Cuvinte neaoșe (ciudate)

[Atenție, pagină în lucru! – reveniți săptămânal pentru versiunea actualizată]

Prin peregrinările mele din weekenduri (și nu numai) intru în contact cu foarte multi oameni, majoritatea români. Mulți din ei sunt din alte zone istorice decât locul meu de baștină (Brăila); din când în când, taman în mijlocul conversației, câte unul din ei mă umple de respect cu un regionalism (cuvânt neaoș) trântit fix în mijlocul frazei, spre marele meu deliciu.

Mult timp mi le-am notat pe mobil să nu le uit. Mare greșeală! Am pierdut în acest fel zeci de cuvinte interesante notate cu grijă, când mai îmi cădea vreun telefon prin vreun râu sau râpă nămoloasă; cum ar veni răpus, la datorie.

Ulterior, m-am învățat minte și am început să le salvez aici, pe blog, iar acum a sosit timpul sa vi le împărtășesc în format cvasicomplet (lista e în permanent proces de actualizare), adunate laolaltă pe această pagină, defalcate pe regiuni ale țării, cum le-am auzit și cules, nu doar de la mine, ci și din varii surse. Dacă vă amuză vreunul sau vă aduce aminte de altele mai dihai, dați-mi de veste aici, într-un comentariu, rămân profund îndatorat pentru aportul vostru la via păstrare a acestui mic tezaur.

Să începem:

Ardeal

acăț – salcâm
aldui – a binecuvânta
aitură – piftie
ardău – ardelean, român din Ardeal
ărăzor – umbrelă
baraboi – cartofi
bâzdâră – tăun
bâzdâri – a alerga de nebună
beceșig – boală
becișnic – beteag
becisnic – obraznic
bereznic – pădurar
blidari- dulap din bucătărie
blouder – cuptor
boarză – muscă (sau insectă)
bolund – nebun
bonț – benzină
bonzar – bondar sau, adesea, una dintre speciile mai mari de viespi
boreasă – nevastă
botișcă – boată mică
buhai – berbec adult, care este cel puțin în al treilea an de viață
bulugheni – cartofi
bulz – boţ de caş
bureți – ciuperci
butin – muncă în pădure; muncă istovitoare
butinar – persoană care lucrează în pădure
caţă – un băţ lung cam de 2,5 metri cu un cârlig la un capăt, cu care se prind oile
cauc – polonic
castăn – dulap mare
căpustă – varză călită
căput – surtuc
cătingan – încet
câșâță – dig; fundația unui pod
cearastrau – goangă
ciledi – copii, prunci
cilibari – copii
cilibiu – ferchezuit
cioareci – iţari
cios – paznic de hotar, pădurar
ciont – os
ciupag – guler la cămeşă sau suman
cheheș – cu probleme respiratorii
chişchineuţ – batistă, broboadă
clanie – claie mare
clift – palton
clisă – slănină
coșcă – bucată
coșcuță – bucățică
colindă – boata ciobanului
colop (clop) – pălărie
comot – jug unitar pt cal
coștolău – pomana porcului, pomană
cotarcă – hambar de grâne
crintă – vas, albie de lemn de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș
culeşă – mămăligă
culeşăriu – melesteu
cute – piatră de ascuțit
cuină – bucătărie
de chiling – deoparte
de pârgă – faza de început a coacerii fructelor, legumelor etc
diblă – vioară
drod (drot) – sârmă
drugă – sucitor de pâine
dubă – cuptor
dubaș – toboșar
duhan – tutun (duhăneşte tabac – fumează tutun)
duhăni – a fuma
făgădău – crâşmă
feder – arc (elicoidal)
fedeu (fideu, feghieu, fiteu) – capac pentru oale
fioc – sertar
firhonguri – perdele
fizuri – şireturi
furșier – furcă lungă cu patru dinți
fuscel – vergea
găzdac – înstărit, chiabur
gherbevoș – fierul de la sobă
glijă – sticlă
glăjerie – sticlărie, atelier de turnat sticlă.
gligan – mistreț
globit – amendat
goadără – bucata de gard mobilă între pari cu care se inchide o curte, lacră
goz (pl. gozuri) – gunoi, resturi
gozer – gunoier
hamfău – crucea de lemn dintre cai
higheghe – vioară
holircă (hurelcă) – rachiu (prost)
hoșpe – coji
hrapă – râpă, coastă prăpăstioasă
hreast – mărăciniș
hrişcaş – orez
hurdubă – casă dărăpănată
hurdubejniță – femeie grasă și urâtă
iliș – scaun, canapea; provizii de mancare; impozit
inga – iaca
ircă – caiet
ivăr – clanță
jirebie – fâșie îngustă de pămant în spatele casei
laboș – cratiță
laibăr – haină ţărănească până în talie, adesea fără mâneci
lângalău – langoș
licastău – dorn
lipideu (lepedeu) – cearșaf
loitră – element de directie la căruță
meghe (megie) – hotar
morătoare – (gastr.) saramură
moșini (moșăni) – chibrituri
naclad – un butuc pus în partea de la vale a focului, să nu-l prăvale, dacă focul e făcut pe o coastă de deal
nădăi – a presimți
nialcoş – mândru, îngâmfat
nilă – bucată de pământ
oloi – ulei
oarzăn – timpuriu, vãratec
obârlic – geamlâc
oblicit – aflat, iscodit
obrejă – un loc aşezat pe un deal
ogârcău – castravete
papir – hârtie
păpălit – strivit
pimiță – pivniță
pitoance – (gastr.) bureți
piceuce – cartofi
pitioci (picioici) – cartofi
pițule – bani, monede
ploaptăn – (gastr.) mașină de gătit de fier, sobă de gătit
ploscari – bețe folosite la căratul fânului
podiree – dealuri
podireu – pădure
pomninoc de nuntă – banii cadorisiți la nuntă
poprică – ardei gras
porcănaș – claie, stog de fân
porșor – grămadă de fân
poșiștău – groapă adâncă, aven
potică – farmacie
poticar – farmacist
poţoc – șobolan
rascotă – vreascuri
roștei – grătar sau gard din zăbrele
rudă – par, cilindru subțire
ruje – (gastr.) semințe de floare
saică – (orn.) gaiță
saicior – (orn.) scatiu
sărșinier – claie temporară, mică, având un copac la bază (să stea afânată)
sechiraș – vizitiu, slugă, fecior
seleac – sărac lipit
șfebăle – chibrituri
simbră – tovărăşie la arat
smidă – locul unde a rămas tăietură de pădure
sobă – cameră de dormit
șoandră – femeie bătrână
șol – cană
șolticărie – excrocherie
șorompoi – par lung și gros
șoș – stâlp
șpaiț – cămară
șpor – sobă, plită de gătit zidită
știgliț – sticlete
șurluit – spălat, curățat (făcut de om)
tandăl – negustor ambulant
târnaț – prispă; pridvor
teleac – gradina din spatele casei
tepșă – cratiță de prăjit, vas întins
terezie – cântar cu balanță
toboșar – (orn.) ciocănitoare pestriță (mare)
tohoarcă – cojoc mare miţos ce poartă ciobanii iarna
tolcer – goarnă
torocală – amestecătură
triftăr – pâlnie
trogher – bețivan de birt, drojdier de duzină
țipele – pantofi
țove – tescovină
uiagă (iagă) – sticlă, geam ; bere la uiagă – sticlă de 0.5l
unsoare – (gastr.) untură
vailing – oală mare, lighean
văiugă – chirpici
vrajniță – ceapă
zadie – șorț, fotă (sau năframă)
zămătișă – brânză dulce de vacă
zbeg – hățiș
zicalaş – scripcar

poaptăn(ă) – sobă de gătit
mălai – porumb
blidar – dulap din bucătărie
sitiscă – strecurătoare
grumpene – cartof
jinars – țuică
cearăstrau – firez
sămăchișă este lapte acru.
fiteu – sobă de incalzit
becisnic – obraznic
baraboi – cartofi
oloi – ulei
unsoare – untură
fideu – capac pentru oale
tepsa – cratiță de prăjit
pomninoc de nuntă – banii cadorisiți
potică – farmacie
poticar – farmacist,
făgădău – crâșmä,
vailing – oală mare
canceu – cană înaltă, emailată pentru transport
groscior-smântână,
jintiță – lapte prins
holbat – a privi urât, apăsător
cipcă – partea croșetatä de la ștergare, cearșafuri, poale
pânzături – se poartă peste poale
strimfli – ciorapi
obdele – cârpe
pârleaz – trecerea prin gard
sumna – rochie,
năframä – batic,
cioarici – pantaloni bärbätesti de pâslă,
suman – cojoc
cujmă – căciulă
coleșă – mămăligă
cotuț – batistă (unde își ținea străbunica mea mănânțăii – monede sau bani mărunți)
floaşter -trotuar (din lb germană)
cărălabă – gulie
melendoaică – cârpă, prosop în unele cazuri
chină, tyină – noroi
tindă (pronunţat pe aici “chindă”) – coridor la intrarea într-o casă ţărănească
târnaţ – prispă (din lb. maghiară)
ciripă – țiglă
șopron – construcţie în care se adăpostesc unelte
no – intraductibil, folosit la aproape orice (indiciu din dicționar: Ei!Ha!, interj.)
căput – poartă
căput – haină țărănească scurtă, groasă, din postav
obloc – fereastră
lobdă – minge (din lb. maghiară)
bică – taur (din lb. maghiară)
recameu – canapea
beteşig (pronunţat pe aici “bechieşig”) – face referire la o problema, o boală
năpust – dracul, aghiuţă, satana etc
bistoş – cu siguranţă (lb maghiară)
tenchi – porumb
cucule (crompe, picioci, pere de pământ) – cartofi
copârşeu – sicriu
bughi sau budigăi – chiloţi
păsulă – fasole
zamă – supă
bolund – nebun
ocoş – deştept, inteligent
ticăzi – a face curățenie
galițe – păsări domestice,
ogârcăi – castraveciori,
ștrec – cale ferată,
manoș-țaigăr- limba de la ceas,
țifărploat – cadranul ceasului
fireang – perdea,
oblocău – geam,
lepedeu – cearșaf
copărșeu – sicriu
șustăr – cismar
maioș -caltaboș (la noi in familie ii tot una dar am auzit ca de fapt ar fi doua chestii diferite)
fuștălău – afumătoare,
tolcer – pâlnie,
pomniță – dude,
borcut – apă minerală sărată,
borviz-apă minerală,
ciér – farfurie întinsă
cohé, covie – bucătărie de vară
halău – jgheab pentru adăpat vitele
ciotârnă – jgheab
goz – nutreţ pentru vite, gunoi
şuşorcă – pănuşă, foi de ştiulete
tenchi – porumb
zádie – şorţ, catrinţă
cotătoare – oglindă
chefe – perie

badoc – bidon, vas,
budigăi – chiloţi
lipideu – cearceaf
cocioane – piftie
bendéu – burtă
cinoş – chipeş, frumos
nialcoş – cochet, elegant
barmoş=catifea

Bihor

bate – a lătra
berbeniță – dovleac
boghi – grămezi mari de fân
borbândăi – sfeclă
caciulie – căpățană de usturoi
casă din cheglă – din cărămidă arsă
cândalău – ploatăn, sobă
cârcele – de la cai/boi
cea si hoiț – stanga si dreapta (pentru mânat vitele)
chepeneag – haină, invelitoare
chică – mătase de porumb
chiotori – bârne (casă de lemn închiotorat cu cirip)
chipărci – ardei
cigher – cidru de pere sălbatice
cioci (ciocălău) – ciocan de porumb
cirip – țiglă
ciuperci cu luciu – mânătărci
coțobâră – veveriță
desfăcari – clacă de desfăcut hospe – pănuși
drâglă – săpăligă de tras jarul la cuptorul de pâine
fele – jumatate de palincă
frapțân – copac ce crește în lunci, cu frunze asemănătoare cu ale frasinului
gaci – ismene
găzdăcoi – om bogat
gângav – peltic
gherbevoș – cârlig pt sobă
goron – stejar
gudă – cățea
hamfău – lemn de care se leagă funiile hamurilor
henteș – măcelar
hompuri – denivelări
hospăli – a zdrăngăni ca un clopoțel
hospe – pănuși
iosag(uri) – animale domestice
împăjiștet – (pământ) nelucrat, pârlogit
împocăl(u)i – a împacheta
jip – pământ neîntors – pamant injipit – împăjiștet
labidău – pedale de la război
lăvor – lighean
marhă – vacă
mălaiul caprei – păducel
me’ncolo (ciau’câne) – marș
moșocoarne – placintă (cu prune)
motove – fruct căzut – pere căzute și bătute
neviscă – nevăstuică
nopârcă – năpârcă
pasulă hoaspe – fasole păstai
păsulă cu gacili – fasole de pică ismenele de pe tine
plugăriță – (orn.) codobatură
po(r)șori – grămezi de fân
sămătișă – lapte prins, chișleag
scoacă – telemea scursa
smâc – laț
smârjiță – smârc
șparânguri – lanțuri
tânja (art. tânjala) – lemnul dintre boi/cai
târnaț – pridvor
testarossa – hrib de toamnă
tocoz de hiribe – tocană de cartofi cu smântână (un fel de cartofi tosogiți cu ciulama)
țângalău – clopot
țițeră – dulcimer
vandalău (vandralău) – drumeț
vin dăloc – imediat
voioagă – caramida de chirpici nearsă
vorovi – a vorbi
zaică – (orn.) gaiță
uiagă – sticlă
ferez (firez) – fierăstrău mic de mână
podrum – pivniță
cot – batic
cotuț – batistă

Sălaj

barșon – catifea (din magh. barsony)
beșteleu – tocană
bugătă – destulă
calbaj – caltaboș
cioantă – ciopătăi – picior
ciopăți ciopăți – bucățele mici
cranci, purău – pui de bivol
creion – plai
fotoghin – petrol (fig. și țuică)
gherșli – arpacaș
goață – cartof(i)
harțabá (harțabale) – curvă
harțape – așchii
jejițe – degete (sau picioare)
jolj – batistă (albă)
mală – drum
mniesarăș – măcelar
morman – dulap
ochece – geam, fereastră
știup – praf

Maramureș

conopiștiriță – coropișniță
horincă – pălincă
lătunoi – bucată de lemn subțire, semirotundă, rămasă de la gater, folosită la gard
mozoacă – bucată de cârpă înmuiată în pălincă dată copiilor de țâță spre a fi suptă să se liniștească
știubei – stup

Bistrița

bărcăni – a paște
bâțălui – a da din picioare, a nu avea răbdare
behălui – a behăi
bleorcuțî/a bleocotori – a bea mult, mai ales alcool
bonăi – sunetul produs de muște sau alte insecte zburătoare; despre oameni – a vorbi mult și fără rost, a fi enervant
buncălui – a boncăni; folosit și pentru tauri, nu doar cerbi
căpălui – săpa pentru a curăța ogorul de buruieni
cecădaie (cicătaie) – om de nimic
chefălui – a chefui, a se distra
chehălui – a tuși puternic, răsunător
cliposî/a clipoci – a ațipi, a moțăi
covița – a guița
dohăni – a fuma
dubgi – a provoca o rană, prin desprinderea pielii; a înșela pe cineva și a-i lua banii
făli – a (se) lăuda
hobăni – a (se) bălăngăni
îmburda – a (se) rostogoli
pițulă – para, sfanț, gologan
a (se) stimosî – a se schimonosi; a desfigura
fărtălui – a da un animal într-o parte
înstruța – a împodobi, a înfrumuseța
mădări – a mângâia, a răsfăța
mogoroșî – a mângâia, a smotoci
moșmondi – a mogoroșî
motroșî – a mogoroșî
a o da fircota – a fi lipsit de griji, a fi împlinit
ogorî – a căpălui
plitoși – a muta un lichid dintr-un vas în altul
podi – a instala pardoseala
purica – a căuta sau a lucra în detaliu
răncălui (despre animale) – a rage, a mugi puternic; despre oameni – a urla
rânșeza – a necheza
răcădui (la cineva) (refl.) – a-și lua elan pentru a lovi
a se șiosmondi – a se fâțâi, a se foi
șpicula – a pândi, a veghea
ștricăni – a croșeta
țâpa – a arunca
țui – a chiui, a țipa
umbla hatra – a umbla brambura
zăhăi – a deranja, a irita
zvâri – a arunca
agestuit (despre oameni) – venit din altă parte și stabilit în localitate, vinitură
agesturi – aluviuni
ai – usturoi; ani (plurarul de la an)
ajur – broderie la cămașă, la guler și la mâneci
aldămaș – băutură prin care se celebrează încheierea unui târg
aprins (despre cai sau boi) – cu probleme pulmonare cronice (enfizem pulmonar sau bronșită cronică)
arșâță – fața unui versant, în pantă, mereu expusă la soare, cu vegetație puțină
ațâțături – surcele
avizuhă – persoană foarte energică, care se plimbă mult și fără rost
baiere – mânerele unei traiste
băit – copil
bălă (despre oi) – albă în totalitate
balmoș – mâncare ciobănească, obținută din mămăligă, brânză și smântănă
bandor – stâlp de susținere, adesea din lemn
bărbânță – vas din lemn, înalt, de dimensiuni medii (20-40 de litri), în care se păstrează brânza frământată cu sare, specifică acestei regiuni
barc – fâneață unde se găsesc aluni și/sau foioase tinere
bărcă despre oi – cu lână scurtă și creață
bărzăun – bonzar, gărgăun
bâț – mișcare rapidă, uneori necontrolată (patologică)
batăr – măcar
belciugat (despre oi) – berbec ce are coarnele scurte, groase și răsucite
bleohotauă – viscere abdominale; masa gastro-intestinală ce aparține unui animal mort sau sacrificat
belezdrugă – mâncare specifică zonei, obținută prin prăjirea brânzei în grăsime
berbinșioară – bărbânță mai mică
beșisnic – afurisit
beteag – bolnav
bgilan – lemn mare, gros
bgirgoș – bolnav; cu defecte de conformație
bild – poză, tablou
bițicăl – bicicletă
blid – farfurie adâncă
blizgău – ninsoare slabă, lapoviță
boaldă – magazin
boarză – muscă, insectă
bogetă (despre găini) – care are pene sub cioc, moțată
bolând – nebun, prost
bolfă – umflătură
boloboc – nivelă cu bulă de aer
bondrâș – om prost sau prost-crescut; deformat, urât (rar)
borcut – apă minerală sau izvorul acesteia
botă – bâtă; zglăvoacă (Cottus sp.)
botâș – căpușă mare, hrănită
botei – turmă mică de oi/capre
box – cremă de ghete
boz – plantă înrudită cu socul, dar mai mică, folosită în scop medicinal, adesea ca și antiinflamator și antiseptic (Sambucus ebulus)
brihan – burtă mare
brihănos – om cu burtă mare
bruj – bulgăre de zăpadă sau pâmănt
brumărie (despre oi) – sură
budacă – vas din lemn, de dimensiuni mari (50-100 de litri), cu un singur mâner, format din scânduri mici, verticale, ce sunt strânse în loc de mai multe inele din fier, în care se prepară brânza sau urda
budâi – butoi
budeșcă – vas din lemn, de dimensiuni relativ mici (10-15 litri), cu un singur mâner, format din scânduri mici, verticale, ce sunt strânse în loc de mai multe inele din fier, în care se prepară brânza sau urda
budilarăș – portofel
bufet -dulap
bufteș – cu obraji grași
bugăt – destul
buhaș – copac mare, de obicei molid sau brad
buhășăl – molid sau brad tânăr
buiac – răsfățat, fără griji; animal de tracțiune retiv, neobișnuit cu munca
bulan – picior, coapsă
bulendre – haine sau lucruri vechi
bumb – nasture; pastilă medicamentoasă; cercel
bumbușcă – nasture mic
bunjeag – aglomerare de crengi uscate, copaci căzuți, arbuști; loc greu accesibil
burcă – persoană certăreață
burcaș – țigan, rrom; persoană murdară sau neîngrijită
burduhan – brihan
burduhos – om gras, cu burtă mare
butuc – buștean scund
buzadău – loc umed sau mocirlos și umbros, unde se dezvoltă cu precădere buruieni și/sau brusturi (Telekia sp.)
caier – obiect pe care se pune lână spre a fi toarsă
călbaș – caltaboș
călcător – fier de călcat, ticlazău
călțun – ciorap gros, din lână sau cânepă, folosit în combinație cu opincile
cantă – vas emailat cu mâner, de dimensiuni mai mari (între 2 și 5 litri), în care se transportă mâncarea caldă
cântuță – cantă mai mică (sub 2 litri)
capău – dulău mare și puternic; polițist
căpcială – căpială, folosită pentru a defini două boli parazitare ale oilor, cenuroza și estroza
capciu – nebun, care se plimbă fără rost; oaie capcie – oaie care suferă de una dintre aceste afecțiuni descrise mai sus și care se plimbă neîncetat, fără o țintă anume
cârpalău – om care face lucruri de mântuială, lipsite de calitate
cățăl – pe lângă cele două sensuri cunoscute (pui de câine și bucată de usturoi), mai înseamnă și dinte de lapte
cătană – soldat, militar
cățui – vârf montan pietros, greu accesibil
celturi – dependințe (grajd, șură, șoproane)
checsuri – prăjituri

Mărginimea Sibiului

almintrinea – altfel
armăroaie – nișă în perete prevazută cu ușă, folosită pentru depozitare alimente
ba [adv]- nu (negatie)
buhamet – vegetatie abundenta
bacănă – tavă
baieră – șiret, șnur
bai – problemă, necaz
boldă – magazin
batăr[adv.] – măcar
a bărătui – a lucra, a-si face de lucru
beteag – bolnav
bicher – ștrengar
blidar – dulap de farfurii
boreasă – femeie [casatorita, divortata sau vaduva]
bumb – 1. nasture, 2.medicament (pastila)
brăcinar – curea
brotărie – cuptor atasat sobei
broc – piine inmuiata in lapte
buştină – ceaţă
boboanţă – bomboana
gălușcă – mămăligă cu brânză în straturi succesive, în farfurie
bunda – bluza
bughilar – portofel
corfă – cos de nuiele semisferic cu doua minere laterale
a căni, (căneală) – a înnegri, (negreală)
cheptar – vesta din blana de oaie
copenece – cutie
creplă – rezervor din lemn sau beton, in forma de vana, amplasat linga fântână sau altă sursă de apă.
coperativă – magazin
cărigă – inel demontabil la plita sobei
cătrănițe – chibrituri
cârpător – tocător, obiect de lemn folosit ca suport pentru tăiat
chindeu – ornament, decoratiune din material textil cu broderii, pentru icoane
ciubăr – vas mare facut din doage de lemn
ciurdă – cireadă
clătitar – tigaie
cloțan – sobolan
coa’să….(expresie) – trebuie să
coastan – dulap
copârșău – sicriu
copărșeu – sicriu
crampăn – târnăcop
credenț – dulap de bucătărie
crumpene – cartofi
cucuruz – porumb
cricală – ceapă prăjită
canapei – obiect de mobilier pentru dormit sau depozitare
creițari – bani
cotoc – motan
dărab – bucată
diriholţ – unealta de bucatarie, pentru intins aluatul
a dărăburi – a face bucăti, a mărunți
denfăr – vas mare din tablă galvanizata, folosit în special pentru fiert
delniță – lot agricol
fâsaică – fasole
fireang – perdea
fras (în expresie: a avea fras) – boală sau o persoană căreia i-a sărit țandăra (din lb idișă)
frijuri – costum din material gros pentru vreme foarte friguroasă
fuștălău – afumătoare
gadină – sălbăticiune
galițe – păsări domestice
galon – șiret
ghilău – rindea
gîrlici – spatiu cu trepte dinaintea pivnitei
glajă – sticlă
glod – noroi
globin – crema de papuci
goadără – portita secundara in fata treptelor casei, care impiedica accesul gainilor
grăpătoare – cimitir
gălușcă – preparat din mamăligă cu brinză
hăbăuc – aiurit
hârșău – hârleț
a hăclăni – a tricota
hencleș – tip de placintă coapta direct pe vatra cuptorului
hurduzău – frânghie
ie [adv]- da (afirmatie)
a jugăni – a castra
jep[subst] – buzunar
laibăr[subst] – vestă
lepedeu – cearșaf
maios – caltabos (la noi in familie ii tot una der am auzit ca de fapt ar fi doua chestii diferite)
manoș-țaigăr – limba de la ceas
mărhăi – animale mari (vaci, bivoli)
mocicoș – murdar (lb.maghiara) – vezi și piscoș – aceste două cuvinte în română definesc grade de murdărie diferite, unde piscoș este mai putin murdar decat mocskos)
oblocau – geam
ogărcai – castraveciori
piscoş – murdar (lb maghiara)
ploat – sobă
roşchei – uşă în interiorul curții
șfebăle (moșăni) – chibrituri
ștrec – cale ferată
șustăr – cizmar
ticăzi – a face curatenie
țifărploat – cadranul ceasului

tolcer – palnie
pomniță – dude
borcut – apa minerala sarata,
borviz – apa minerala,
ciér – farfurie întinsă
cohé (covie) – bucătărie de vară
halău – jgheab pentru adăpat vitele
ciotârnă – jgheab

Hunedoara

barabă – venetic
bălării – ciuperci nebune
bendeu – burdihan
bosărcắu – vrăjitor
cáuc – polonic
cioci – cipici
craină – (ușă) întredeschisă
curcubătă – dovleac de porci
duriga – a (se) prăvăli
hatijac – rucsac
holoangăr – ajutor, zilier (tălpigar)
imos – murdar
leasă – impletitură de nuiele
leveș – supă
lobdă – minge, bulgăre
pătură – foaie de aluat
pișcători – cârlige de rufe
școancă – agrafă
vigană – țol
vlăgan – om vânjos
zăpuc – arșiță

Banat

boșogi – plămâni
bușumeți – caltaboș
cotoaie – cipsuri de cartofi
cucuruzoni – plantă ce năpădește porumbul, asemănătoare cu ea
cuce – piatră de ascuțit cuțite
giugiuloi, giugiulea – bomboană
hârț – șoarece
pâtcăv – peltic, bâlbâit
pâtpă – femeie care doarme pe ea
țâmp – picior (de pui)
fești – a (se) vopsi
răpelți – chibrituri
plec – tavă (de gătit)
stog – claie de fân
rascotă – vreasc
ostreț – șipcă
gojbăliță – tocăniță de organe
fir – troleibuz
cuctă – oală sub presiune
podrum – pivniță
distui (dunstui) – a (se) cali, a (se) înăbuși
socac – strada, uliță
cigană – cratiță
marvă – vacă
lardă – untură
ciurcă – curcă
paur (pauăr) – muncitor agricol; țăran mutat la oraș

Moldova Nouă

cochiță – bobiță
hașpă – pantă abruptă
șupă – șopron
cotăriță – coș de nuiele

Mehedinți

aralie – furtună
avălie (ăvălie) – avânt
bălătănii – ciuperci nebune
bărâcă – râpă, ravenă (adesea împădurită)
brabete – vrabie
căreți – muci
de-a doua (douăle) – curmeziș; pe curbă de nivel
jiguială – jigărai
mesală – față de masă
mucărit – mucegăit
padină (pădină) – tăpșan între munți; depresiune, crov
sfoiag – mucegai
străfiga – a strănuta
stroșitoare – presă de zdrobit roșii, struguri etc
surupină – coastă de deal; mal înalt și abrupt, faleză
tontoroc – cârlig dublu sudat folosit de măcelari de care se leagă oile, caprele etc pentru a fi eviscerate
zăpug (zăpuh) – arșiță

Oltenia

cânceu – cantă, cofă de vin
chisăr – teslă
chiseliță – fiertură de știr, lobodă etc. sau de fructe (mai ales de prune)
cioace – clești de rufe
cleată – bucată de gard mobilă, între doi pari
clemi – a îngheța
coceag – coș de fum de la bucataria de vară
cotoi – pulpă, picior
crivină – loc mlăștinos
cucă – deal înalt și izolat
delniță – bucată între două lemne înalte de gard
drugă – stiulete de porumb
face văluș – a face (ceva) sul
gâldău (gâldan) – ochi de apă
govie – petrecere
lacră – bucată între două lemne înalte de gard
lăntete – bucată de lemn subțire, semirotundă, rămasă de la gater, folosită la gard
orceag – arpagic
ostreț – îngrăditură
scuteală – adăpost (la scuteală – la loc ferit)
a streli – a avea un fior pe șira spinării
ștacheți – lemnele verticale de la gard
știubei – fântână (fără ciutură)
ștomp – stâlp de rezistență la gard
târn – mătură mare
târnă – coș de nuiele pentru struguri, coceni, lemne etc
teorbă – lăută mai mare (prin ext.) chitară
tiugă – dovleac scobit folosit ca recipient de apå la câmp
țicura – a avea o durere ascuțită
țoță – grămadă, glugă de lemne sau coceni
toval – piele groasă (de vițel)
văluș – spălător de vase, șomoiog
zăcătoare – aparat de zdrobit struguri, roșii etc

Teleorman

cârtog – vizuină de iepure
coșcaie = spinare de pui
știrică, ciorcușă, țarcă – (orn.) coțofană
prosie – ogor recent arat
caraulă – pază comunală, strajă
târș – creangă rămuroasă pe care se scoate fânul din locurile neaccesibile pentru car sau căruță; mătură mare (de nuiele)

Muntenia

bolindeț – colăcel de dat la pomană
câf – speranță
copuz – cobză, balalaică
căleandră – ridicătură la marginea pădurilor
clisă – lut lipicios
corcoviță – găină
crăui – a plânge cu zgomot și fără motiv
gămoaie – vin acrișor
harabaie – casă mare
holercă – băutură proastă
încai – barem, măcar
mârlan – berbec de prăsilă
mlăciugă – îmblăciu, prăjină de bătut cereale
pocirlă – băutură rea la gust
pospai (pospăială) – lucru superficial, de mântuială
terfos – jerpelit
toltușe – corcodușe

Rahova (de mahala)

coarjă – coajă
drângălău – pierde-vară
leșiatic – mohorât
cinzeacă – măsură de băut de 50ml
basamac – rachiu prost
tărtănaș – șal mic de lână
bariz – broboadă
caramangiu – șuț, hot de buzunare
husân – fraier
târboseală – fiertură
goroveală – apă murdară
cujbi – a bate
soili – a dormi
țaglă – atent, fixat cu privirea
hitrofoni – a se îmbăta
caiafă – om ipocrit, nenorocit
candriu – nebun; om beat
mandravelă – minciună
dorobanț – cinzeacă
filotim – darnic
bina, binale – casa in constructie
târnosit – sfințit; beat
cardi – a fura
mardi – a bate; a face sex
pleșcar – chilipirgiu; mincinos
coinac – adolescent, flăcău
amarantiu – violaceu

dambilușcă – titirez
bobleț – nătărău
încliftat – dichisit, elegant
spențer – surtuc
galibardă – pălărie
ștric – dantelă
fartiție – capriciu
jitie – boală; cusur; anecdotă

Dobrogea

belbiță – pește mic
caraman – cu păr negru
ceamur – chirpici
cilibiu – elegant
curban – ospăț
curnic – coteț
gabară – bac plutitor pt camioane
gelep – cireadă
helpegea – (a crește) mare si frumos, armonios
giubea – haină lungă
jighimea – om de nimic
lejancă – vatră de lut
mangii – ardei copți cufundati în sos de rosii cu ceapă călită și usturoi
malasolcă – mâncare de cartofi pasați cu pește sărat
orcic – jug la căruță pt cai
parlagiu – măcelar
parmalâc – grilaj
saivan – adăpost pentru oi
telal – negustor
testemel – basma, broboadă
tulpan – basma, broboadă

Brăila

afanisit – aiurit, neputincios, sărman
boșoalcă – umflătură, gâlmă
bromfagiu – alcoolic
bujavercă – vagin
călăvie – prescură în formă de cruce; (rar) colivă
chiloman – gălăgie, larmă; petrecere zgomotoasă, scandal
ciocălău – cocean de porumb
codârlă – crăcană de lemn
conovăț – funie de priponit caii
cotigă – șaretă; căruț cu două roți
fleoárță (eoa o singură silabă) – femeie depravată
gandebij – amant
gâldâbaș – caltaboș
ghilan – bou cu părul alb; (prin ext.) dobitoc, fraier, neisprăvit
ghiordel – recipient mic (de forma unei găleți sau a unei jumătăți de găleți) pentru scoatere apei din barcă
glojdeală – mâncare
glojdi – a înfuleca
hălăciugă – claie dezordonată (de păr, fân etc)
hușum – pacoste, necaz
iavașa, iavașale – laț cu mâner de lemn pentru animale
ispol – recipient în formă de făraș (mai adânc) cu care se scoate apa din lotcă (sinonim cu ghiordel)
jai – pește mic
jirlău – vale cu apa, torent
lăcăraie – apărie, apă multă vărsată pe jos
malotea – haină lungă
mârliță – pui de știucă
mârli – a face sex
muhaia – fată tânără; hahaleră, personă neserioasă
panacod (pl. panacoade) – plachetă lungă de lemn, cu mâner scurt, folosită la băgarea pâinii sau covrigilor în cuptor
parpalac – trenci, haină lungă, malotea
bungini – a dormi
puchinos – mic, pipernicit
prival – vale inundabilă care unește o baltă cu Dunărea
saghiță – săbioară (pește)
strepezan – cui de lemn pentru legarea babaicii la lotcă
stropoli – a trebălui
teică – troacă de porci
troană (troahnă) – răceală severă
țifloi – umflat (de la mâncare sau băutură)
zăgârnă – săculeț de strecurat brânza, sedilă
dubă – lotcă mică
zotcă – gură, bot
tizic – balega uscata
țăcălie – crăcană de rotisat artizanală

Buzău

acioaie – clopoțel de atârnat la gâtul animalelor (etim. din… italiană!)
căciorât (caciorât) – inestetic, batjocorit
crivitar – boltă pentru vița de vie
face gâță, gâțe – a amăgi, a da pe la nas cu ceva
gherghin – păducel
ghițion – buruiană de mai puțin de un metru
hăbâdii – bălării
hogi – a urla din toti rarunchii
îmbulfoiat – înfoiat
morfelită – terfelit, stricat
roșcovei – soi de ciuperci de pădure
sigon – zăpadă morfelită
smicea – oțapoc, salcă, sălângă, scăborcă, sclepeniță, țașcă
spleanță – așchie
tuturuș – boc, butură
țambre – uluci din gard, așchii

Moldova

acastău – spânzurătoare
bâhlit – clocit, stătut
bortă – gaură
bulcă – chiflă
casâncă – broboadă
cațaveică – haină îmblănită
căldăraș – (orn.) botgros
ceahlău – (orn.) vultur bărbos, zăgan
ceatlău – par, rudă de lemn
cilihoi – (orn.) pasăre de pradă, vultur
chiftiriță – coropișniță
chişcă – preparat culinar din intestine de porc
chişleag – lapte acru
chisăliţă – prăjitură făcută din mălai şi lapte acru
cobaie – pasăre de curte
cobilă – crăcană sau cruce de lemn pentru căruță, moară etc
colţuni – ciorapi din lână
coşarcă – coş împletit din nuiele
coşer – hambar pentru grâne
cujbă – nuia bifurcată folosită la foc, pentru a atârna lanțul la ceaun
diblă – fluier, cimpoi
dulamă – haină lungă, boierească, purtată la ocazii
ghioldane – prune rotunde de magiun
gorgoaze – corcodușe verzi
hârzob – vas, albie de lemn de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș
hojmalău – om mare cu minte de copil
hudiță – uliță strâmtă
huşte – tărâţe pentru borş
hultoane – cireșe văratice mari
joimăriță – (orn.) buhă
leasă – plasă de nuiele pentru pescuit
lobdă – bucată; pat
maieră – ficat
mutercă – șurubelniță
nadiceancă – şaretă
nădăi – a pricepe
noatin – miel care a împlinit un an
petliță – bentiță
potcă – pocitanie; fofoloancă
potricală – preducea
răslăghi – a (se) relaxa
rădeac – pădurice
scripcă – femeie limbută, guralivă
șoltic – șarlatan, viclean
țingău – flăcău
ușiganie – bătaie
vârlav – iute în mișcări; vrednic, îndemânatic
zămnic – beci
zâdire – încăpățânare – (o zâdire de copil)

Bucovina

bărbânță – putinică
cloambă – cracă subțire
corlată – iesle; îngrăditură pentru vaci, pe câmp
hreatcă – troacă (din ucraineană)
vangheauă – evanghelie

Republica Moldova

cighir – tobă în prapure
colțuni – ciorapi
crovleancă – sângerete
harbuz – pepene roșu
iorgan – plapumă de lână
jarovne – vătrai
manji – zacuscă moldovenească (ardei, ceapa si roșii scăzute)
poloboc – butoi
rutieră – maxitaxi
soușel – ciulama de miel (cu rosii)
șigheri – ficat tocat cu ceapă și mărar în prapure
șitori – sucitor
zaibit – sictirit, agasat
zămos – pepene galben
zdrobilcă – stroșitoare de struguri

Expresii, zicători și pilde regionale

ciocan cu ciocan se face chiloman = de ce bei, de-aia faci scandal (Muntenia)
lua (cuiva) câful = a-i lua (cuiva) orice speranță (Muntenia)
crumpi în lerul din ploatăn = cartofi in cuptorul de la mașina de gătit cu picior (Hunedoara)
a sta fartiție – a sta de paravan (argou)
sălacă boacă, tătă ești pă cap de scoacă = saracă broască, toată ești peste putina cu brânză (Bihor)

Ultima actualizare: 18 mai 2022