Poate vi se pare ciudat titlul ăsta, dar duminica trecută, un turist a fost mușcat de o viperă comună la peste 2000 de metri altitudine, în Piatra Craiului, pe un traseu de creastă. Presa noastră bravă și mai ales independentă a tratat cazul cu deosebită superficialitate, rostogolind afirmații și declarații interpretabile și înflorite, astfel că opinia publică a fost tentată să creadă, pe bună dreptate, că acest caz este fictiv. Cazul însă este cât se poate de real, așa că mi-am permis să fac o mică analiză la rece a incidentului.

[Vipera comună (Viper berus), cea mai răspândită viperă de la noi din țară, are o mare variabilitate coloristică. Acest exemplar este melanistic, așa că informați-vă asupra varietăților de culoare, nu la toate vedeți zigzag/romburi vizibile]

Știrea inițială a apărut pe pagina de facebook Salvamont Zărnești. În presă însă au apărut și informații contradictorii sau puțin credibile pentru un public mai puțin avizat:

– prezența unei vipere active în creastă, în condiții de iarnă și strat de zăpadă deja depus;
– atacarea victimei prin împroșcarea cu venin pe față;
– veninul viperei a acționat și asupra salvatorului, care de asemenea a fost afectat de venin, cel puțin din ce a apărut în presă.

Povestea, spusă pe scurt în știrile zilei, pare cusută cu ață albă, mai ales pentru cei care sunt familiarizați cu specia și comportamentul acesteia, mulți din aceștia contestând veridicitatea întâmplării cu totul. Mi-am permis „luxul” de a contacta direct salvatorul implicat în accident, Vlad N. Dobre, cu care am luat legătura telefonic, și am aflat următoarele lucruri, descrise în detaliu mai jos, care elucidează puțin din împrejurările cel puțin ciudate, la prima vedere, ale incidentului:

În primul rând, să analizăm condițiile meteo. Da, era zăpadă depusă, dar… fusese o zi călduță și însorită, temperatura de afară era pozitivă, undeva în jur de zece grade sau chiar puțin peste 10 grade, cu soare blând de după-amiază (victima a fost mușcată în jurul orei 3pm, deci pietrele calcaroase din zonă erau suficient de calde pentru ca vipera să stea afară pe ele și să se sorească, lucru care se întâmplă inclusiv în sezonul rece). Acum, știu că pentru mulți pare extrem de improbabilă activitatea unei vipere în luna decembrie, mai ales la 2100m altitudine; totuși, viperele comune sunt extrem de rezistente la frig, iar accidente anterioare în sezonul rece au mai fost raportate, inclusiv în țara noastră. Un alt caz, din luna februarie, a fost in judetul Iași, cand omul care lucra alături de fiul său la curățarea fàntânii din curte a fost mușcat de o viperă aflată in frunzele din apropiere, în ciuda temperaturii exterioare scăzute. Trecem peste faptul ca omul ulterior a scos viperei colții (această faptă este considerată cruzime asupra animalelor și se pedepsește cu închisoare) sau că redactorul crede că viperele au venin mai slab dacă abia au ieșit din hibernare.

Mai mult, există numeroase filmări cu vipere comune care sunt active (stau afară) în condiții vitrege (pe ninsoare) sau care chiar se reproduc pe ninsoare slabă, deci la temperaturi câteva grade peste zero.. Iată una relativ recentă (2019). Nu am găsit de la noi, dar este vorba de aceeași specie – Vipera berus – care e răspândită în întreg centrul și nordul continentului european.

Să continuăm însă firul evenimentelor. În momentul în care salvatorul a ajuns la victimă, aceasta era încă năucită, mai mult, i-ar fi spus că vipera l-ar fi scuipat. Tot victima a spus însă ca nu a văzut, doar a auzit sâsâitul de avertizare al viperei. În aceste condiții, nu ar fi putut fi scuipat, cel puțin nu la modul clasic, cum poate fi interpretată această afirmație (așa cum am văzut cu toții la televizor în documentarele cu cobre scuipătoare, care au alt fel de dinți, neretractili și cu alt sistem de eliberare a veninului decât la vipera comună) dacă nici măcar nu a văzut-o, mușcătura fiind la nivelul toracelui și nu în zona capului sau gâtului. Viperele nu scuipă venin, însă o ipoteză mult mai probabilă ar fi că, ulterior mușcăturii, la retragerea colților (care stau pliați în gura animalului în mod normal), din pricina poziției și unghiului de incidență, este mult mai probabilă ipoteza că unul din colți s-a agățat de bluza termică de pe corpul victimei într-un unghi mai ciudat și atunci o mică parte din veninul secretat de glande ar fi putut țâșni spre fața victimei. Este una din cele mai plauzibile explicații, deoarece ulterior victima nu a avut leziuni ale ochilor (veninul este un amestec de substanțe care provoacă leziuni grave mucoaselor – voi detalia puțin mai jos), ci doar acea senzație de usturime.
(Mai fac o paranteză importantă: de multe ori, la manevrarea cu mănuși, am găsit pe mănușă picături de venin; acestea nu erau neaparat fix lângă locul mușcăturii, semn că dintele poate fi răsucit și astfel veninul poate țâșni prin canalul din interiorul acestui dinte supradimensionat si modificat cu care șarpele inoculează veninul. Mai mult, viperele adesea își dislocă maxilarul la momentul atacului asupra prăzii, astfel ca mici stropi pot ajunge și mai departe de locul exact ales de animal pentru a mușca). Cu alte cuvinte, e mai probabil ca veninul sa fi ajuns accidental pe fața victimei și nu voluntar, prin împroșcarea voită, sugerată în presă.

Victima apoi a atins cu mâinile locul mușcăturii (lucru nerecomandat, dar perfect de înțeles în cursul unui astfel de accident nedorit) și ulterior a dus mâna la față. Același lucru l-a făcut și salvatorul care, deși a folosit mănuși, la un moment dat a dus la rându-i propria mână la nas și si-a șters nasul cu mânușa cu care anterior strânsese locul mușcăturii. De aici a plecat spre presă informația „veninul a fost așa puternic încât a afectat și salvatorul”.
De fapt, mușcătura a fost semi-seacă (adică este inoculată o cantitate extrem de mică de venin spre deloc) și, cu excepția câtorva zile în care victima avut probleme la urinare, nu a pățit nimic altceva ca urmare a interacțiunii cu șarpele, asta dacă nu punem la socoteală contuzia din zona coastelor (omul s-a speriat si a căzut), senzația de usturime severă imediat după ce a ajuns veninul pe față si sperietura zdravănă.

De reținut: veninul viperei comune este un amestec complext de enzime și alte substanțe insuficient cunoscute (enzimele sunt macroproteine cu masa moleculară mare, in veninul viperei comune fiind identificate peste 11 familii de peptide: fosfolipazele reprezintă peste jumătate din total , aminoacidoxidaze, proteaze, metaloproteinaze etc – nu vreau să intru în detalii, las un link la final pentru cei ce vor să aprofundeze partea toxicologică), aceste enzime având efecte diverse asupra organismului.
Aceste compoenente au efecte hemotoxice, miotoxice, citotoxice, neurotoxice etc, la mușcătura de viperă comună predominante fiind efectele hemotoxice. Efectele asupra victimelor variază în funcție de locul mușcăturii, vârsta, greutatea și starea de sănătate a persoanei, fondul alergen si alți factori. Simptomele pot fi de la ușoare până la foate severe, de la stări general de rău până la vomă, convulsii, tulburari cardiace, insuficiență respiratorie, organe profund afectate pana la cedarea completa a funcțiilor de bază ale acestora, tulburări de vedere, blocaj renal, necroze locale, șoc anafilactic, leucocitoză, cedarea sistemului limfatic etc. În cazuri severe, poate surveni decesul. Nu vreau să vă speriați mai mult decât vă sperie presa, ci să înțelegeți că a ține distanța față de un șarpe veninos este cel mai bun lucru pe care trebuie să îl faceți. In finalul articolului aveți un link la un caz clinic soldat cu deces unde puteți vedea cât de complexă a fost simptomatologia post mușcătură a unei persoane care ulterior a decedat, în ciuda administrării serului antiviperin. Dacă vi se pare o chestiune serioasă, vă mai zic atât – la vipera cu corn, complexitatea veninului este și mai mare (peste 100 de substante au fost identificate), iar cantitatea de venin este mai mare, colții mai lungi etc.

Revenind la întâmplarea din Crai: victima, însoțită de salvator, a coborât apoi pe propriile picioare din creastă până la drumul forestier. De acolo a fost preluată de cabanierul de la Curmătura până în Prăpăstiile Zărneștiului, iar de acolo de Salvamont până la șosea. Odată ajunsă victima la spital nici măcar nu a fost necesară administrarea serului antiviperin, ceea ce confirmă ipoteza avansată de mine mai sus că șarpele a inoculat o cantitate extrem de mică de venin (spre deloc). În cazul unei inoculări mai serioase de venin, starea victimei s-ar fi înrăutățit, iar plecarea de acolo fără targă ar fi fost puțin probabilă.
Cu alte cuvinte, incidentul este cât se poate de real, iar relatarea victimei despre usturimea provocata cât se poate de plauzibilă, în ciuda anotimpului, altitudinii, temperaturii de afară puțin peste zero și a cunoștințelor generale despre hibernarea reptilelor iarna.

Concluzii:

– presa tratează în continuare cu superficialitate aceste incidente, folosind un stil de relatare prăpăstios și bombastic, fără sa le verifice temeinic (informatia cu scuipatul în ochi a plecat de la declarația victimei, dar nu este susținută nici de consecințele ulterioare ale mușcăturii, nici de observația unui martor lucid, salvatorul montan); în plus, viperele se apără, nu atacă, nu fuge niciuna după noi
– există totuși și articole despre șerpi corect documentate (de exemplu Pressone)
– turiștii trebuie să înțeleagă că viperele comune pot fi active și în afara intervalului martie-octombrie, când sunt raportate cele mai multe semnalări; acestea pot ieși pe perioade scurte și pot sta în apropiere de hibernacule (așa sunt numite de specialiști locurile unde hibernează) în zilele cu soare și temperaturi pozitive, chiar și în toiul iernii
– în cazul unei mușcături, atât victima cât și salvatorul trebuie să folosească pe cât posibil mănuși și să evite să atingă mucoasele sensibile (ochi, nas, gură) pe toată durata intervenției.

Vă recomand să citiți și următoarele articole, unele din ele scrise de tot mine anterior, dar mai actuale ca oricând:

– Aici găsiți un articol mai vechi, dar util cu toate speciile de șerpii din România.

– Aici găsiți o prezentare detaliată a tuturor speciilor de vipere din România

– Iar aici, pentru cei ce călătoresc des în Europa, o prezentare cu 8 din cele 10 specii de vipere din Europa (mai am două de găsit, nu a zis nimeni că e ușor)

– tot de la noi din țară, un articol pe marginea unui caz de mușcătură a unei vipere cu corn, din Cazanele Dunării, intitulat Mușcătura de viperă și efectele sale. Aici veti găsi și recomandări (do’s & don’t’s) în eventualitatea unei mușcături, să nu lungesc articolul inutil.

Pentru amatorii de chimie organiză și toxicologie, un link cu analiza veninului viperei comune (studiul este efectuat pe veninul prelevat de la vipere comune din Slovacia, deci cumva din metapopulația „carpatică” ce include și viperele de la noi)

Ultimul link, ceva mai „dur”, dar instructiv, un caz mai putin fericit de mușcătură de vipera comună (cazul e din jud. Cluj) soldat cu deces, din păcate (atenție, conține și imagini mai dure pentru cei mai slabi de înger, faceți click doar dacă sunteți pregătiți moral să vedeți si cadre mai puțin plăcute).

Sunt utile și sper să vă ajute să aveți informații veridice despre viperele de la noi și despre șerpi în general.

Nu pot incheia acest articol fără să vă arăt și o viperă comună în colorit clasic, cu romburi pe spate. Nu sunt așa evidente pentru că este o femelă, dar cum ziceam la început, pot avea colorit extrem de variabil.

La final de tot, câteva capturi de ecran cu exprimările bombastice de presă. Câteva articole relatează incidentul de care am discutat mai sus, altele sunt pur si simplu prea „perle ale genului” să nu le vedeți și să vă amuzați sau să vă enervați, după caz. Înainte de toate, este declarația originală, scrisă la cald, a lui Vlad, cel ce a acordat primul ajutor si a ajutat victima să coboare din creastă. De aici s-au inspirat domnii din presă să croșeteze texte cu inadvertențe, enumerate mai jos.

Aici articolul de la stirile ProTV, ilustrat cu o fotografie cu o viperă cu corn, unde scrie ca turistul a fost atacat (fals, viperele se apără).

Aici articolul de la TVR, aceeași exprimare, că victima a fost atacată.

Antena 3 fabulează cu vipera „ieșită din crăpătură” care „atacă fulgerător”. Toate atacurile viperelor sunt rapide, ca idee. Culmea, sunt singurii care mă citează și pe mine, dar fără să mă întrebe (au preluat din redistribuirea făcută de Serviciul Salvamont Zărnești, cu care am discutat în prealabil)

Și, pentru conformitate, mai las câteva citate din presă:

Un articol mai vechi unde se titrează mare că vipera neagră din Parâng (?) este redescoperită după 41 de ani (??) și care trăiește doar la 1500m altitudine (??)

Ul alt articol unde se spune că viperele sunt „mai agresive si mai imprevizibile” la ieșirea din hibernare (??) și că „sunt prezenți unde nu-și fac de obicei veacul”. Oare ce-o fi vrut să zică poetul?

Și, preferatul meu, ultimul articol, care spune că viperele de Bârgău atacă doar bărbații între anumite vârste, 25-55 (??). Nu spune de unde sunt mușcați aceștia, dar e limpede la ce fac referire.

Articolul din Bistrițeanul este preluat și de alte site-uri de știri, cum e Ziare.com, care plusează ca la poker: articolul este ilustrat cu o fotografie cu o mamba (??), aviditatea pentru audiență și bani din publicitate fiind evidentă.

[mulțumirile mele merg către Vlad Dobre, Vlad Cioflec, Alexandru Buzatu, Cristian Torica, Remus Cucu, Marian Tudor și Jonathan Hagström care m-au ajutat la realizarea acestui material]