Doru Panaitescu

Teama de șerpi face ca mulți oameni din întreaga Europă (indiferent de cât de “civilizată” ar putea părea țara respectivă) să manifeste cruzime nejustificată față de reptile, nevoia de educație naturalistică fiind acută atât în România, cât și în restul Bătrânului Continent. Sper ca prin astfel de acțiuni să mai schimb din percepția greșită pe care publicul larg o are despre reptile în general și despre șerpi în particular.

[dacă vederea acestei fotografii vă provoacă panică, atunci acest eveniment vă este direct adresat – șarpe de stepă – Dolichophis caspius, fotografiat în jud. Constanța]

Așa cum am făcut și în editiile anterioare, si în acest an îi invit pe cei care simt o frică necontrolată când vine vorba de șerpi la o miniședință de terapie pentru a încerca să își depășească această angoasă (practic este a patra ediție a acestui eveniment cu temă educativă în domeniul naturalisticii pentru amatori).

Îmi doresc tare mult ca, prin astfel de acțiuni, să schimb percepția greșită pe care publicul larg o are despre reptile în general și despre șerpi în particular. Încă din vremea comunismului s-a perpetuat ideea că animalele sălbatice aduc pagube, iar șerpii sunt de departe cele mai nedorite animale în câmpul vizual al omului de rând. Dacă până acum am ținut seminarii și prelegeri pentru pasionați, acum este rândul celor cu fobie de reptile vină și să asculte povestea acestor fascinante animale. Iar cel mai bun argument că voi vorbi pe limba și pe înțelesul celor cu teamă de șerpi este faptul că mie însumi mi-e frică de șerpi.

Concret: miercuri, 17 iunie 2026, ora 17.30, cei ce au fobie de serpi sunt invitati să participe la o prezentare interactivă (în sensul că mă veți putea întrerupe și veți putea pune întrebări; nu, nu va fi niciun șarpe viu în sală!). Prezentarea va avea loc intr-o sală din incinta Academiei Române, în colaborare cu Centrul de Biodiversitate/Academia Română (vă invit pe această cale să le dați un like, au multe lucruri interesante pe pagină legate de biodiversitatea din România).

Înscrierile se fac folosind acest Facebook event. Va rog sa va inscrieti din vreme si sa reconfirmați in ziua evenimentului, pentru ca sunt doar 30 de locuri. Mulțumesc!

Pentru că deja se încălzește, v-am pregătit cîteva ocazii de a învăța mai multe despre fauna de la noi și nu numai. Pe scurt, după niște ani de încercări / tabere pilot, am găsit mai mulți parteneri de cazare și ghizi specializați care să îmi sprijine demersurile mele de a educa publicul interesat de faună, dar și de a ajuta fotografii de wildlife să ajungă în zone bogate în biodiveristate, în special animale șălbatice fotogenice, de la cele mai mici nevertebrate la cele mai mari mamifere terestre sau acvatice.

[Ritual de curtare la corcodelul mare (Podiceps cristatus), ceva ce puteți vedea destul de ușor dacă mergeți cu mine unde și când trebuie] Citeste mai mult »

Se fac 15 ani de când merg pe această insulă fantastică din multe puncte de vedere, nu doar faunistic vorbind. Așa că, pe fondul unei îndoctrinări naturalistice severe, vreau să vă prezint acest drog cronic cu care mă injectez de vreo trei cincinale, fauna insulei Sicilia.

[Șopârla siciliană de ziduri (Podarcis waglerianus), o șopârlă endemică, ce nu poate fi găsită niciunde altundeva în bazinul Mediteranei cu excepția Siciliei] Citeste mai mult »

Am încropit, pe luni, o mică retrospectivă foto a anului meu pe coclauri, cu accent pe faună. Aia cu hotelurile, mallurile și terasele de talente e în lucru.
Anul trecut am făcut-o din 48, acum din 36. Sper să vă placă (dacă nu se vede ceva bine… dați de veste, vă rog!).

Începem anul în forță, cu un pițigoi mai alpinist decât media în populație, pițigoiul de munte.

[Poecile montanus, Jan 2025, Brașov] Citeste mai mult »

Sunt acasă, mă uit pe geam și mă mănâncă tălpile. Acolo, undeva departe, o fantomă se prelinge printre stânci în căutarea prăzii. La începutul lui 2025 m-am întâlnit cu Simina Cernat, una din puținele exploratoare moderne ale lumii sălbatice. De atunci visez cu ochii deschiși la silueta ei. Nu a Siminei, porcilor, ci a unei feline emblematice pe care am șansa să o văd la inceputul lui martie 2026 împreună cu Simina și, dacă vă încumetați, ați putea să o vedeți și voi alături de noi.

[Photo credit – Gyalson Shanku] Citeste mai mult »

A venit toamna de-a binelea, octombrie e pe final și pot să vă spun că puteți păcăli toamna cu câteva mici condiții. Cea mai importantă dintre ele rămâne însă sfatul din reclama Lion – „ieși dr@ku1ui din casă”. Așa că vă povestesc pe scurt cum puteți păcăli sezonul rece, prelungindu-l cu două sau chiar trei luni de vreme bună pe coclauri – adică „indian summer”, cum îi zice englezoiul.

[O șopârlă semeață din vestul Turciei – fără denumire populară, doar Anatololacerta anatolica] Citeste mai mult »

Azi #ploo, dar în weekend se face vreme frumoasă și stabilă la munte. Cu această ocazie, am decis să vă invit la o tabara de biodiversitate – editie specială, oferită doar membrilor grupului „Fauna Romaniei – Conservare prin Educatie” si clientilor pensiunii care ne sprijină în acest demers educativ – Vila Evergreen din Predeal.

Așadar, săptămâna viitoare – 19-21 septembrie, vă aștept la Predeal, un loc în care am mai facut evenimente similare si care e relativ în centrul tarii, pentru a da astfel ocazia si celor din Ardeal să participe.
Vineri seară voi face o mică prezentare a faunei din Predeal și împrejurimi. Seara se încheie cu cântece la chitară acustică, în foișor (iau chitara aia bună, de duminică). Turul ghidat este gratuit. Opțional, puteți opta pentru pachetul de prânz/cină pentru sâmbătă. Cei care se cazează au pranzul asigurat pe traseu, plus cina inclusă in pachet.

Sambata vom face o excursie cu tematică naturalistică în zona Trei Brazi – Cabana Secuilor, destinată explorării naturii. Începând cu ora 11.00, vom merge pe traseul stabilit (în Poiana Secuilor) si vom căuta principalele patru grupe de animale prezente pe platoul împădurit de lângă Cabana Secuilor – amfibieni, reptile, păsări și mamifere de talie mică. Este recomandat să veniți cu încălțăminte și îmbrăcăminte de munte, precum și cu binocluri și aparate de fotografiat. Prânzul poate fi asigurat pe traseu, contra cost, dar trebuie sa va inscrieti pentru masa in prealabil, telefonic (vorbiti tot cu Alina).

Vă vom oferi o experiență culinară inedită cu mâncare gătită la ceaunul din fontă: vom transforma seara de sâmbată într-o mare petrecere cu foc de tabara si muzica pentru suflet!
Duminică dimineața, opțional, puteți participa la o degustare de miere – 25 de sortimente de miere de pe toate continentele, degustare prezentată tot de mine.
Mai multe detalii pe site-ul pensiunii, rezervări și înscrieri (fie la pachetul cu cazare, fie la turul gratuit la Alina). Voi acorda tuturor participantilor la turul gratuit cate un cadou surpriza din partea-mi, conditia fiind sa ajungeti la Predeal sambata la ora 11.00 si sa participati la tur.

Asadar:

vineri – cantam la chitară acustică + prezentare powerpoint cu speciile zonei (Predeal)
sâmbătă – tur ghidat gratuit + mâncare la ceaun
duminică – degustare de miere.

Toate trei într-un singur weekend la Predeal.

Ilustrez invitatia cu un încă un colaj de specii fotografiate la turele trecute. Sper să le recunoasteti (merge și de quiz) si să vi se facă poftă să le vedem împreună sâmbătă. Vă aștept!

Anul trecut a fost prima ediție a acestui festival, deci nu puteam lipsi anul acesta, mai ales că am fost invitat de organizatori să susțin o prezentare despre fauna din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.

[Posterul festivalului din acest an, deja la a doua ediție]

Festivalul are loc intr-o fostă bază militară, dar organizatorii s-au gândit la toate. Dincolo de partea de festival, organizatorii au si o aplecare spre natură, iar aici este partea unde intervin eu.

Împreună cu ei, am proiectat o serie de prezentări despre fauna din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, iar participantii vor avea un plus de informații despre natură, pe lângă experiența muzicală pentru care vin.

Anul trecut, chiar după festival, am facut o tură scurtă de recunoaștere în Cheile Carașului, unde nu mai ajunsesem de mai bine de 15 ani. Deși temperatura era de peste 35 de grade Celsius, am reușit să găsesc un pui de viperă cu corn (Vipera ammodytes) activ, la vânătoare, care folosea o tehnică despre care știam, dar nu o mai văzusem niciodată pe viu.

Tehnica se numește „luring” și este folosită și de crotali, de vipere de deșert (cum este, bunăoară, Pseudocerastes urarachnoides – vă las link la un video mai jos), dar și de alte specii de șerpi care utilizează mișcarea capătului cozii pentru a atrage prada.

Despre vipere, luring, dar si despre alte animale salbatice ce pot fi vazute în zona Anina voi povesti pe larg în prezentările ce vor avea loc în cadrul festivalului, care începe astăzi și se termină pe 17 august.

Așadar, daca nu aveți planuri în acest weekend, sunteti iubitori de muzica eletronica si de natura deopotriva și sunteți aproape de Anina (mă gândesc la cei din judetele Caras Severin, Timis, Mehedinti, Gorj, Hunedoara, chiar Arad, Dolj etc), vă aștept să ne cunoaștem și să povestim despre faună peste zi, iar seara și noaptea să ne delectăm cu muzica din festival.

Despre line-up, el este descris în amănunt pe site-ul oficial, dar vă zic eu aici că îi puteți asculta pe Dossa , cap de afiș, dar și mulți alți artiști precum Dalla, Dr4gos, Memphys, Dumbo, Shimi, Sylvinyl, Triptamina, Breakerz si mulți alții.

Vă aștept la festival!

[notă pentru cei ce au frică de șerpi: fiți pe pace, șerpii și mai ales viperele sunt dificil de reperat în teren, chiar și în zone prielnice pentru ei. Puteți, așadar, să veniți liniștiți la festival]

Această viperă putea să stea mult și bine într-un cămin de apă din beton, într-un sat din Delta Dunării. Grație unor oameni inimoși, am aflat că e captivă și m-am deplasat până acolo să o scot de unde căzuse. Vipera era în stare bună, probabil nu căzuse de prea mult timp acolo, așa că am fost încântat să o eliberez departe de sat.

Citeste mai mult »

Întotdeauna am fost atras de păsările mari. Iar pelicanul comun este una din cele mai mari pasari din Europa, cu o anvergură de peste 3 metri. L-am găsit la început de aprilie deja la locurile de hrănire – un lac din apropierea Sulinei (știați că toți pelicanii comuni din Deltă cuibăresc într-o singură colonie de reproducere, dar se pot dispersa zilnic zeci de kilometri în căutarea hranei spre locurile bogate în pește?)

[Pelican comun (Pelecanus onocrotalus), fotografiat din barcă] Citeste mai mult »