sau o pândă pentru o specie greu de prins in fata camerei. Ca sa fac 1000 de weekenduri la rând mai îngaduiți-mi câțiva ani. Mai vorbim in 2023 🙂

– niște sute de specii identificate în mediul natural, majoritatea fotografiate (pasiunea pentru #biodiversitate îmi mănâncă cele mai multe zile libere din viață în ultimii ani). La reptile și amfibieni stau cel mai bine (toata herpetofauna României e bifată, plus alte specii europene – în total aproape 70 de specii din cele peste 200 de specii la nivel european). Alte 40 de specii la mamifere europene (aici stau cel mai rău, în Europa fiind peste 200 de specii de mamifere) la care adaugam 275 de specii de păsări (strânse destul de greu, mai ales ultimele 50 – am avut nevoie de mai multe deplasări în diverse colțuri ale Europei pentru a le strânge), la care adaugam peste 50 de specii de fluturi. Cu alt ecuvinte, adunate aș avea puțin peste 400 de specii de fluturi, amfibieni, reptile, pasari si mamifere.

De aici pleacă provocarea pe care mi-o autoaplic: dacă până la 40 de ani ai adunat 400 de specii, până depui insigna câte aduni?

Pariul meu cu mine însumi este simplu: am de „strâns” nu mai puțin de 1001 specii. De aceea, următorii 40 de ani vor fi un proiect permanent, lecție de zi: am de adunat alte 600 de specii pentru a ajunge la acest record personal de 1001 specii (din care probabil voi avea de văzut, defalcat pe clase, 100 de reptile si amfibieni, 100 de mamifere, 400 de pasari si restul fluturi), dar… vreau sa fac asta alaturi de alti 1000 de de entuziasti! Evident, cunoscutii cu aplecare catre domeniul naturalisticii (chiar si in stare incipienta) au prieritate, prefer sa lucrez cu oameni cunoscuti, din Romania sau din restul Europei…

Pentru asta probabil voi beneficia de sprijinul unui brand global. Nu-l caut, stiu ca va exista iubire intre proiectul meu si un brand destept si deschis. Deocamdata ma concentrez pe locurile pe care le am de vazut anul asta (Scotia, Sicilia, Sardinia, Samothraki) dar si pe locurile frumoase din Romania (știți că am un fetiș bizar sa văd toate sectoarele de chei din România), pe proiectele din zona de educatie naturalistica (vreau ca albumele mele foto cu fauna să ajungă în cât mai multe din laboratoarele de biologie din școlile românești), proiecte de protectie si conservare pentru specii vulnerabile sau periclitate (unele aparent mai nesemnificative decat ati crede), o expozitie foto itineranta prin mall-urile Romaniei (pentru vizibilitate si interacțiune) pe teme de biodiversitate locală, națională, balcanică și europeană, continuarea taberelor de #biodiversitate de anul trecut cu alte sase anul asta (din care cel puțin una in iulie sau august in Republica Moldova – mulțumiri Svetlanei si Nataliei pentru sprijinul promis in avans) etc.

Nu astept urari de la multi ani, ci ajutor de la voi. Asa ca, cine crede ca ma poate ajuta la vreunul din proiectele mele, sa ma contacteze si discutam detalii.
Vorba lui Spiduță: in rest, viață bună!

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Un comentariu »

  1. Călin said,

    26 februarie 2016 @ 5:29 pm

    Felicitări Doru pentru realizări. Am să mă gândesc la tine dacă descopăr ceva proiecte de interes.

    Baftă în continuare!

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu