De niste ani de zile sunt atent la amprenta mea ecologica. Nu stiti ce e asta? Poate ca ar fi momentul sa aflati. Deosebirea fundamentala dintre indiviii responsabili pentru mediu si ceea ce se intampla in jurul lor si cercopitecii care lasa gunoiul pe unde le vine este ca primilor le pasa atat de prezent, cat si de viitor. In mod paradoxal, efortul de a fi prietenos cu mediul nu e mare. De aceea mi-am construit in timp un set de principii simple care imi ghideaza comportamentul in societate si in natura pentru a fi cat mai prietenos pentru planeta in ceea ce priveste poluarea si impactul asupra resurselor Terrei.

Si asa omul a modificat prea mult planeta, daca pot face cateva lucruri simple, de ce sa nu fac?

1. Nu arunc gunoi pe jos. Sport national in Romania, infierat in orice alta tara. Mi-a povestit odata cineva ca era pe Nil, intr-o croaziera. Un rus plin de bani a aruncat mucul de tigara direct in apa fluviului, unde mergeau la un phtososafari in cautare de crocodili. Capitanul ambaractiunii l-a vazut, a anuntat pe statie si in cateva minute a aparut o nava a Politiei care a urcat la bord, l-a identificat pe ruznac si i-a aplicat o amenda usturatoare pe loc. Astia nu se joaca. De aceea prefer sa colectez gunoiul produs si sa il duc in locurile amenajate, indiferent unde sunt. De pilda, in masina am cos de gunoi, langa birou am cost de gunoi, oriunde merg nu las mizerie dupa mine si consider mediul ambiant sufrageria mea. Cum nu-mi place sa am gunoi in sufragerie, nu-l las nici in jurul meu.

2. Folosesc tehnologii care imi reduc impactul asupra naturii. De pilda, mi-am instalat sus, pe acoperisul mansardei, un panou care imi incalzeste apa menajera. Dusuri si bai in peroada aprilie – octombrie? Nelimitat, apa sa am. Celula a costat cateva sute de euro, poate fi debransata iarna (pentru ca plesnesc tevile daca noaptea sunt temperaturi negative) si deja cred ca e amortizata (diferenta dintre facturile la gaz din sezonul rece si cel cald, nepunand la socoteala incalzirea casei, este semnificativa: practic din aprilie pana in octombrie nu am deloc consum de gaz). Cumpar hartie reciclata pentru imprimanta de acasa si tiparesc minimul necesar, preferand sa citesc in format electronic ce am de citit. De becurile pe LED din casa nu va mai zic, de folosirea acumulatorilor in loc de baterii la fel etc etc etc. De asemenea, limitez la minim numarul de calatorii cu avionul (si pentru ca nu ma simt deloc in apele mele in aer, far control, dar si pentru ca amprenta ecologica a unei masini diesel in care calatoresc singur o distanta in kilometri e mai mica decat amprenta ecologica afrenta mie in cazul calatoriei cu un avion pe aceeais distanta, daca avionul ar avea totate locurile ocupate)

3. Folosesc mici trucuri prin care pot reduce cantitatea de deseuri produsa. Iata un exemplu: de cate ori merg la o petrecere, vad tone de pahare de plastic folosite o singura date si abandonate pe mese sau pe te miri unde. De regula, cer gazdei un marker permanent si rog toti invitatii sa-si scrie numele, o initiala sau un desen pe propriul pahar. In acest fel consumul de pahare la petrecere se reduce semnificativ. Si exemplele de acest gen pot continua.

4. Acord o mare importanta colectarii deseurilor cand merg pe coclauri. Cum statul in natura excede statul in casa – la mine cel putin, ma preocupa serios problema deserilor generate pe coclauri. Am mereu la mine saci menajeri, strang gunoiul meu (si al altora, de cele mai multe ori) si ma bucura cand revizitez o poiana unde am campat si am facut curat si o gasesc la fel de curata cum am lasat-o ultima data. Iata un instantaneu cu Patrolozaurul colector de gunoi bulgaresc din canionul Rusenski Lom, unul din locurile mele preferate de haladuiala in apropiere de casa (e la mai putin de 100 de kilometri de Bucuresti)

5. La teambuildingurile pe care le organizez acord o mare importanta strangerii deseurilor. Ele sunt putine, dar:

– bilele de paintball sunt ecologice
– deseurile de plastic (pahare, ambalaje) sunt stranse in saci si toti participantii la eveniment sunt anuntati de dimineata ca au locri speciale de depozitare a deseurilor
– la final urc pe masina de teren sacii si ii duc la primul container.

6. Fac viata mai usoara colectorilor selectivi de deseuri. Toate conservele si cutiile de bere/suc (putine dealtfel) le strivesc, peturile le strang si le adun in punga de gunoi separata, hartia o duc la un container de hartie, bateriile si becurile le duc separat la Kaufland-ul de langa mine, uleiul alimentar uzat il strang pana se aduna 10 litri si ii chem pe cei de la Uleiosul.com care mi-l ridica de acasa etc. Practic reciclez selectiv, cu efort minim, urmatoarele deseuri:

– metal (preponderent cutii de aluminiu si conserve) – la pubela pentru metal de langa casa
– hartie (o data la sase luni arunc hartiile adunate prin casa) – la pubela pentru hartie de langa casa
– sticla – la pubela pentru metal de langa casa
– baterii uzate (le duc la Kaufland)
– becuri auto, becuri normale si neoane (le duc la Kaufland)
– plastic (preponderent pet-uri)
– ulei alimentar uzat (mi-l ia de acasa Uleiosul.com)
– ulei mineral (de motor, cutie etc) – le duce Mircea la Petrom / OMV
– unele deseuri menajere – in special alimente (mancare veche, paine uscata) – le dau unui vecin care are porci, gaini

Astfel, efortul pentru reciclarea acestora este minim, mi-a intrat deja in obicei sa fac asta si mi se pare de bun simt sa separ macar atat, indiferent de activitatile mele, de la birou, de acasa sau de pe coclauri, in timpul liber.

Lucrurile se schimba cand vorbim insa de consumatorii industriali. Imi povestea un amic de la Asociatia Recolamp ca o cladire de birouri cu peste 10 niveluri de talia celor din Piata Victoriei pot arde pe an un numar de becuri si neoane comparabil cu numarul becurilor arse in aceeasi perioada de timp intr-un intreg cartier de locuinte (Militari, Drumul Taberei etc). Ganditi-va ca becurile din cladirile de birouri functioneza in regim mult mai intens decat cele din locuinte…

Un fenomen similar se intampla in industria de hoteluri/restaurante/baruri/cafenele/discoteci – pe scurt, HORECA, asa cum o alinta cei din industria de Hospitality. Cantitatile de ambalaje sunt impesionante. In acelasi timp, nivelul de colectare selectiva este extrem de redus in Romania – 6-7%, comparativ cu Suedia, unde atinge 99%.
Evident, mai avem pana sa ne comparam cu liderul, dar niste pasi mici putem face in acest sens.

De aceea salut initiativa Asociatiei Asociația Planeta Verde, care isi propune sa realizeze la nivel national un sistem online de corelare a generarii de deseri din HORECA si Retail cu posibilitatile de colectare de ambalaje ale operatorilor din bransa. Practic, ei au creat un miniportal – www.inverde.ro – unde isi propun sa centralizeze si sa ofere tuturor celor interesati o platforma online prin care gestiunea acestor tipuri de deseuri sa se faca mult mai usor.

Asociatia Planeta Verde isi mai propune sa ridice notorietatea accesti tip de activitati in randul consumatorilor casnici, pentru ca ne trebuie atat de putin sa ne modificam deprinderile de a recicla, un efort minim ce tine pana la urma de educatie, bun simt si respect pentru mediu si pentru noi insine, la urma urmei.

Update: am gasit si prezentarea lor pe blog la Mariussescu: