Fauna de sub stâlpi (Delta edition)

(text de Doru Panaitescu)
(fotografii: Doru Panaitescu, Gabriel Plăiașu)

Una din întrebările de bază ale turiștilor veniți în Deltă adresate localnicilor este „dar voi cum trăiți aici?” Din această întrebare derivă aproape toate celelalte întrebări tipice orășenilor obișnuiți cu un alt stil de viață, cu alte metode de a asigura nevoile unei comunități – mă refer la utilitățile ce asigură confortul unui cămin și al unui trai decent, civilizat (curent electric, apă, gaze, canalizare, Internet etc). Dacă mă întrebați pe mine, de pildă… apa, curentul electric și Internetul sunt cele mai importante. Dar dacă întrebați „lipoveanul” simplu*… apa e în Dunăre, Internetul vine pe telefon, curentul electric rămânând singura problemă spinoasă. Iar Delta Dunării este locul unde E-Distribuție Dobrogea are de acoperit, poate, cea mai provocatoare regiune a țării.
(* – notă: nu toți locuitorii deltei sunt lipoveni, este doar o metaforă)


Accesul lucrătorilor E-Distributie Dobrogea se face doar cu bărcile, indiferent de gravitatea intervenției sau a instalării (din păcate, antropizarea Deltei continuă, iar oamenii au nevoie de electricitate și în noile ansambluri de locuit sau turistice). Așa că am zis imediat „da, merg!” invitației E-Distribuție Dobrogea de a vedea cum se împacă gestionarea unei rețele de curent electric într-o rezervație a biosferei cu grija companiei pentru conservarea mediului natural.


[Pelicanii comuni (Pelecanus onocrotalus) stau de regulă în colonii de sute de indivizi, dar uneori, mai ales după sezonul de cuibărit, se aventurează și pe canale pentru a se hrăni în zone liniștite, bogate în pește]

Pentru asemenea trebușoară am simțit imperios nevoia de a avea alături de mine un camarad de nădejde. Așa că, într-o dimineață frumoasă de iulie, am venit cu noaptea-n cap alături de bunul meu prieten și fotograf de păsări Gabriel Plăiașu (îl știți dacă-mi citiți blogul, este unul din cei care a reușit, în 2019, performanța de a fotografia aproape 400 de specii de păsări într-un an calendaristic, la concursul Bigyearro din acel an). Ne-am prezentat la sediul E-Distribuție Dobrogea din Tulcea, unde am făcut cunoștință cu una din echipele mobile care asigură buna funcționare a rețelei de curent electric în zona inundată a județului Tulcea. Am luat aparatele foto, apă și sucuri la rece în geanta frigorifică și, pe cai! În nici cinci minute de la plecare eram deja cu aparatul la ochi, fotografiind de zor păsările care roiau în jurul nostru. De la cel mai sfios pescăraș albastru…


[Numit de localnici Ivan pescarul, acest pescăraș albastru (Alcedo atthis) are culori și stil de zbor inconfundabile]

…la cel mai hulpav stârc cenușiu (Ardea cinerea), specie extrem de abundentă.

Lucrul cu rețelele de energie electrică în zone inundate implică automat conditii deosebite de intervenție în caz de avarie. Am avut ocazia sa mergem cu câțiva dintre cei mai experimentati oameni din E-Distribuție Dobrogea, care se ocupă de astfel de pene de curent, pentru care deplasarea este facută doar cu barca, indiferent de anotimp sau condiții meteo. Povestile depănate au fost și de-o parte și de alta (că nici noi nu ne-am lăsat mai prejos). Și eu, și Gabi am fost fascinati de seriozitatea cu care tratau interventiile, toate făcute integral prin acces pe apa. În acest context, în care realizam cât de dură e munca unor oameni, asa imi veneau niste sudălmi pentru toți cei care bat din pinten să se rezolve mai repede avaria de electricitate, fără sa ii intereseze sacrificiul personal făcut de acești oameni care mergeau, vară, iarnă, cald, frig să rezolve penele de curent din baltă.


[rețea de tensiune folosită de păsări (aici niște grauri) pentru odihnă]

Oricum, după atâția ani de coclauri, aflat cu acești oameni în barcă, încercam să gasesc elemente de presiune antropică exercitată de diverse activități umane asupra sălbăticiei și mai ales asupra păsărilor Deltei (pentru că e greu de imaginat o vacanță de două săptămâni sau o simplă plimbare de câteva ore cu barca fără să te gândești la păsările Deltei); astfel mi-am dat seama că rețeaua de curent (de multe ori înjurată de cei care vor să facă niște peisaje grozave și nu au loc de stâlpii din peisaj) este de multe ori benefică pentru unele păsări, oferind loc de odihnă sau de pândă, ocazional chiar de cuibărit (cum e cazul berzelor albe, al șorecarilor mari, al vântureilor roșii și lista nu se oprește aici), pe stâlpii de medie tensiune, de exemplu.


[pescăruș pontic (Larus cachinnans) pe stâlp, o specie care cuibărește în zona Deltei Dunării]

Evident, drumul nu a fost presărat doar cu povești, ci și cu observații de faună. Aveam să constat cu bucurie că oamenii, cu mici excepții, cunoșteau destul de bine păsările deltei, in special dacă vorbim de specii acvatice, emblematice (pelican comun, lișiță, rațe, egrete si stârci). Așa că o să vă prezint mai jos câteva din cadrele realizate în această interesantă tură de deltă.


[un stârc cenușiu (Ardea cinerea) vigilent, vizibil alertat de apropierea bărcii noastre pe canalul îngust pe care intraserăm]

Când mergeți cu barca pe canale, nu veți vedea multe specii de păsări. Majoritatea vor fi păsări acvatice, la care se adaugă păsări de talie mică, corvide și răpitoare, de la mic la mare. Ce este fascinant însă la o tură cu barca în Deltă este numărul de exemplare pe minut pe care le poți vedea, dacă știi pe unde să mergi, evitând canalele mari, unde bărcile de viteză produc suficient deranj încât păsările să nu stea acolo.


foto starc de noapte si starc cenusiu

Stârcul de noapte, de exemplu, este o specie ce preferă zonele umbrite. Asta îl face greu de fotografiat din barcă.


[Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) în postura sa preferată, pândind la umbră, de pe mal]

Stârcul pitic este și mai greu de fotografiat. Gabi a reușit însă să surprindă un mascul în zbor razant deasupra apei, în timp ce mergeam cu barca în paralel cu el.

Tot Gabi a reușit un cadru mai mult decât grăitor despre interacțiunea dintre specii: o rândunică supărată foc sâcâia un șoim care vânează în mod normal aceste rândunici – este vorba de șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)


[O randunică (Hirundo rustica) încercând să alunge șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), una din speciile de răpitoare care atacă în mod constant aceste păsări]

O altă specie interesantă este fluierarul de munte (Actitis hypoleucos). Acesta stă în mod normal pe malurile apelor, indiferent de altitudine (denmirea este înșelătoare, acest fluierar poate fi văzut și în zone joase, de câmpie, pe malul mării sau aici, în Deltă). Ce m-a frapat era că alesese să stea într-o zonă de plauri, cu nuferi, unde de regulă vezi stârci, găinușe de baltă sau corcodei, nu limicole. Dar omul cât trăiește învață, așa că m-am bucurat de acest cadru inedit cu un fluierar pe nuferi galbeni.


[Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) este o specie comună în zonele umede, dar de regulă preferă malurile, nu plaurii]

Ce aș vrea sa adaug, pe final, este că am sesizat în această scurtă expeditie în inima Deltei șI un alt lucru, extrem de plăcut pentru naturalistul din mine: importanța faunei pentru oamenii E-Distribuție Dobrogea implicați în intervenții. Degeaba ai o politică înălțătoare despre protejarea mediului la nivel declarativ, dacă oamenii din baza piramidei (a organigramei) nu participă trup și suflet la împlinirea acestui deziderat. Și, slavă Domnului, am văzut naturaliști cu mari pretenții, dar cu mai puțină dragoste de natură decât acești oameni minunați care asigură buna funcționare a rețelei într-una din cele mai pitorești, dar și provocatoare regiuni ale României.

Acest articol este o invitație la lectură pe teme naturalistice, realizat cu sprijinul E-Distribuție, cărora le mulțumesc anticipat pentru sprijinul logistic și accesul în zonele mai greu accesibile din Delta Dunării, respectiv informațiile tehnice puse la dispoziție pentru documentarea acestei serii de articole.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

2 Comments »

  1. Gabriela said,

    22 decembrie 2021 @ 10:07 am

    Mi-a placut articolul, foarte interesant!

  2. Alexandra said,

    13 ianuarie 2022 @ 4:04 pm

    Absolut superb 😉

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu