Marketeer.ro – digital marketing pioneer

1984. Eram in generala si plangeam ca nu aveam telefon. De Big Brother nici nu era vorba in Romania. Mergeam la vecinul si colegul meu de banca Mihai Datcu, luam cartea de telefoane si sunam de-a-n proasta pe la nume de familie ciudate: Broasca, Branza, Meirosu, Bounegru. O data cu unul din cei numiti Broasca am stat vreo jumatate de ora la palavre despre ce oracaie el and stuff. Cand i-a venit mamei lui Mihai factura telefonica nu am mai fost fericiti, desi numai Mihai a luat-o pe cocoasa.

1989. Mihai are un calculator pesonal, HC85. Cu incarcare de jocuri pe discheta. Bagam Commando noapte de noapte, si ma ascund cand maica-sa obosita, venind de la seviciu, ne surprinde cu ochii beliti in monitor. Visez la un Commodore sau Spectrum 128, vazusem asta printr-un Neckerman.

In 1990 intram la liceu. Aveam telefon fix, dar ca sa vorbesc cu o fata de varsta mea, trebuia sa fac in asa fel incat sa raspunda ea la telefon si nu parintii. Biletelele scrise inca aveau un mare rol in procesul de comunicare, pe langa telefon. Daca vorbeam prea mult venea taica-miu si mi-o reteza scurt: Hai dom’le ca facem aditionale! Am urat multa vreme aditionalele. Poate de asta acum vorbesc asa mult la telefon, mai mult decat mi-as dori. Am si eu HC90 si ma joc bagand jocurile cu castofonul. 

1995. La coada la telefoane in Regie. Eram disperati supa fise, cartela era un moft. Visam pe Magheru sa avem cate un NMT, erau mari cat un BCA si costau 1500 de dolari. Credeam cu tarie ca Nokia e o firma japoneza .

1996. ma angajez la CECGR, aveam pager. Ce porcarie, de aici lehamitea mea pentru SMS-uri.   

1998. Ma angajam la DNT (n.a. – unul din primii provideri de Internet si unul din cei mai seriosi), si aici aveam multe optiuni: telefon fix, mobil, ICQ. Era beton, cautai oameni din Romania si gaseai cu cine sa palavragesti. Yahoo! era deja pe piata, dar era greu de folosit, nu amavut multa vreme Yhaoo!mail pentru ca aveam cont de posta de la DNT, il mai am si acum. Aveam o camera foto digitala Olympus, era o mare smecherie pe vremea aia. Ne certam care sa o ia in weekend. Bagam ftp la greu si postam pe forum la www.computergames.ro, ce vremuri!

2001. Imi fac primul site, www.speologie.ro (thnx Daniel & Daniela!). Folosesc deja un Canon digital cu rezolutie buna, si pun mana pe primul Canon SLR, pe film, un 1000F.

2002. Ma angajam la Astral, tocmai in perioada caderii blocului Romtelekk. Toti erau innebuniti dupa convorbirile internationale, se vorbea de retea de telefonie fixa. Cand Astral a anuntat intentia de realizare a unei retele fixe si ca a obtinut numere si tot ce trebuie, o mare de mosi (saracii!) au luat cu asalt sediul central sperand intr-o minune peste noapte.

2003. Astral  se pregateste de revolutia Wifi. Ma angajez la Arbomedia, thnx Alex. E perioada in care incepe coclaureala. Am aranjat cu Serban sa nu imi iau concediu dintr-o bucata, ci sa lipesc cate un vineri liber la weekend sa fac mai multe ture foto si de pestera. Calin e disperat, dar ii scriu un newsletter cu care vindem mult peste asteptari si peste plan luna de luna, asa ca ma lasa in pace. De asta paote imi face trampa cu marca pe nume Minolta. Screw Canon si Nikon! Deocamdata:)

2004. Parintii mei au telefoane mobile, mama are computer si se descurca in Word mai bine de cat mine facand planuri de lectii pentru scoala si diplome pentru Cercul de limba latina. Mama are apetit pentru tehnologie, are deja cont pe Yahoo!, si mi-a trimis primul viral – evident wonderfulcaves.pps pe care l-am primit de la toti cunoscutii in anii astia de email si speologie laolalta. Am un Minolta pe film, 7000i, full-frame (cumparat de la Calin pe un pret de nimic, thnx) si ma incearca arta fotografica pe coclauri. Scanez de zor la o super rezolutie pe la www.fotografica.ro si visez la un DSLR. Turele foto sunt deocamdata pe film, dar merge si cu Canonul mic de la serviciu, desi nu prea are rezolutie si nu are B(infinit).

2005. Maica-mea are Internet prin cablu acasa, dar taica-miu inca nu se atinge de el. Imi cumpar primul DSLR, un Minolta 5D. Sunt disperat, fac poze in dusmanie, imi sparg primul obiectiv pe coclauri, imi pun pe lista o focala lunga si un superangular.

2006. Taica-miu si cele doua bunici si-au tras posturi de telefon UPC, renuntand la RomTLpom. Acum vorbesc gratuit intre ei, trag de mine sa imi pun si eu sa ma poata asasina cu telefoanele. Am un DSLR de mai bine de un an de zile, mi-am tras din State doua obiective net superioare kitului plus filtre. Il bag si la pestera si la ornitologie la greu. Strang materiale pentru un viitor album foto – outdoor of course, cu cadere pe pesteri. Praji si-a tras Sony Alpha, se potrivesc lentilele, e ceva de vis. Astept noul Sony, zic eu. Minolta pe film e de mult prafuit, vreau intr-o zi sa mai fac un dilm asa de dragul vremurilor trecute. Taica-miu imi da in continuare beepuri, desi creditul acumulat de la atatea cartele nu il foloseste. M-a gasit pe www.mfinante.ro ca nu mi-am depus bilantul (cica) la microintreprindere. Am retea wireless acasa, dar ma pot conecta si de jos din masina, spre disperarea vecinilor. Vad vreo 6 retele din zona, unele neprotejate. Dar eu sunt salon si o folosesc pe a mea , care e criptata, sa nu incercati, porcilor:). 

2007, decembrie. Maica-mea imi lasa voice messages pe Yahoo! Nu am niciodata timp sa le ascult, prefer sa o sun. Ai mei au deja vreo 2 doua abonamente GSM si inca doua cartele. Si-au mai facut doua abonamente la Vodafone pentru doua telefoane gratuite, desi le-am zis ca am alte doua telefoane pe care nu le mai folosesc prin casa. Primul album e pe piata, visez la urmatoarele, cu pesteri si cu pasari, logic. Mi-am instalat UPC Triple Play. Desi cablul digital e inca o utopie datorita semnalului prost din zona, ai mei se bucura ca am post fix. Maica-mea o sa vada pe Messenger ca suntem acasa si o sa dea alarma catre tata si cele doua bunici sa ne sune. Am conturi pe tot webul posibil si imposibil, deja am am multe fisiere cu parole, unul din ele e parolat si evident am uitat parola. Cu un singur Outlook culeg vreo 7 conturi de posta, deja Google SI Yahoo mail nu prea le mai verific. Am cont pe Twitter, dar nu prea pricep de ce oameni care nu ma cunosc personal se aboneaza sa imi citeasca ineptiile . De fapt e valabil si aici. Va rog, nu ma mai cititi! De fapt azi aveti o scuza, de-abia ati revenit de la un Craciun carnos, si probabil stati cu laptic si cozonac pe tastatura, citindu-va RSS-urile cu intarziere. Am plecat la service, am drum lung cu masina de facut spre Herculane de Revelion!

PS Postul asta evident e scris jumatate la service, jumatate la stopuri si urcat pe net din masina din fata casei, mi-a fost lene sa mai urc pana sus in mansarda. Vecinul meu pensionar a trecut spre piata Matache, mi-a dat buna ziua, usor mirat ca stau in masina cu laptopul pe volan, si s-o fi asezat la coada la paine calda. In fond, nu e mare diferenta din 1984 pana in 2007, poate doar pretul la paine si medicamente.