Inapoi din weekend: Ce mai poate face o Indestructibila

Probabil cei ce urmaresc blogosfera romaneasca au asistat mai zilele trecute la o lansare putin atipica a unui gadget care trebuie sa faca parte din arsenalul oricarui om care nu prea sta prin casa: lanterna “#indestructibila” Varta. Ma rog, nu e chiar indestructibila, daca iei un aparat cu autogen sau un borcan de vitriol concentrat cred ca pana la urma ii vii de hac, dar nu asta e ideea.

Am primit una in teste, modelul Varta LED 3 watt 3C (testata si de Arhi, in stilul sau caracteristic): cica sa merg cu ea unde cred eu ca nu rezista. Am aruncat-o si eu pe toti coclaurii, dar nu am avut cu ce masina de 8 tone sa trec peste ea, asa ca am dus-o in niste pesteri frumoase de pe la noi; acolo, in afara de faptul ca am dat-o de toti peretii impreuna cu prietenii mei speologi (si pestera are in general pereti destul de duri, va asigur), am testat ideea de a merge intr-o pestera doar cu madam Varta, nemailuand la mine clasica frontala ce se instaleaza pe casca.

Nu numai ca m-am descurcat, dar am starnit admiratia colegilor de tura, care desi la inceput erau neincrezatori in forta acestei lanterne, au conchis ca e cea mai buna lumina dupa Scurion. Evident, nu putem compara un produs special de pestera care costa cateva sute bune de euro cu o lanterna practica, ce are minim un zero in minus la pret.

Dar nu despre indestructibilitate si pret vreau sa va povestesc. Ce vreau eu sa subliniez este ca lumina alba (de la led-ul puternic) si spotul focalizat pot ajuta un speolog sa priveasca de acum cu alti ochi fotografia de pestera. Mai jos cateva cadre trase doar la lumina Indestructibilei, elocvente zic eu (lumina de pe casca speologului este de comparatie).

Peisaj tipic in pestera Curecea: in aceeasi fotografie puteti admira atat pilierii (martorii de eroziune lasati in urma de raul subteran), cat si galetii de culoare neagra din fata pilierilor. Pe fundal, pe perete, puteti admira cateva lingurite (forme de eroziune turbionara sapate in drumul apelor spre suprafata):

Langa acelasi pilier, un speolog lunimat frontal si lateral in pozitie contemplativa (remarcati lumina alba atat pe speolog, cat si din spate – o mica regie de lumina face posibila luminarea din mai multe unghiuri in intervalul de expunere de 30 de secunde – totul cu o singura sursa de lumina):

SI acelasi speolog, dar in plan indepartat, lasand in fotografie Cezarul sa pozeze si sa fie in centrul atentiei: aceleasi lingurite, luminate din lateral:

Dintr-o data parca nu mai sunt asa urate si inspaimantatoare pesterile astea, nu-i asa?

Si in final va las cu un joc: ghiciti in care din cele doua fotografii de mai jos se vede mai frumos cerul Mehedintiului. Aici?

sau aici?

Va las pe voi sa decideti… si incarc o ultima fotografie, un fel de “making of”, din seria “fie omul cat de mic, dupa masa doarme-un pic”, aici transformata in “fara Becherovka Lemon, nici Indestructibila nu face lumina destula”. Mai jos, cele doua prietene ale mele din acest weekend intelegandu-se cumintele in acelasi buzunar, la iesirea din pestera si retragerea spre seara speologica cultural educativa:

Dupa aceasta prima incercare, urmatoarea etapa de incercari pentru madam Varta va fi in pesterile din Apuseni. Putintica rabdare, monser, ca nu mai e mult pana la Craciun…

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Un comentariu »

  1. Marketeer.ro – digital marketing pioneer » Inapoi din weekend: Sicilia said,

    25 mai 2012 @ 8:32 am

    […] cateva localitati de la baza vulcanului. [Sper ca stiti ca pentru aceasta fotografie am folosit Indestructibila din […]

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu