Mușcătura de viperă și efectele sale

Întrerupem puțin programul de difuzări de fotografii frumoase din natură cu un semnal de alarmă. Sunt ferm convins ca tot efortul meu (și al altor fotografi de natură, biologi, naturaliști, ecologi etc) de a populariza diverse specii de animale sălbatice atrage invariabil prozeliti. Acest articol este redactat în special pentru iubitorii de natură, care mă întreabă frecvent cum e cu viperele, dacă m-a mușcat vreodată vreuna și ce poți păți. Răspunsul meu este același, invariabil: nu și nici nu am de gând să fiu mușcat, pentru că poti păți lucruri urâte, de la ce veți citi mai jos până la pardesiul de scânduri. Deși am manevrat niște zeci de vipere (că nu vreau să zic sute) din opt specii de viperă pe care le-am fotografiat în sălbăticie, cel mai frecvent întâlnindu-mă cu Vipera ammodytes (care are și cea mai păcătoasă mușcătură ca urmare a cantității mari de venin), niciodată nu am manevrat speciile veninoase cu mâinile goale, ci folosind mănușă, cârlig, clește sau alte instrumente adecvate. Avem însă un caz recent, soldat din fericire doar cu spitalizare. Un nene, nitel băut, cu niște fete pe lângă, a simțit nevoia să o facă pe viteazul, când fetele au început să chițăie ca e un șarpe în potecă. Omul mai prinsese șerpi cu mana goală, așa că a procedat ca in filmul de mai jos.

Vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) până la urmă l-a mușcat discret de deget și, abia după strigătele biologului pe care inițial l-a ignorat, victima a decis până la urmă să sune la 112. După cum se poate vedea în film, nici urmă de viperă agresivă, cum apare de regulă în presă și în poveștile unora și altora: omul a venit din fundul potecii chitit să o prindă cu mâinile goale și a manevrat-o defectuos, ignorându-i pe cei din jur care recunoscuseră specia.

Un prieten cu care am iesit la herping (multumiri, Marian Cazacu, pentru implicare!) s-a interesat ce s-a întâmplat DUPĂ ce s-a terminat filmarea. Am profitat de aceasta ocazie (nedorită) dar instructivă, cred eu, utilă tuturor celor ce se gândesc să se apuce de treaba asta, să știe în ce se bagă și ce riscă.

Citez din ce a relatat Marian dupa ce a inchis telefonul cu omul care fusese muscat:

Ca o concluzie la ce s-a intamplat, pentru cei interesati:
– erau in concediu/distractie, usor băuți (nu rău) dar suficient
– tipul care a luat vipera în mână mai prinsese serpi la el acasă în județul Bacău și nu i se întamplase niciodataă nimic, era obisnuit, nici nu i-a trecut prin cap pe ce a pus mana, mai ales ca vipera era mică ca dimensiune.
– era calm pentru ca nu a simtit mușcătura și nu a știut ce să creadă cand toti tipau la el.
– au urcat pe barca, in 15 min au inceput durerile ingrozitoare si s-a dizolvat unghia,. Acea filmare l-a ajutat pe doctor sa stie ce l-a muscat si cat de rau a primit singura doza de ser din spital.
– 3 zile a vomat cotinuu si in primele 2 zile s-a pus in discutie daca ii taie falanga de care l-a muscat sau nu
– acum e ok dar inca in pat, întreg, are deja vreo 2 săptămani de la pățanie

Toate astea în condițiile în care a primit îngrijiri medicale în mai putin de 30 de minute de când a fost mușcat.

Consider ca trebuie sa fie o invatatura pentru toti cei care intra in contact cu ele si sa stie ce urmari pot avea muscaturile lor, sa fim mai atenti in viitor.”

Desi vipera nu era adulta, veninul injectat a fost suficient să provoace daune serioase, chiar si cu ajutor medical specialziat acordat repede. Deci nu va jucati de-a serpii in necunostinta de cauza. Mie mi-a luat cativa ani buni să manevrez in conditii de siguranta (cu manusa obligtoriu) specii veninoase (si va anunt ca in Europa mai sunt cel putin trei specii de serpi veninosi care nu sunt vipere, deci atentie mare la enunt!)

Asadar: nu stiti ce specie este, nu puneti mana! Daca altii o fac nu inseamna ca puteti si voi. Interesati-va despre ce specii gasiti unde calatoriti si de preferat, lasati-le in pace daca nu stiti EXACT ce vedeti si ce puteti atinge si ce nu. Cumva, prin actiunile / fotografiile / experientele / interactiunile pe care eu ()si alti hfieldherperi si fotografi de natura vi le impartasesc pot determina unele persoane sa incerce aceleasi lucruri. Va repet: animalele salbatice sunt imprevizibile si au resurse de aparare nebanuite. Dacă vă plac animalele, multumiti-va sa le vedeti în fotografii sau sa atingeti doar ce stiti cu exactitate. Este ca la ciuperci, toate arata bine în pădure, dar nu toate pot lua calea farfuriei.

Update 6 decembrie: o viperă a mușcat (nu a atacat) un turist ieri, 5 decembrie 2021, in Piatra Craiului, pe un traseu de creastă. Reamintesc celor ce mă citesc că, spre deosebire de vipera cu corn care este o specie termofilă, vipera comună este extrem de rezistentă la frig și poate fi întâlnită și în afara sezonului cald. Pentru cei car enu cred, aici puteti vedea o filmare in care o vipera comuna este afara, desi ninge. https://www.facebook.com/groups/europeanherping/posts/3324959164241146/ (dati copy paste in browser, dupa ce in prealabil vă inscrieti pe acel grup).

În cazul în care sunteți mușcați sau interveniți pentru a acorda primul ajutor în cazul unei mușcături de viperă, țineți minte:

DO’s
– spălați rana cu apă oxigenată sau cu apă curată (fără comprese cu gheață sau zăpadă); nu folosiți nimic altceva gen cremă de gălbenele, urină (nu râdeți, unii s-au uitat prea mult la Bear Grills), alcool sanitar, apă oxigenată etc.
– stați liniștit, întins pe spate (dacă încep frisoanele folosiți haine, pături sau folie de supraviețuire);
– apelați serviciul 112 și așteptați ajutor specializat;

DON’T’s
– nu aplicați garou, acesta încurajează staza venoasă si poate duce la accelerarea fenomenului de necrozare a locului mușcăturii
– nu faceți incizii pentru a scoate veninul
– nu atingeți rana cu mainile goale (in trusele de prim ajutor aveti de regula mănuși de cauciuc), puteți apoi să aveți probleme de la contactul cu veninul
– nu sugeți / nu folosiți extractoare de venin (prin aplicarea unei presiuni negative se sparge capilarele; demersul este inutil, nu veți scoate veninul din zona mușcată
– nu administrați alcool sau medicamente (veninul poate duce la tahicardie sau palpitatii, in cazuri severe convulsii, iar medicamentele sau alcoolul pot duce ulterior la blocaj hepatic sau probleme respiratorii), nici cafea sau alte energizante
– nu aplicați singuri ser antiviperin (acesta se administreaza doar in spital, de catre un medic specialist, riscul fiind sa aveti reactii adverse mai mari de la ser sau chiar șoc anafilactic de la cantitatea mica de venin din ser)
– nu vă agitați și nu încercați să mergeți pe jos sau să conduceți singur spre spital deoarece veți avea nevoie de energie să ajutați organismul să lupte cu veninul din corp
– nu zgândăriți suplimentar animalul incercand sa il capturati. O fotografie doveditoare (si cu telefonul) este suficientă pentru ca specialistii sa poata stabili specia de sarpe care v-a muscat
– nu dezinformați echipajul medical specializat care preia pacientul, nu înfloriți și descrieți cât mai exact împrejurările în care s-a produs accidentul. Arătați-le o fotografie cu șarpele; dacă este o specie neveninoasă administrarea serului antiviperin poate produce efecte adverse (de regulă la cerere insistentă personalul medical poate ceda, mai ales pe ambulanță)

Stay safe!

Închei cu o fotografie cu cea mai veninoasă specie de viperă din Europa (Montivipera xanthina) alături de mesajul: stați departe de ea, este singura specie europeană pentru care nu există încă un ser antiviperin eficace. E mai bine pentru voi.

Dacă vă pasionează animalele sălbatice, găsiți mai multe informații la zi despre fauna din țara noastră și pe grupul dedicat acestora, Fauna României – Conservare prin Educație.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

12 Comments »

  1. Abbey D. Gatto said,

    18 iulie 2017 @ 11:02 am

    Situatii similare se intampla zilnic in toata lumea. Vitejia se impaca mult prea bine cu lipsa de educatie si rezultatul nu e intotdeauna unul fericit.

  2. Bogdan said,

    18 iulie 2017 @ 5:07 pm

    Super articol, chiar eram curios de cum au evoluat lucrurile. Multumim pentru informatii.

  3. Lungu Gh. said,

    21 iulie 2017 @ 6:02 am

    Omul din Buzău privea totul prin ecranul telefonului și asta mi se pare elocvent. Ceea ce spune Panaitescu ca un băiat fin reformulez aici pentru cei care preferă comunicarea directă: Când mergi în natură nu fi idiot.

  4. Vipere – ce, unde și cum ne ferim? said,

    26 mai 2018 @ 11:56 am

    […] Mușcătura de viperă și efectele sale […]

  5. Bloguri despre natură – natura și natura omului said,

    20 noiembrie 2019 @ 1:58 pm

    […] https://www.dorupanaitescu.ro/ Doru este așa cum spune ”umblat pe coclauri” ca nimeni altul și face niște sinteze care lămuresc definitiv câte un subiect (exemplu) […]

  6. Intervenţie de urgenţă în Munții Piatra Craiului, după ce un turist a fost muşcat de o viperă. Salvamont: "Acest caz atipic ne arată că nimic nu este imposibil" - newsromania.info said,

    6 decembrie 2021 @ 9:33 pm

    […] personalul medical poate ceda, mai ales pe ambulanță”, recomandă  Doru Panaitescu (dorupanaitescu.ro), fondator Fauna României – Conservare prin Educație, fotograf de natura și […]

  7. Vali Pana said,

    8 decembrie 2021 @ 7:46 pm

    Am umblat prin toți munții, am fost in ”patria viperelor” în Banat, am dormit în cort, am trîndăvit la soare întins pe iarbă, am văzut vipere, unele chiar la mai puțin de 1metru de pătura pe care stăteam pe malul lacului Mineciu, mari, la împerechere, își vedeau de treaba lor,în Piatra Craiului am fost acum două săptămîni,știu că acolo sunt vipere! Am o întrebare de ordin practic: spălarea cu apă cutrată(de la bidon) fiind cam singura la îndemînă, și statul liniștit pe creasta Pietrei Craiului, cam cît timp de supraviețuire îți asigură? Pentru a ajunge la tine o echipă Salvamont (presupunînd că beleaua ți se întîmplă într-o zi din mijlocul săptămînii) are nevoie de 3-4 ore. Să te ducă jos pe targă mai are nevoie de încă aprox.5 ore. Să ajungă la spital încă aprox. 1 oră. Ar fi cam 10 ore pînă ajungi la serul antiviperin ! Reziști !? Mulțumesc!

  8. doru said,

    9 decembrie 2021 @ 1:37 pm

    Sunt doua intervale de timp aici. 1. Timpul pana intri in hipotermie stand linistit. Asta se poate rezolva de catre salvator cu organizare aunui punct cald (invelirea victimei intr-o folie de supravietuire si folosirea unei surse de caldura externe – primus, un mic foc – in conditii de viata si de moarte il faci, asta este sau mai sunt și alte sisteme de a incalzi victima pentru a nu se instala hipotermia). Al doilea interval de timp este cel de interventie cu elicopterul sau cu o echipa de salvare care vine de jos. Asta iar depinde cat de repede este alertata echipa salvamont din zona, conditiile meteo, starea stratului de zapada de pe traseu etc. Serul antiviperin nu se adminsitreaza decat la spital sau in ambulanta. Nu profilactic, risti sa induci socul anafilactic de la veninul slab pe care il contine serul. Depinde de locul muscaturii si de cantitatea de venin. La incidentul de duminica, victima a juns pe picioare la spital si nici acolo nu i s-a aministrat ser, a fost o muscatura seaca, iar veninul a fost intins de victima pe fata, nu a fost scuipat cum a fabulat presa, preluand o declaratie a victimei la cald, cand era nauca si nu stia exact ce s-a inamplat, dar avea urme de venin pe maini si fata pentru ca masase locul muscaturii.

  9. Mușcătura de viperă - ediția de iarnă (și reflectarea ei în presa furibundă) – Doru Panaitescu said,

    11 decembrie 2021 @ 3:01 pm

    […] – tot de la noi din țară, un articul pe marginea unui caz de mușcătură a unei vipere cu corn, din Cazanele Dunării, intitulat Mușcătura de viperă și efectele sale […]

  10. Iulian said,

    12 decembrie 2021 @ 5:08 pm

    Salut,

    La indicatii ai scris ca initial sa spalam muscatura cu apa oxigenata, ulterior sa nu folosim alte solutii gen crema galbenele, alcool si apa oxigenata.

    Doar o observatie 🙂

  11. doru said,

    13 decembrie 2021 @ 12:47 pm

    nu stiu unde am scris de folosit apa oxigenata, probabil am vrut sa scriu fara apa oxigenata. Gasesc si corectez, merci de atentionare!

  12. Orașe din România unde puteți întâlni vipere – Doru Panaitescu said,

    4 august 2023 @ 12:25 pm

    […] despre viperele Europei – materiale despre mușcătura de viperă și efectele sale (un prim articol plus o ediție… de iarnă) – material despre șopârlele din România (în două […]

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu