Vipere din Romania: Unde le putem vedea și ce trebuie să facem când vedem o viperă
Nu cred că este nevoie să vă mai spun: românii sunt terorizați de ideea că ar putea sfârși mușcați de o viperă. Am auzit povești care mai de care mai fanteziste. De aceea aș vrea să facem puțină lumină în acest domeniu și să vă povestesc puțin despre viperele din România. Mai precis despre cele trei specii de viperă de la noi: care sunt? unde le găsim? cât sunt de periculoase? ce trebuie să facem și mai ales să nu facem când ne întâlnim cu o viperă? (poate cel mai important lucru din articol – că pe net sunt tot felul de baliverne).
[Portret de viperă cu corn dobrogeană – Vipera ammodytes montandoni. Undeva în Dobrogea sudică]
Mulți mă știți de „speolog”. Alții de „păsărolog”. Alții, de căutător de experiențe unice pe coclauri. De niște ani de zile îmi împart timpul liber și locul de pe cardul aparatului foto între păsări și reptile. Nu pentru că sunt mare iubitor de reptile (desi recunosc sportiv, îmi plac la nebunie șopârlele), dar mă fascinează toate formele de viață, în special șerpii, de care imi este în continuare frica (și nu glumesc, chiar mi-e frică de șerpălăi), deși m-am intalnit cu mai mult de 12 specii până acum (din România și din alte țări) și nu am fost niciodata mușcat de unul. Motivul este simplu: suntem pe ultima sută de metri cu albumul cu reptilele si amfibienii României (anuntat de săptămâna trecută aici pe blog), dar, până această carte o fi să vadă lumina tiparului, fac aici o scurtă prezentare (cu poze, cum vă place) a speciilor autohtone de vipere.
In Europa extinsă* sunt peste 15 de specii de vipere (* – asta dacă adunăm Cipru, Rusia și Turcia continentală). În lume câteva sute. O să le enumar pe cele europene get beget aici, cu mentiunea că doar de acestea stiu specialistii să fie europene (nu vorbim de cele din Turcia, Georgia, Rusia etc, pentru că acolo nu prea mai e Europa). E posibil să se strecoare mici greseli aici, nu contest – depinde cum stabilim granița Europei, așa că le corectăm împreună 😀
Viperele din Vestul Europei (Spania, Franta, Portugalia, Italia)
[update martie 2021]
1. Vipera latastei – după care am mers din 2018 în Portugalia și Spania, fără succes. Abia în martie 2021 am reușit sa o fotografiez – detalii aici.
2. Vipera seoanei – după care am mers în 2019 în Spania, fără succes. Abia în martie 2021 am reușit sa o fotografiez – detalii aici.
3. Vipera aspis – dupa care am mers, fara succes deocamdata, din 2015 încoace, în Italia și Slovenia. Abia în martie 2021 am reușit sa o fotografiez – detalii aici.
[end of update]
Viperele din Estul insular al Europei (arhipelagurile grecesti)
4. Macrovipera lebetina (Milos, Cipru, Turcia) – pe care am fotografiat-o în 2017, 2018 si 2019. Detalii aici
5. Montivipera xanthina (Samos, Lesbos, Samothraki) – pe care am fotografiat-o în 2017 si 2018. Detalii aici
Viperele europene cu răspândire largă (inclusiv Romania)
6. Vipera ammodytes (prezentă în țara noastră cu cele două subspecii: V. ammodytes ammodytes si V. ammodytes montandoni)
7. Vipera berus (prezentă în țara noastră cu cele două subspecii: V. berus berus și V. berus nikolskii)
8. Vipera ursinii (prezentă în țara noastră cu cele două subspecii: V. ursinii rakosiensis și V. ursinii moldavica)
[Later update: 1 octombrie 2016] Se pare ca una din subspeciile de vipere de mai sus, mai exact Vipera ursinii graeca a fost ridicată la rang de specie.
Așadar…
9. Vipera graeca (după care am mers, fără succes, în iunie 2020, respectiv august și septembrie 2021, dar am reușit să o fotografiez în 2022). Detalii aici
O să vorbim despre cele trei specii care sunt si la noi, în ordinea… reputației. În primul rând, pentru că voi cu aceste trei specii aveți șanse mai mari să vă întâlniți. În al doilea rând, pentru ca eu am in palmaresul personal toate cele trei speciile, deci pot spune ca vi le pot prezenta cum se cuvine, că vorbesc în oarecare cunoștință de cauză…
[Subsemnatul, analizând o viperă de stepă. Folosirea unei mânuși groase, de sudură sau a unei mânuși herpetologice este obligatorie pentru siguranța tuturor]
Atentie: după citirea acestui material, nu vă dati zmei cum că si voi puteti prinde o viperă. Nu acesta este scopul acestui articol. Viperele trebuie tratate cu înțelegere dar și cu respect pentru calea lor de a evolua prin folosirea veninului pentru hrana si ocazional aparare. Nu fiti Chuck Norris, nu e cazul. Mergeti la un paintball daca va fierbe sangele in vene.
In orice caz, aceste fotografii sunt cu scop educativ, nu pentru a va influenta sa va apucati de asa ceva. Cine vrea sa vada si sa prinda o vipera trebuie sa se asigure ca primeste instructaj specializat si ca isi asuma toate riscurile asociate acestei indeletniciri. Dar nu vreau sa povestim prea mult despre asta, să ramanem la speciile noastre neaoșe.
Vipera ammodytes – vipera cu corn
Vipera cu corn are o reputație teribilă = în România cel puțin. 90% din oamenii cu care am interacționat personal sau prin email/Facebook care mi-au povestit că au vazut un șarpe credeau că au văzut o viperă. Din ei, peste 50% cred că au văzut o viperă cu corn. În general oamenii întâi văd o viperă, chiar daca de fapt șarpele văzut este de alta culoare și ae alt aspect – cel mai adesea un banal sarpe de casa sau de apa, mai rar un sarpe de alun sau sarpele lui Esculap. Dar sa nu intram in detalii, s-o luam cu inceputul. Vipera cu corn poate fi intalnita și la munte, și la mare :). Glumesc, iată arealul viperei cu corn (ambele subspecii) – prezentat pe județe (ea poate fi gasita in restul tarilor din Balcani):
Așadar, aici puteți să vă întâlniți cu această specie. Veninul ei este hemotoxic și putin cunoscut. Este cea mai periculoasă specie de la noi (datorita cantității mari de venin injectate în comparație cu celelalte două specii), mușcătura putându-se solda cu consecințe grave: edem, soc anafilactic, blocaj renal, tulburări de vedere, necroze în imediata apropiere a locului mușcăturii și alte complicații. Mai rar poate surveni decesul, în special la copii, oameni bolnavi, alergici sau în varsta. Dar un risc de deces exista oricum, de aceea este bine să citiți în continuare. Vipera cu corn în general are un desen dorsal în romburi (variabil) și este usor de recunoscut dupa cornul caracteristic.
Vipera cu corn e destul de usor de zărit în zone stancoase (calcare dar nu numai), in paduri batrane de stejar sau alte foioase, pajisti inalte din vecinatatea acestor zone, liziere. Vipera cu corn este inconfundabilă în opinia mea datorita cornului sau proeminent, fiind cel mai usor de reperat in teren din toti serpii Romaniei.
Vipera cu corn este mare iubitoare de caldură (specie termofilă), sezonul de activitate fiind aprilie – octombrie (dar le puteți vedea și in martie sau noiembrie, dacă esuficient de cald). Rețineți vă rog ca toate speciile de viperă de la noi hibernează, inclusiv cea comună, mult mai rezistentă la frig. Așadar, iarna este aproape imposibil sa întâlniți vipere (și serpi in general). Deci, pentru ăi mai fricoși, măcar iarna puteți răsufla ușurați. Excepții există, dar este puțin probabil să vi se întâmple tocmai vouă să le vedeți în toiul iernii, cu excepția zilelor când sunt temperaturi peste 10 grade și soare, iar voi să aveți norocul să nimeriți lângă un hibernacul.
Vipera berus – vipera comună
Alintată în popor și viperă de munte, viperă cu cruce, viperă neagră sau chiar năpârcă (eronat în cazul năpârcii, deoarece năpârcile sunt de fapt șopârle fără picioare, dar popular așa se spune viperei comune în anumite zone), această viperă are o răspândire mult mai largă în județele țării: doar în unele zone de câmpie (inclusiv Bucureștiul, stați liniștiți :D) nu o veți găsi, în rest e aproape oriunde e deal sau munte (exceptând Dobrogea). În restul Europei poate fi intalnită oriunde este altitudine suficientă (de la 800 de metri in sus trecand si de 2500!, în munții Balcani, Carpați, Tatra, Alpii Francezi, Alpii Dinarici, Alpii Iulieni, Munții Scandinaviei) sau în țările din centrul și nordul continetului, unde poate fi întâlnită și în etaje altitudinale mai joase, inclusiv de câmpie sau de coastă (Scandinavia, UK, Rusia, Țările de Jos, nordul Franței etc). Lipsește complet din Peninsula Iberică, dar este întâlnită în nordul Peninsulei Italice sau în nordul și centrul Peninsulei Balcanice, fiind cea mai răspândită viperă europeană.
Veninul ei, hemotoxic si citotoxic, este mai puternic, dar pe ansamblu mușcătura e mai puțin periculoasă pentru că veninul este administrat in doze mult mai mici sau deloc. Da, toate viperele manifesta acest comportament de „mușcătură seacă”: animalul se apără mimând o mușcătură dar lovind doar cu capul. De aceea auzim si povesti de vitejie cu „șmecheri” care, mușcați de viperă, au pus garou dintr-o cravată si au supt sângele ca Rahan și au scăpat. Stați linistiti, așa nu scăpați, ba mai mult, vă agravați și mai mult starea critică în care sunteți dacă ați fost mușcat de-a binelea. Revenind, vipera comună este și mai usor de văzut, dar și mai ușor de confundat cu alti șerpi. Revin la acest aspect.
Iubitoare de pajiști montane și fânețe seculare, dar și de stâncării sau baraje de piatră antropice, vipera comună este mai usor de vazut în poteca decât vipera cu corn. Unele forme coloristice ajung la negru parțial sau complet. De aceea, vipera comună este adesea confundată cu șarpele de casă, șarpele lui Esculap, șarpele de apă, șarpele de alun sau chiar cu năpârca (ultima fiind o șopârlă fără picioare).
Vipera de munte este o specie iubitoare de habitate montane. Dacă sunteti la peste 1000 de metri altitudine în Carpați și ați văzut o viperă, 99,99% ați văzut o viperă comună. Celelalte două specii preferă locurile mai joase, fiind specii termofile. Vipera comună poate fi văzută în mod obișnuit în intervalul sfârșit de martie – început de noiembrie, dar în mod excepțional au fost văzute exemplare active în februarie sau chiar decembrie. Deci fiți atenți și în afara sezonului cald, vipera comună mulțumindu-se cu câteva raze de soare pentru a ieși, fiind capabilă de a vana activ și pe vreme noroasă.
Vipera ursinii – vipera de stepă.
Puțin cunoscută publicului larg, această specie este critic periclitată. Fragmentarea teritoriului, pășunatul și alte forme de deranj antropic au restrâns arealul acestei specii la câteva județe. Iată unde aveți norocul de acum să o puteți admira în sălbăticie (sau să stiti să fugiți de ea, după caz :D, desi spun si o sa mai repet: șerpilor le e mai frică de noi decât ar trebui să ne fie nouă – dacă nu îi deranjați din fugă, dispar repede la adăpost :D) – arealul este prezentat tot pe județe (în restul Europei mai puteti găsi specia în Franța, Italia, Ungaria, restul țarilor din Balcani, în vreme ce în Republica Molvova nu mai sunt semnalări recente și specia este considerată a fi exctinctă sau cu minipopulații ce așteaptă să fie descoperite/redescoperite):
Vipera de stepă poate fi întâlnită și la malul mării – specia fiind adaptată deplasării și traiului în zone nisipoase, acest lucru întamplandu-se la noi în prezent doar în Delta Dunării, în cateva locuri (cel mai accesibil/tranzitat este Sfântu Gheorghe). Vipera de stepă poate fi întalnită în celelalte județe în alte tipuri de habitat: fânețe seculare (de tip pârloagă) sau în zone de deal. Veninul viperei de stepă este hemotoxic, dar cel mai puțin periculos din cele trei specii de la noi. Asta nu înseamnă că trebuie să vă expuneți inutil. Această specie este ușor de confundat cu vipera comună (si nu numai cu ea), asa ca va dau înca un pont (am tot zis si la celelalte specii): cum sa deosebiți viperele de ceilalti serpi? Cum stiti ca e un animal cu potential periculos sau nu?
În situații de forță majoră (un scenariu simplu: vă treziți cu ea în cort, în bagaje, în curte sau chiar în mașină sau în casă) trebuie să știți cum să reacționați și ce să faceți când vedeți una. Dar pînă vedem ce (îi) facem pentru a ne pune la adăpost de orice pericol, haideți să vedem cum o recunoaștem că este viperă. Așa că, pentru cei care citesc cu spaimă în ochi acest articol, vă puteti opri din citit după acest paragraf, pentru ca vă spun cum stiți, ca să știti dacă vă ușchiți tare sau foarte tare: toate viperele din Romania cu care aveti sansa să vă întâlniți în sălbăticie la noi, așadar toate cele trei speciile… au pupila eliptică, adică verticală în lumină puternică (fix ca la pisici).
E simplu: pupila verticala = viperă. Pupila rotundă (sau orice alta formă) = specie neveninoasă. Indiferent de culoarea pielii șarpelui (mă rog, mai există și boa de nisip, dar în cazul acestui șarpe e simplu să știți că e boa, după botul lui ascuțit, ca de rață – vă recomand articolul acesta). Vă spun asta din doua motive:
1. la toate cele trei speciile de viperă de la noi, variabilitatea coloristică e mare. Simpla descriere prin culoare (și eventual romburile – modelul de pe spate – nu este suficientă). De la gri la neagră, de la maronie la roșiatică, vipera, idiferent de specie, are pupila verticala. Punct. [Atenție – dacă părăsim țara, regula nu se mai aplică]
2. În cazul multor specii de la noi, multi juvenili au colorit tărcat, ca de viperă. Este cazul balaurului, al șarpelui rau, al șerpilor de casă, de apă, de alun etc. Este un mimetism cu scop defensiv (sperie eventualii atacatori prin imitația coloritului unei specii veninoase cu care aceste specii inofensive pot coabita).
Uitați-vă, așadar, la toate fotografiile de mai sus și veți vedea că toate pupilele de mai sus sunt verticale/eliptice. Iată mai jos un colaj cu ochii altor specii de șerpi de la noi:
[In imagine aveți pupilele de formă rotundă, cu inel, pentru cele șase specii de colubride autohtone neveninoase: șarpele de apă (stânga sus), șarpele de casă (stânga jos), șarpele de stepă (dreapta jos), șarpele lui Esculap (centru jos), șarpele de alun (centru sus) respectiv balaurul (dreapta sus)]
Comparați, acum, cu ochii celor trei specii de viperă de la noi!
[In imagine aveți pupilele de formă eliptică (verticală), pentru cele trei specii de viperă de la noi: viperă comună (sus), viperă cu corn (centru), respectiv vipera de stepă (jos)]
Bun, acum că stim cine sunt „dușmanii”, sa vedem cum ne ferim de neplăceri. Un bun prieten spunea: vrei să nu pățești nimic? stai în casă. Nu sunt întru totul de acord cu el, dar… daca ești din / locuiești în București sau Ilfov (probabil peste jumătate din cei ce citesc acum) și ți-e frică de vipere, în Herăstrau (sau chiar la Snagov) e în regula, poți merge. Dacă, totuși, decizi că ai treabă prin județele colorate cu verde din hărțile de mai sus, iată ce trebuie să faci.
Știind de mai sus care sunt habitatele preferate ale viperelor, sfatul Lion este: feriți-vă de astfel de habitate. Evitați zonele stancoase, pașunile cu iarbă înaltă, pajiștile alpine, lizierele. E mai puțin probabil să gasiți viperele în mijlocul drumului (dar na, se mai întamplă). Pentru a evita și mai mult din riscuri, purtați încălțăminte adecvată în astfel de zone. Purtați ghete, bocanci, cizme etc. Sandale cu fereală, da? Adica fiți atenți pe unde călcați, pe unde puneți mâna, pe unde vă așezați și, dacă vedeți ceva mișcând, retrageți-vă încet, păstrând distanța.
[Viperele adoră să se camufleze, folosind iarba, frunzele sau stâncile cu care se confundă, gratie unui camuflaj specific. Formele melanistice sunt mai usor de reperat, cum este această viperă comună din masivul Calimani]
Viperele nu atacă de capul lor (cum relatează presa avidă de senzațional)! Ele se apără. Orice povești sau păreri ați avea vizand comportamentul agresiv al viperelor, vă rog să le lăsați acasă. Am manevrat zeci de vipere în mână, le-am prins și le-am calmat, așa că stiu foarte bine cum se comportă. Viperele fug. Dacă sunt încolțite, se apără prin sâsâituri și mișcari specifice. Limbajul corpului este clar: vipera încolăcită, cu gâtul în S, e într-o poziție defensivă.
[Deși au dimensiuni mici (15-20cm), și puii de viperă au potential periculos, pentru că au suficient venin să provoace neplăceri încă de la prima mușcătură. Un juvenil de viperă cu corn dobrogeană, cu capul în poziție defensivă]
Dacă se întinde și se lungește să fugă, lăsați-o să fugă. E atat de simplu. Tot pentru a evita riscul de a fi mușcat, țineți cortul închis. Verificați sub cort, mai ales în serile călduroase de vară. Căscați ochii pe unde mergeți și urmati potecile bătute. La cățarat, verificați cu privirea fiecare priză când intersectați cleanțuri sau alte brâne cu acces din mai multe părți. Mulți cățărători au pățit-o.
Daca e musai nevoie, manevrați vipera cu ajutorul unui un băț, luând-o din drum. Dacă sunteși în gospodărie, folosiți o mătură lungă și o găleată sau un făraș cu mâner lung. Nu folosiți mănuși/cârpe subțiri etc. Riscați să fiți mușcați, mai ales dacă nu aveți experiență în mânuirea șerpilor. Nu ațâțați vipera și nu faceti mișcări bruște. Viperele pot sări, dar numai dacă sunt provocate. Nu le testați viteza, veți pierde pariul.
Dacă sunteți mușcați: primul ajutor se acordă prin liniștirea victimei (care va fi așezată în poziția culcat pe spate) si curățarea mușcăturii cu apă și săpun. Dacă nu aveți telefon sau semnal transportați victima (pe o targă improvizată) spre cel mai apropiat spital. În cazul în care victima prezintă semnele unui șoc anafilactic, de la alergia la venin, dați-i un antihistaminic (Calritin, Aerius) pentru a ajuta victima să nu se sufoce. Este cam tot ce puteți face. Dar sunați imediat la 112. Mentionați că este o mușcătură de viperă după ce vă asigurați că era o viperă; dacă nu sunteți în Apuseni, Dobrogea, Banat sau în munții Carpați (inclusiv în Subcarpați), cel mai probabil este vorba de o specie neveninoasă. Administrarea fără să fie nevoie a serului antiviperin este o manevră riscantă pentru sănătatea victimei. Specificați zona aproximativă a incidentului și altitudinea. Astfel medicii vor ști care din cele trei specii v-au mușcat și implicit ce ser antiviperin să vă administreze. Nu încercați să vă procurați unul: în primul rând expiră în câteva luni, chiar dacă este depozitat corect. În al doilea rând trebuie ținut la frigider. În al treilea rând trebuie administrat doar de către un medic specializat în asa ceva, la o unitate spitaliceasca dotată corespunzator. În al patrulea rând, nu pentru orice mușcatură (chiar și de vipera) trebuie administrat acel ser, pentru ca multe muscaturi sunt seci, cum am ma zis, și puteți face cunoștință cu efectele serului administrat degeaba (deloc plăcute în unele cazuri). Cel mai bun antiviperin este o distanță de minim un metru de animal. Prevenirea e cea mai buna armă, asta dacă nu punem la socoteală statul în casă.
Așadar, iată o lista cu ce NU TREBUIE să faceți (până vine salvarea sau până ajungeți cu victima la spital):
– NU aplicați un dispozitiv de vidare. Este inutil, veninul intra imediat în sânge.
– NU faceți incizii să se scurgă sângele. Sub nici o formă!
– NU folosiți ser antivenin ca măsură de prim ajutor pe teren, din cauză că multe persoane au diferite alergii şi pot avea un şoc anafilactic, mai ales că muscatura poate fi seaca si dati corpului ser de procesat aiurea. Decizia de administrare de ser se ia la spital de catre un medic specializat (eventual în ambulanță) pe baza simptomelor.
– NU sugeți rana pe modelul Cireșarii / Bruce Willis / Chuck Norris. Vă puteți învenina prin ingerare sau atingerea mucoaselor (gură/nas/ochi) și veți contribui la a fi doua victime în loc de una.
– NU dați cu nimic pe rană, doar spălați rana. Deci fără cremă de gălbenele, urină, alcool sanitar, apă oxigenată sau orice mai găsiți prin trusa de prim-ajutor sau prin mașină și credeți că ar ajuta că nu ajută.
– NU aplicați garou: dacă veninul rămâne concentrat în zona muşcăturii, acesta va distruge rapid celulele, cauzând necroză locală; dacă lăsați veninul să se răspândească, toxinele se vor dilua şi reduceți riscul de leziune a ţesuturilor.
– NU aplicați gheaţă sau obiecte reci, sângele trebuie să irige zona.
– NU dați victimei alcool (știu că sună ciudat, dar unii rezolvă orice cu niște tărie) sau orice fel de medicamente, este inutil. De asemenea, evitați cafeaua, băuturile energizante sau alte substanțe minune; nu veți face decât să agitați victima.
[Chiar daca are romburi/desene, acest pui de sarpe de stepă este inofensiv. Mușcătura serpilor poate fi dureroasă, dar de regulă scăpați doar cu o sperietură. Indiferent însă ce șarpe neveninos v-a mușcat, este bine să dezinfectați rana.]
Pentru amatorii de plimbări prin Europa (nu extind discutia la alte continente pentru că nu e cazul, nu am competențe în afara bătrânului continent): în toată Europa găsiți cel putin o specie de viperă în (aproape) fiecare țară: în cele nordice Vipera berus (inclusiv în Marea Britanie, tarile scandinave sau Rusia), iar în zonele muntoase la fel, în Vest Vipera aspis, cât despre zonele sudice (inclusiv insulele grecesti), ‘Mniezo’ cu mila :D. Chiar râdeam de un prieten care zicea ca merge în Corfu sau în Thassos ca cică acolo nu-s șerpi veninoși. Și când am început să îi înșir speciile… s-a blocat :D. Sfaturile de călătorie sunt aceleași: ochii în toate părțile și nu fiți eroi. Vorba unui prieten: există două feluri de oameni pe Pământ: oameni curajosi și oameni bătrâni. Încercați să rămâneți în a doua categorie, e mai sănătos la pensie 😀
În încheiere: viperele de la noi din țară au potential periculos, dar nu sunt agresive. De regulă fug primele. Informați-va despre vipere, comportamentul acestora dar și prezența lor în zonele unde mergeți (parcuri naturale situate la altitudine; fânețe alpine; sectoare de creastă; chei și zone calcaroase; păduri bătrâne de foioase; pajiști în stepă, plaje și zone nisipoase din Delta Dunării; în general zone puțin locuite, fără agricultură intensivă – dar pot fi și excepții notabile, avem chiar vipere ce pot fi văzute în orașe – vă recomand acest articol, recent scris). Manevrați-le cu atenție numai dacă este necesar pentru a le reloca sau îndepărta din cort/mașină/locuință/grădină etc, altfel… păstrați o distanță de siguranță (de la un metru până la infinit – depinde cât de repede dispăreți din zonă). Întrebați localnicii, ei știu dacă în zonele respective sunt vipere sau nu, datorită unei reputații poate nemeritate, dar de netăgăduit.
Viperele sunt niște animale plăpânde și puțin înțelese, din cauza potențialului lor periculos pentru om. Indiferent cât de puțin vă plac, trebuie să înțelegem cu toții că sunt specii sensibile la deranj antropic și au nevoie de protecție, care este conferită de legile în vigoare. Amenajările antropice, deforestările, rețelele de drumuri, căi ferate și alte forme de interventie umană fragmentează și distrug teritoriul acestor animale. Este cunoscut din presă (dar a fost luat în râs la vremea lui) cazul viperelor gasite în Banat cu ocazia lucrărilor la autostrada Nădlac – Sibiu, anul trecut parcă). Dacă întâlniți un șarpe neveninos, aveți aici câteva sfaturi adunate într-un articol util, redactat de colegul meu Vlad Cioflec, caruia îi mulțumesc pentru ajutorul acordat în redactarea acestui material. De asemenea, tot la Vlad gasiti un ghid ilustrat in format pdf cu toate speciile de reptile si amfibieni din Romania.
Dacă vă pasionează animalele sălbatice, găsiți mai multe informații la zi despre fauna din țara noastră nu doar pe acest blog, ci și pe grupul dedicat acestora, Fauna României – Conservare prin Educație.
[Update 2023] Aveți de acum și un articol dedicat despre incidența viperelor în marile localități ale României.
Fotografiile din acest articol sunt din colecția foto a lui Doru Panaitescu; hărțile sunt realizate de Vlad Cioflec; textele sunt realizate de Doru Panaitescu și Vlad Cioflec. Orice reproducere parțială sau integrală se poate face numai cu acceptul scris al autorilor. Dacă tot dați copypaste, măcar puneți sursa, ok? Nu sunt biolog și nici herpetolog, asa că este posibil să fie strecurate erori. Greșelile din text pot fi semnalate cu o simplă tragere de mânecă printr-un comentariu, eu aducându-vă mulțumiri anticipate pentru amabilitatea de a mă atenționa. Numai cine nu muncește nu greșeste! Comentariile de tip „mi-e scârbă”, „vedea-l-aș curea”, „ești nebun” sau „îi dau [viperei] un par în cap oricum” vor fi tratate cu praf anticercopiteci și ștergerea comentariului integral, fără aviz. Cred mult în bun simț aici, la mine pe blog. Vă mulțumesc anticipat pentru subțirimea obrazului!
Happy herping!
Marius Papa said,
26 ianuarie 2016 @ 11:59 am
Frumos si util. Mulțumim
Dan said,
26 ianuarie 2016 @ 12:20 pm
Foarte, foarte bun articolul…
Adrian Ruicanescu said,
26 ianuarie 2016 @ 2:07 pm
Bun articol. Nu sunt herpetolog, dar am avut „in mana” toate cele 3 specii. Am copilarit si crescut la Turnu-Severin, asa ca cunosc vipera cu corn cel mai bine. Vipera nu sare, doar isi destinde brusc acea parte „in forma de S” defensiva, adica cca. 1/3 din lungimea corpului. Atentie si la faza cu pupila. Daca vipera a fost in intuneric, are pupila destul de rotunda, se inchide repede daca ajunge la lumina, dar vorbesc aici de exemplarele ratacite in rucsac, cort, etc.
Pentru cei care se tem, ar trebui sa studieze o statistica. Cati oameni mor anual in Romania muscati de vipera si cati in accidente rutiere. Si totusi nu ne e frica de masini.
Sakura said,
26 ianuarie 2016 @ 2:13 pm
Multumesc pentru articol. Foarte fain scris 🙂
Happy herping 2u2!
gabriel said,
26 ianuarie 2016 @ 2:47 pm
foarte bun articolul. multumim pentru impartasirea acestor informatii foarte valoroase. cea cu pupila viperei este de nepretuit, nu stiam ca asa se deosebesc, de acum voi sti pentru tot restul vietii mele.
lucian said,
26 ianuarie 2016 @ 3:20 pm
Interesant articolul. Detin un teren in judetul Mehedinti , intre Orsova si Eselnita, am intalnit vipera cu corn, sarpele de alun , sarpele de casa, sarpele de sadina , sarpele de sticla + scorpioni negri , salamandre si soparle . Consider ca in zona sunt cei mai multi serpi din Romania. Nu-mi este teama de ei, dar prefer sa nu fiu muscat de vipere, evit sa pun mana pe ele . Cel mai indicat daca e sa-i intalnim involunar, trebuie lasati in pace , serpi ataca numai cand sunt deranjati sau din inatamplare calcam pe ei.
doru said,
26 ianuarie 2016 @ 3:25 pm
Tot intre Orsova si Eselnita rebuie sa mai fie si sarpe de apa si sarpele lui Esculap. Sarpele de sadina este de fapt sarpele rau (in sud i se mai spune si sarpele de dudău). Șarpele de sticlă e de fapt năpârca amintită si in articol. Multumim!
Paul said,
26 ianuarie 2016 @ 3:47 pm
Salutare Doru, vezi ca distributia la ursinii nu e chiar corecta. In Suceava, Botosani si Galati nu exista specia. Toace cele bune!
doru said,
26 ianuarie 2016 @ 4:08 pm
Salut, i-am transmis mai departe lui Vlad! Merci de feedback!
Din cate stiu eu, de pilda, in judetul Galati V. ursinii a fost semnalata la Hanul Conachi in ultimii 50 de ani. Pana la resemnalare unii o pot considera extincta. Eu personal nu 😀
Izsabell said,
26 ianuarie 2016 @ 5:25 pm
Interesant articol, mulțumesc! Am întâlnit de câteva ori vipera cu corn în anii copilăriei, pe drumul prăfuit dintre Limanu si Hagieni, drum pe care l-am parcurs de multe ori. Cred că se încălzeau, era chiar în drum. O ocoleam… Atât îmi mai amintesc legat de ele.
Mihai said,
26 ianuarie 2016 @ 5:59 pm
Un lucru pe care l-am mai citit incercand sa ma pregatesc pentru viperele din Piatra Craiului este sa am sosete/bocanci rosii sau viu colorati. Contrastul mare intre culori, mai ales cel miscator le face sa se departeze. Dupa cum ziceai si tu, mai mereu ele se apara si nu vor sa atace pe nimeni.
Ioan said,
26 ianuarie 2016 @ 6:08 pm
Foarte bun si util articolul. In calitate de speolog si fotograf incepator mi-a prins bine sa citesc acest articol. Felicitari! Sunt „cateva greseli” ( taste apasate aiurea ) in rest foarte bun articolul. Mersi pt informatii.
Paul said,
26 ianuarie 2016 @ 6:08 pm
La Hanul Conachi singura specie cu statut „incert” este Eremias arguta. Ursinii moldavica este prezenta doar in jud. Iasi (pajistile seculare), pe gridul Letea, la Sf. Gheorghe si pe Grindul perisor. Semnalarea din Suceava, mai exact din Rarau a fost una eronata, cel mai probabil la fel ca „old record-ul” din Galati. Iar in Botosani o sa vedem anul asta.
Bogdan said,
26 ianuarie 2016 @ 7:55 pm
O informare extrem de utila!
Multumesc!
O intrebare:
Extractorul de venin este recomandat? Te intreb pentru ca stiu pe cineva ce a folosit pentru intepaturi de albine.
Iullia said,
26 ianuarie 2016 @ 8:35 pm
Foate, foarte interesant! Mai că mi-a mai „redus” fobia de vipere.
Flavius said,
26 ianuarie 2016 @ 8:52 pm
Genial articolul ! Un subiect mai inspaimantator (cel putin pentru mine) dar minunat pus in cuvinte si amuzant. Chiar daca simt fiori pe sira spinarii cand le vad sau aud de ele tot voi continua sa escaladez si sa fac drumetii ! Cand o sa dau peste o alta vipera in cale, chiar NU o sa ma apropii de ea sa vad ce pupile are, mai ales daca este o zi insorita, voi avea ochii deja „parliti” de la lumina puternica a soarelui iar daca port ochelari si ii dau jos voi fi lovit de un brightness care probabil imi vor praji iarasi ochii si facand asta ma apropii prea tare de raza ei de atac/aparare. Dar nu’i bai ! O salut, ocolesc zona ei de comfort si imi vad de treaba (eventual ii fac niste poze daca am un aparat bun la mine).
Multumesc mult pentru ca ai impartasit asa informatii cu noi si sa speram ca apare un articol legat si despre arahnidele din Romania !
O seara frumoasa maestre !
doru said,
26 ianuarie 2016 @ 9:01 pm
Am scris in articol: nu este recomandat.
Blaga Tudor said,
26 ianuarie 2016 @ 9:02 pm
Foarte bun articol.Ca si crescator,ma bucur cand vad ca mai sunt oameni care le iubesc.In numele frumoaselor animale,keep it up.
doru said,
26 ianuarie 2016 @ 9:04 pm
Se pare ca esti in posesia unei bibliografii incomplete. Cel putin asa mi s-a soptit in casca. La Hanul Conachi a fost si balaur, de pilda. Unii spun c anu ar mai fi. Dupa povestea cu Eryxul din Teleorman din 2014, respectiv 2015 (am gasit o a doua populatie la cateva zeci de kilometri de prima), nu m-ar mira sa gasim ursinii si sauromates unde nu ne asteptam. Eu cred cu toata convingerea ca mai sunt multe zone frumoase de descoperit, fieldherperii nu sunt de ajuns.
doru said,
26 ianuarie 2016 @ 9:05 pm
Mihai: Cred ca povestea cu sosetele albe (la tine roșii) e de fapt… doar o poveste. Serpi sunt sensibili la miscare. Restul sunt speculatii si convingeri personale uzuale, adesea nefondate 😀
vapeaddict said,
26 ianuarie 2016 @ 10:21 pm
frumosarticol imi plac serpii de mic aici in tg-mures sunt vre-o 2 feluri daca bine stiu ambele sunt de apa inca nu am vazut vipera prin zona .. sau nu umblu pe unde trebe 😛 happy hunting 😀
Sorin said,
26 ianuarie 2016 @ 10:41 pm
Am intâlnit-o pe Cisura Dunării , la Coronini ,in copilărie …exemplare superbe , văzute in fugă :). Stiam de la ăi bătrâni , cand o vezi fugi 🙂
Cristi said,
26 ianuarie 2016 @ 11:06 pm
Locuiesc in Timis, in zona de campie pe langa raul Timis, foarte aproape si se intample des vara sa ma cheme vecinii ca au vazut un sarpe in curte. Multi ii omoara si asta ma enerveaza extrem de tare, asa ca mai bine ma duc eu, gasesc sarpele si il duc pe camp, prin gradini (de obicei incerc sa nu ma indepartez prea mult de locul in care am gasit sarpele). Imi plac serpii, imi plac animalele in general. Niciodata nu m-am gandit ca ar putea fi vipera vreun sarpe pe care l-am salvat (zic „salvat” deoarece, cum am mai mentionat, gorilele ca oameni nu le poti spune, cum vad un sarpe sar sa-l omoare). Mi-am improvizat niste instrumente de „ridicare” a serpilor asemanatoare cu cele ce le-am vazut si eu pe la Discovery sau Animal planet :)). Dar de obicei prefer sa-mi folosesc mainile ca nu cumva sa ranesc sarpele in vreun fel. Dupa ce ridic sarpele, de obicei il pun intr-o galeata, aerisita bineinteles.
Paul said,
26 ianuarie 2016 @ 11:07 pm
Sauromates mai mult ca sigur este mai ales ca a fost gasit si in buzau. Dar la ursinii moldavica sunt sigur de distributia speciei, cu exceptia botosaniului unde exista o sansa destul de mica sa mai fie prezenta in micile ochiuri de stepa ramasa.
nekk_srl said,
27 ianuarie 2016 @ 2:15 am
util si de bun simt… Mulțumim
bogdan said,
27 ianuarie 2016 @ 7:44 am
Excelent scris, multumesc Doru!
StefanH said,
27 ianuarie 2016 @ 8:40 am
Ochii viperelor mi se par INCREDIBILI.Nu-mi amintesc sa fi vazut una in realitate, dar din poze am o senzatie ciudata de atractie :))
Maria Maria said,
27 ianuarie 2016 @ 8:43 am
Mulțumesc pentru aceste informații extrem de importante și utile. Respect și iubesc natura cu toate formele ei, însă trebuie să recunosc faptul că întâlnirea cu un șarpe, indiferent de specia lui, nu constituie o mare bucurie… Astfel de articole ne ajută să ințelegem mai bine ceea ce nu cunoaștem suficient și să gasim cele mai bune soluții de a nu-i face reptilei rău involuntar din impulsul de teamă exagerată, dar nici ea nouă.
doru said,
27 ianuarie 2016 @ 10:18 am
Acum intelegi si tu de ce spun ca mi-e frica, dar ma fascineaza 😀
doru said,
27 ianuarie 2016 @ 10:20 am
Paul: Eu iti zic atat: mai cauta surse de bibliografie, ursinii a avut o distributie mai vasta. Pana la proba contrarie, o vom mai cauta si in alte locuri decat cele stiute cu siguranta.
doru said,
27 ianuarie 2016 @ 10:25 am
Foarte bine, un exemplu de laudat, mai ales ca in Timis nu sunt vipere in zona descrisa de tine, cel mai probabil sunt serpi de casa.
Catalin said,
27 ianuarie 2016 @ 11:33 am
In ansamblu util articolul. Poate cea mai interesanta chestie este cu pupila verticala: un lucru bun de tinut minte ! Felicitari ! In rest „deforestărilor” ar trebui inlocuit cu ”despăduririlor”. Toate cele bune.
calin said,
27 ianuarie 2016 @ 11:43 am
Buna ziua.
Am o intrebare,referior la serpii din tara noastra,mai exact cei din Marea Neagra.
da,ati citit bine.In Marea Neagra de cativa ani au aparut niste serpi destul de mari,negri si cu burta rosie? cand sunt mici,au burta galbena.
Am inteles ca ar proveni din Insul Serpilor(de aici si denumirea locului),ca ar fi neveninosi,dar de existenta lor nu au auzit nici muzeografii de la Acvariul din Tulcea si nici cei de la Acvariul din Constanta,cu toate ca acesti serpi sunt observati de mine la 50 de minute de mers pe jos (fata de acvariu,pe digul de larg).
Sunt mari(peste 1 metru)si rapizi. Mai stau si pe pietre la soare(unul singur,care atunci cand m-a vazut a plecat rapid pe langa picioarele mele in apa – ne-am speriat unul de celalalt) dar cei mai multi in apa,dar care ies la mal cam aproape de locul unde pescuim.
Problema este ca din informatiile despre serpii oceanici rezulta ca sunt foarte veninosi,dar despre acestia nimeni nu a auzit nimic.Personal am vazut unul cu un peste(guvide) in gura,care se pregatea sa iasa pe mal.
Cu parere de rau,dar in 2015 nu am fost la pescuit mai deloc,ca sa ii revad,dar in anii trecut erau foarte multi,iar puii au tendinta de a iesi pe strada(din beton) unde sunt calcati de masini si apoi mancati de pescarusi.
Ma intereseaza gradul de periculozitate a acestora.
Tot respestul pentru munca dumneavoastra.
doru said,
27 ianuarie 2016 @ 11:58 am
Cuvantul deforestare este in dictionar, el venind in romana pe filiera franceaza. Multumim de feedback!
doru said,
27 ianuarie 2016 @ 12:01 pm
Pe insula serpilor au fost serpi de apa. Au fost, ca deranjul antropic datorat exercitiilor militare (in special detonări) au alungat șerpii de acolo. Ce vedeti dumneavoastră pe dig la Constanta sunt șerpii de apă (Natrix tesselatta), specie neveninoasă si infoensivă și care, cum bine ați observat, se hrănește preponderent cu pește mic. Deci nici vorbă de șerpi veninoși
Zym said,
27 ianuarie 2016 @ 12:29 pm
Multumim
Bratu Catalin said,
27 ianuarie 2016 @ 12:31 pm
Buna ziua,
Cam acum 35 de ani,in SAI, in comuna Cernica, sat Caldararu, mai exact pe versantul unui deal, am intalnit un exemplar de vipera 🙂 Acum, sunt aproape sigur, ca era vorba despre vipera de stepa 🙂 Cu siguranta, nu era vorba, nici de sarpele de apa, nici despre cel de casa 🙂 in satul respectiv, cu cele doua specii, copii erau obisnuiti, la vremea acea 🙂 practic se jucau cu ele :)Dar repet, asta a fost, cam acum 35 de ani 🙂
Adela F. said,
27 ianuarie 2016 @ 12:48 pm
Foarte interesant si util articolul.
Complimente si multumesc de informatii.
laura said,
27 ianuarie 2016 @ 1:25 pm
Multumiri pentru acest articol util . Am inceput sa iau in drumetii cainele ( un briard adult, 50 kg) si pana acum am evitat zonele in care au fost semnalate vipere. Ma gandesc ca un caine poate calca din greseala pe sarpe si poate provoca astfel o muscatura .
Veterinarul imi spune ca totusi pot procura o doza de antivenin pe care sa o am in trusa medicala pt. caine. In experienta dumneavoastra exista cazuri de caini muscati de vipere ?
andi said,
27 ianuarie 2016 @ 1:38 pm
Am citit cu placere articolul, fiindca trateaza o tema destul de necunoscuta!
Legat de pozitia „ofensiva” a serpilor, este adevarat ca numai serpii veninosi se incolacesc si stau cu capul sus, gata de salt? Am intalnit un asemenea sarpe aici langa Iasi, intr-o poiana. A fugit si noi l-am urmarit si fiind incoltit a luat aceasta postura. Nu stiam de ochii verticali si au aparut discutii, daca era sau nu vipera! Inca o data tks. pentru informatiile date, in special despre tratarea ranilor de sarpe!
Oana said,
27 ianuarie 2016 @ 6:36 pm
foarte util articol ! … Dar stiu sigur ca nu ma voi apropia vreodata de o vipera sa-i vad pupila :)))
Baba cloanta said,
27 ianuarie 2016 @ 7:11 pm
Fain tare….
M.am intrebat…. am si cautat raspuns… da asa detaliat …n.am gasit.
Felicitari
Vasile said,
27 ianuarie 2016 @ 11:37 pm
Foarte bun articolul ! Felicitari !
Este cel mai bun articol despre vipere pe care l-am citit pana acum.
Totusi, cred ca ramane deschisa o intrebare, pe care orice calator/turist din muntii Carpati si-o pune, referitor la vipere:
Ce facem daca suntem muscati de vipere (nu muscatura din aceea seaca, ci cu venin) si pur si simplu nu e posibil sa ajungem la medic ? (Si bineinteles, nici medicul/salvarea nu poate ajunge la noi).
calin said,
28 ianuarie 2016 @ 1:34 am
“îi dau [viperei] un par în cap oricum” :))
Alina said,
28 ianuarie 2016 @ 2:16 am
Este primul articol pe care l-am citit cu placere, fiind pe intelesul tuturor! Am invatat un lucru nou, poate ca in facultate nu am fost indeajuns de atenta: pupile verticale. Multumesc, voi ramane mereu o ” batrana” cand vine vorba de serpi, frica e mare!
Misu said,
28 ianuarie 2016 @ 8:17 am
Foarte bun articolul. Mult succes in continuare
doru said,
28 ianuarie 2016 @ 1:34 pm
toti serpii au aceeasi modalitate defensiva. depinde si de la exemplar la exemplar.
Andrei Boros said,
28 ianuarie 2016 @ 1:55 pm
Foarte bun articolul, iti multumim.
Am vazut in ultimul timp diverse articole cam pe aceeasi tema, dar mult mai slabe, si adesea mai mult din categoria de „alarmiste” si „senzationale”.
Particip la un joc numit geocaching (www.geocaching.com) – cauta „comoara” cu GPS-ul. Adesea in natura aceste comori sunt ascunse in diverse cotloane, si de aici, evident, potential risc de a da peste serpi, mai ales in barlog.
Ce fel de locuri prefera viperele ca barlog: sub stanci / bolovani / pietre, scorburi (nu la nivelul solului), scorburi la nivelul solului sau cioturi de copaci, inclusiv cazuti/taiati, in zona deschisa sau impadurita, pe parte insorita (predominant sudica) sau invers ?
In alta ordine de idei, in cazul nefericit al unei muscaturi, in ce masura sunt adevarate / recomandate urmatoarele (adunate din diverse alte surse pe care le-am citit de-a lungul timpului) :
– administrarea unui anti-alergic gen claritine sau aerius?
(am vazut mai multe articole care recomandau asa ceva)
– in mod evident (cred), sansele de a minimiza efectele muscaturii sunt invers proportionale cu timpul trecut din momentul muscaturii pana cand victima ajunge sa fie tratata medical corespunzator.
Avand in vedere ca sunt destule zone in tara unde pentru un drumet pe munte, daca e muscat, pana sa ajunga la un spital (si care sa si aibe cum/cu ce sa-l trateze) pot trece multe ore (si poate multe zeci de km), ce alte masuri se pot lua / tratamente de prim ajutor ce se pot aplica in intervalul de timp de la muscatura pana la spitalul echipat corespunzator ?
(n-as vrea sa incerc sa presupun care spitale chiar au in dotare ser anti-viperin (daca e cazul sa fie administrat), avand in vedere situatia sistemului sanitar din Romania)
(de asemenea n-as da prea mari sanse sa vina cu elicopterul dupa un turist muscat pe creasta muntelui, hat departe de civilizatie)
– ce poate sa faca un drumet daca este singur, sau cel mult cu inca o persoana, sunt departe de civilizatie, in mod evident, sunt mari sanse sa treaca multe ore inainte sa primeasca orice ajutor sau transport rapid pana la spital, si tot la fel de evident transportul pe targa al victimei nu este o optiune practicabila ?
Multumesc frumos
ion said,
28 ianuarie 2016 @ 3:26 pm
si totusi nu ai specificat ce faci in cazul in care ai o surpriza si te nimeresti cu o vipera in fata. Ai sarit direct la muscaturi. Cum este bine sa procedezi.. presupun ca sa stai nemiscat si sa il lasi sa plece?
petre said,
30 ianuarie 2016 @ 5:23 pm
cartile de chirurgie ale medicilor recomanda plasarea garourilor pentru a reduce raspandirea veninului(care se zice ca se face pe cale limfatica predominant) si pentru a preveni astfel efectele sistemice(neurotoxicitate, cardiotoxicitate, nefrotoxicitate), si de semenea recomanda incizarea zonei si suctiunea veninului, nu cu gura direct ci cu dispozitive. De asemenea recomanda ulterior indepartarea chirurgicala a zonelor de tesut vizibil afectate( infectate, sau necrozate)
gabi said,
31 ianuarie 2016 @ 1:25 pm
Foarte bun si util articolul. Am umblat prin munti, chiar am vazut vipere, dar nu stiam sa le deosebesc. Tot ce stiam e ca trebuie lasate in pace si mers cu grija prin locuri pietroase, stancarii, fanete. ma bucur ca am gasit acest articol, prin blogul lui Mihai Vasilescu.
Andreea said,
9 februarie 2016 @ 11:07 am
foarte instructiv articolul
nici nu stiam ca sunt atatea tipuri de vipere la noi in tara…
Claudia N. said,
11 februarie 2016 @ 9:27 pm
Ce spuneti de Aspivenin? Kit de aspirare a veninului?
catalin said,
14 februarie 2016 @ 9:49 pm
Ma gandeam ca fiind la mare departare de primul loc in care se poate administra serul antiviperin, garou aplicat rapid la ceva distanta de zona muscaturii si taietura in cruce direct pe punctele lasate de dinti, combinata cu ceva suctie (fara interpretari) ar putea fi o solutie in cazul unui copil.
Credeti-ma ca provin dintr-o zona montana si am auzit si de ciobani care au scapat cu taieturi pe rani si de copii care au cazut din senin si au murit pe poteci la maxim o ora de la muscatura.
Dragos said,
16 aprilie 2016 @ 8:20 am
In sfarsit dau de un articol pertinent despre vipere.
Eu sunt din Constanta si am batut Dobrogea la picior, in afara de niste serpisori de apa nu am dat peste nici o vipera. Dar prin zona auzi tot felul de povesti cu eroi!
Florin Cirjau said,
18 aprilie 2016 @ 5:28 pm
Felicitari pentru articol.
Cu toate ca traiesc la tara, in Arges, nu stiam care-i treaba cu serpii.
Am vazut multi, pe la muncile campului, dar nu am fost niciodata muscat.
Pentru mine este foarte util ceea ce ai scris asa ca……multumesc.
doru said,
19 aprilie 2016 @ 1:31 pm
Dragos, vipere sunt in Dobrogea cate vrei. Daca stii sa le cauti, le vei gasi.
doru said,
19 aprilie 2016 @ 1:32 pm
Florin, nu toti serpii vazuti la muncile campului sunt periculosi. Numai dac aai faneata de altitudine te poti intalni cu vipera, in perioada cositului. In rest, sfatul ramaneȘ ochii deschisi, bocanci in picioare si nu zgandari ceea ce nu cunosti (ca specie).
Ciprian said,
21 aprilie 2016 @ 8:54 am
Am vazut vipera Ursini in zona Periboina, cateva mititele, iar un prieten le-a gasit sub cort la Vadu. Frumoase reptile, daca ai aparatul foto la indemana pana nu fug. Intr-o noapte calda pe drumul din Vadu spre plaja am vazut ca se stransesera multi serpi pe portiunea de asfalt, m-am chinuit ceva cu o nuia sa-i dau din drumul unei masini careia i se vedeau farurile, mai ales ca erau destul de ofuscati de deranj, sasaiau si atacau nuiaua.
La Shabla frecvent vad serpi in camping, unul s-a plimbat putin si pe veranda cortului, un prieten a gasit trei serpisori sub cort. Anul trecut am gasit si eu acolo un sarpe mic incurcat intr-unul din raftuletele verandei, l-am eliberat in iarba, unde au trecut la atac cei doi pisoi ai campingului, dupa un pic de hartuiala cu sarpele care incerca sa-i muste si pisoii care il proiectau jumatate de metru mai incolo am pacalit pisoii cu o conserva mai interesanta asa ca sarpele a intins-o.
La J said,
28 aprilie 2016 @ 1:14 pm
Excelent articol! In sfarsit, informatii utile si transmise cu intelepciune . Multe multumiri!
Mari said,
3 mai 2016 @ 9:57 am
Foarte interesant si util articolul. Felicitari!
Mihai said,
3 mai 2016 @ 10:00 am
Excelent articol .Am fost acum 2 ani in Cheile Nerei si marturisesc ca am fost un pic agitat inainte de plecare ca nu prea stiam mare lucru despre acesti serpi. Stiu ca nu este de glumit cu o muscatura de sarpe in mijlocul padurii si tocmai din acest motiv am sunat la salvamont Caransebes sa cer cateva sfaturi. Multumesc pe aceasta cale celor de acolo ptr amabilitate.Ceea ce doream sa mai adaug ca sfat este ca in armata am fost la vanatori de munte si poate ca va intrebati ,cei care stiu ,de ce au vanatorii de munte ciorapii albi dati peste bocanc ? Nu este ptr ca asa este cool ci tocmai ptr a se apara de muscatura serpilor.Se indoie un ciorap alb mai gros peste bocanc ptr ca albul atrage privirea sarpelui si o sa muste de acolo. Daca sub ciorap este bocancul atunci nu v-a fi muscat piciorul ci pielea groasa a bocancului. Este un mijloc de a te apara de probleme.Drumuri bune pe creste si fara probleme.
NyT said,
3 mai 2016 @ 11:35 am
Nu sunt informatii corecte,mai bine zis complecte,In legatura cu zonele unde le intalnesti…ma refer pe harta…ex. vipera de stepa!Aici unde locuiesc sunt vipere de stepa iar pe harta nu este treut…..in aceasta zona sunt toate soiurile de vipere,cunoscute in tara noastra>Petrosani Hunedoara…Retezat,Parang,Sureanu,Valcan…si alte specii de serpi…de apa,de casa,de alun…
pavaloiu dan said,
3 mai 2016 @ 8:31 pm
Minunat articol cu doua mentiuni. Prima se refera la prezenta viperei cu corn in Delta, unde nu am intalnit si nici nu cred ca poate fi intalnita – cu exceptia Deltei Continentale -zona Chilia Veche si poate Grindul Caraorman! Dar, repet, nici acolo nu am vazut-o! A doua este mai degraba o intrebare: Putem asimila vipera de stepa cu vipera de fanate? Ca efect al veninului ma refer…
Teo said,
4 mai 2016 @ 7:31 am
Eu cand le vad le fac poza :D. O singura data mi-a fost dat sa intalnesc una. Norocul meu ca am avut aparat. Nu stiu cum sa inserez foto, ca vi-as fi aratat.
Pavel Mezes said,
6 mai 2016 @ 1:52 am
Mishto materialul!
Am intalnit vipere de multe ori in Cheile Nerei, Carasului, Herculane, Craciunesti-Hunedoara,etc
Am si avut ocazia sa simt muscatura umei vipere cu corn prin manusa de sudura la un cunoscut de-al meu din Herculane,dar a durat destul de mult pana am convins-o sa atace..
Subscriu cu tot respectul acestui articol pe. care-l consider cat se poate de realist si de bun simt.
Fratilor! Nu va temeti de vipere, ferit-va de ele si nu le deranjati pt ca nu suntem in meniul lor,dar pentru a ne apara chiar si noi muscam.
doru said,
9 mai 2016 @ 6:55 am
Viperele sunt in Delta. Nu dau aici locatii exate ca nu e cazul, dar sunt intalnite. Da, vipera de faneata si vipera de stepa sunt denumiri diferite pentru doua subspecii ale aceleaisi specii de fpt, Vipera ursinii. Efectul veninului este slab, mult mai slab in comparatie cu berus si ammodytes.
doru said,
9 mai 2016 @ 6:56 am
In zona Retzezat Parang Sureanu nu veti gasi vipere de stepa. Veti gasi vipera cu corn si vipera de munte.
doru said,
9 mai 2016 @ 6:57 am
Purtarea ciorapilor ali peste bocanc este o prostie. Purtarea unui bocanc mai inaltut este suficienta sa fiti in siguranta pe poteca.
moldovan claudiu said,
25 mai 2016 @ 3:37 pm
Am gasit in zona la noi……Tulghes,Corbu……vipera neagra…….
doru said,
25 mai 2016 @ 4:14 pm
Da, acolo e comuna. E subpsecia Vipera berus berus, forma melanistica.
Boby said,
27 mai 2016 @ 10:03 am
Foarte interesant si util articolul! Carari insorite si multa sanatate va doresc!
Ioan Rusu said,
11 iunie 2016 @ 10:13 pm
Foarte interesant articolul, mă bucur că cineva mai scrie şi de bine ,despre şerpi.Eu umblu foarte mult prin munţi, întâlniri cu şerpi, destule,dar asa cum ati mentionat, e bine sa aveti ghete mai înalte–eu folosesc ,indiferent de anotimp, parazăpezile peste pantalon si gheată . Ieri am avut placuta surpriză să dau peste o viperă neagră cam de vreo 35-40 cm , in apropiere de casa mea de vacantă ,in Călimani. S-a aciuiat la vreo 50m de locatia mea ,sub un podet vechi din lemn, e în drum , nu mă deranjează, eu pe ea ,da , de câte ori trec podeţul , o văd cum se retrage discret in micul şanţ, sau sub podeţ. Vreau să o fac ,,vedetă,,–adică o urmăresc atent si în linişte pentru a o poza sau chiar filma . Eu ca măsură de precauţie, in zonele frecventate de şerpi,păşesc mai tare, aproape tropăind, mă gândesc ca vibraţiile se transmit la eventualul şarpe şi pleacă înainte de a ajunge sa dau peste el. Nu stiu dacă e valabilă treaba asta ,dar aşa am auzit si eu de la altii .Cărări cu soare vă doresc tuturor iubitorilor de munte , de floră si faună, Să respectăm natura !!!
Haja Aurel said,
13 iunie 2016 @ 8:27 pm
Informații utile ți interesante. Mulțumiri.
cristian said,
5 iulie 2016 @ 7:26 am
Salut,
Foarte util articolul, am căutat acum Info despre vipere deoarece m.am întâlnit cu ceva ciudat la plaja in 23august CT. Mergeam pe o poteca cj ierburi înalte si deoadata un fosnet in iarba apoi cu mare viteza a iesit in poteca un sarpe sau vipera, habar n.am ce era, a sărit cu gura căscată la mine de era sa … Nu avea mai mult de 1metru, dar avea corpul destul de gros pt serpii pe care i.am mai văzut pana acum. Oare or fi vipere si le aici? Eu cred ca da. Astept un răspuns
Merci
Cristian
doru said,
7 iulie 2016 @ 5:47 pm
nu era vipera, era sarpe rau (Dolicophis caspius) sau balaur (Elaphe sauromates). Google them, nu sunt veninosi, dar depasesc doi metri si pot parea fiorosi.
Florin said,
12 iulie 2016 @ 3:20 pm
Salut ! Vreau sa zic ca eu sunt asistent pe ambulanta la SMURD si in zona judetului Iasi am avut un caz in care o fetita a fost muscata de o vipera ( muscata , nu lovita cu capul ) si ca solutie de prim ajutor conform manualelor existente in acest scop scrie exact co trariu la ceea ce ai zis tu . Se aplica garou si se elibereaza la 15 min , se lasa 10- 20 secunde si iar se aplica . Se spala cu apa si sapun si este interzis intradevar aplicarea de unguente nu stiu de care , se aplica apa rece sau gheata pt a evita inflamatiile si ba chiar se suge de muscatura daca stii ca nu ai vre-o rana orala si se scuipa . Exista o seringa speciala care absoarbe cam 90% din venin , dar ne cam lipseste noua . Nu stiu ce sa zic . Noi am procedat ca la carte si totul a fost in regula . Nu neg ca solutia ta este incorecta , sa nu crezi asta . Multumesc
alexandra said,
8 august 2016 @ 10:26 am
Buna!
Si noi ca familie umblam de ani buni prin munti mai exact avem o cabanuta de vacanta in zona Brezoi, Valcea, undeva pe vaile care se fac dupa sate…si tot timpul am avut teama de a ma intalni cu o vipera..nu s-a intamplat..ce am mai invatat eu ca sa ma apar si sa evit „blind date-ul” cu o asa frumusete 🙂 e sa fac zgomot , eventual pasit mai puternic, sau batut cu un bat prin pietre , si purtat ciorapi pana la nivelul genunchiului in caz ca ataca exista posibilitatea sa isi agate colti in ciorap adica asa sper :)) recunosc mie super friiica.
Super articolul!!!
dreminem said,
15 august 2016 @ 11:38 pm
foarte util si placut documentatia despre viperele din Romania .imi amintesc despre 5 specii de vipere din ce citisem pe net acum vreo 8 ani.despre vipera cu corn ammodytes ammodytes si ammodytes montadoni nu diferentiam ca specie dar din ce am citit mai sus acestea sunt defapt subspecii.my sunt vipera rakossiensys si rinardi cu ce se afla intro situatie delicata fiind periclitate.
intro zona din jud.Brasov am intalnit 3 specii diferite de serpi dar fara a putea sa diferentiez speciile intre ele.primi serpi erau 2 pui de vreo 8-10 cm iam gasit in iarba cred ca erau maro cu ceva dunga neagra pe spate mi sa parut mie ca sunt pui de berus.iar in acea zona pe pietre la marginea unui rau un sarpe splendid cu dungi galbene grosute sub ochi statea la soare ,am incercat sa il prind usor fara sa il ranesc dar sa speriat si direct in rau a intrat apa fiind limpede se vedea acel spectacol in viteza ca o adiere de vant rece in desert.mia placut acel sarpe.
PENTRU CEI CARE VOR SA SCAPE DE SERPI VA SPUN NU II ATACATI,NU II RANITI SI ACESTIA SUNT CREATURI CA SI NOI SI DESI UNORA LE DISPLAC ASTFEL DE SPLENDIDE CREATURI NIMENI NU LE DA DREPTUL SA LE PROVOACE CEVA RAU.
dreminem said,
16 august 2016 @ 12:06 am
AM OBSERVAT CEVA FOARTE GRAV SI NEPLACUT IN LISTA DUMNEAVOASTRA:OFFROAD ADVENTURES.
DE CE FACETI ASA CEVA? NU AR TREBUI NOI OAMENII SA PROTEJAM MEDIUL INCONJURATOR SI ABSOLUT TOATE SPECIILE DE VIETUITOARE CONFORM HABITATULUI LOR? CA DOAR NU NE HRANIM CU TABLA,BENZINA SI ANVELOPE SAU NE FACE PLACERE SA RESPIRAM NOXELE PRODUSE DE MASINI?
AR TREBUI SA VA AUTODETERMINATI SA FACETI SCHIMBARI IN MAI BINE IN CE PRIVESTE PASIUNEA PENTRU ‘ADVENTURE’
PANA ATUNCI INSA:SA VA FIE RUSINE
Zap said,
25 august 2016 @ 10:25 am
Eram prin Apuseni cand am coborat din masina sa ma…you know what.
Si cum imi faceam eu treaba am vazut ca „iarba” se misca. Si dp vreo 2 secunde vad un cap cu corn iesind din iarba.
N-am observat ce forma aveau ochii dar cornul m-a facut sa inlemnesc – poate poate pleaca naibii.
Si am stat acolo vreo 2 minute nemiscat pana cand – probabil – s-a plictisit de mine si s-a carat.
Si cum era iarba inalta si nu prea stiam de unde mai sara dracia, am luat-o la fuga vreo 50 de metri si nu m-am oprit decat cand eram pe carosabil ( unde puteam sa vad orice taratoare s-ar furisa spre mine ).
doru said,
29 august 2016 @ 11:15 am
Unde mai exact in Apuseni? ca acolo nu e vipera cu corn.
betonarmat said,
16 septembrie 2016 @ 10:56 am
Excelent articol!
Gabriela said,
13 octombrie 2016 @ 1:45 pm
Multumesc pentru articol,a fost foarte interesant si de mare folos.Sper din toata inima sa nu ma intalnesc cu vreo vipera gata sa atace…nu mi ar placea nici la distanta sa o vad.
Ioan said,
14 octombrie 2016 @ 7:56 pm
Bun articol. M-a facut sa realizez cat de mult am riscat si inca risc avand ca ,,animal de companie” o vipera capturata ,,accidental” in masivul papusa langa muntii fagaras . Am calcat pe ea si a inceput sa ma muste de bocanc…avand experienta multa cu serpi autoctoni in special serpi de apa (toate babele din sat stiindu-ma ca fiind ,,copilul ala nebun care prinde serpi cu mana goala”) l-am prins de cap folosindu-ma de tricoul meu si de un baț si am bagat-o intr-un flacon si am dus-o la cabana sa ma laud cu ce am prins. Presupuneam eu ca este o vipera dar nu stiam sigur asta asa ca am intrebat pe ghidul montan care a mai intalnit vipere in drumeti montane si acesta mi-a confirmat acest lucru. El mi-a spus sa o omor ca nu cumva sa revina pe traseul montan sa se intalneasca cu vreun nenorocos in sandale. Singura modalitate in care l-am facut sa nu o omoare a fost sa ii spun ca am sa o pastrez eu si am sa o cresc in acvariu acasa departe de acei munti. Dupa cate am citit , am constatat ca este o vipera berus femela . Am observat ca este cam grasuta dar nu imi trecea prin gand ca are pui in ea. Acum circa o luna am intrat incaperea unde tin acvariul in care o tin si mi se parea ca are 3 cozi in loc de 1. M-am apropiat si ce sa vezi… 7 puisori micuti care se târau de colo colo prin acvariu. La vipera mama ii dau sa manance soricei dar la pui nu am idee ce sa le dau. Am cautat pe net insa nu am gasit nimic ce sa ma ajute in privinta asta. Daca stie cineva ce sa le dau de mancare il rog sa ma sfatuiasca caci nu am mai crescut pana acum serpi asa de mici (au doar 18-20 de cm) si daca doreste cineva sa ii cumpere sa ma contacteze caci nu prea mai vreau sa ii tin acasa fiindca cei din familia mea nu agreaza serpii (mai ales cei veninosi)
doru said,
17 octombrie 2016 @ 12:46 pm
Ioan: Incep prin a-ti spune ca ai comis o ilegalitate. Viperele (dar si restul serpilor de la noi) sunt specii protejate si detinerea l;or in captivitate ste ilegala. Ideal era sa nu o iei. Acum ca ai luat-o, ideal ar fi sa o eliberezi, doar ca acum e deja prea tarziu, ele ar trebui sa intre la hibernare. Viperele juvenile consuma cu placere insecte si alte nevertebrate (te sfatuiesc sa le mai hranesti maxim o saptamana doua si apoi sa incerci sa le eliberezi unde ai gasit mama, se vor descurca ele).
Daca vrei sa fii sigur ca trec iarna e mai bine sa le tii pana la primavara si sa le hranesti cu insecte (poti gasi de cumparat Blatta lateralis sau Blatta cinerea). Daca vrei putem vorbi in particular sa te pun in legatura cu un specialist (doctor in biologie ) car eiti potae face mai multe recomandari.
Rugamintea mea insa este sa le dai drumul. Locul lor este in natura, nu intr-un acvariu pentru bucuria egoista a unui stapan fara drept. Eu de pilda am intalnit si am fotografiat peste 100 de vipere in Romania, crezi ca nu puteam sa iau acasa? Prefer sa va arat fotografii cu ele in libertate, nu chinuindu-se intr-un acvariu, departe de muntii unde s-au nascut.
Viktor said,
19 martie 2017 @ 2:02 pm
Salutare!
Ok articol si merci pentru intentia de a educa lumea.
In zona din care vin eu, Orasul Vrsac din Banatul sarbesc, intalnesc des specimene de Vipera berus. Prin vii, zone acoperite cu iarba si tufise, dar si in padure. Este o specie pentru care am o admiratie deosebita, din mai multe motive.
Cei din satele din zona de regula ucid orice sarpe intalnesc, iar cu „vitejia” de a ucide „Sarka” (cum ii spunem noi Viperei berus) se mandresc. Am vazut foarte multe vipere ucise pan-acum. In rest, lumea se teme.
Trebuie insa sa fim atenti. Cantitatea si calitatea veninului administrat de Vipera berus sunt determinati de mai multi factori, precum, in acelasi timp, capacitatea organismului nostru de a ii face fata. Nu va bazati pe speranta ca veti fi ok fara sa actionati ca si cum este de importanta vitala. Fara panica insa.
Vipera berus intotdeauna va incerca sa evite pericolul, si atunci cand ataca in aparare, de obicei simplu se scurge din cale, dar (!) des nu va misca din loc daca simte ca ceva se apropie. Va ramane nemiscata, bazandu-se pe camuflajul ei natural. Eu am intalnit mai multe asa, multe pe poteci chiar. Personal, sunt recunoscator pentru ocaziile de a ma opri s-o admir, dar pricep si cat este din cauza asta mai usor sa fie calcata si sa muste in raspuns. Absolut, trebuie sa va uitati pe unde mergeti.
A scris cineva mai sus despre legarea unui garou deasupra muscaturii, eliberarea dupa aproximativ 15min si legarea din nou dupa o pauza. Parerea mea este ca asa este cel mai ok. E un compromis, dar unul rational – nu permite veninului sa se raspandeasca rapid in restul corpului inainte de a fi diluat in zona dintre muscatura si garou, astfel pastrandu-se concentratia cea mai mare in zona mai apropiata de muscatura. …Conteaza mult si locul muscaturii, dar sa nu lungesc.
In articol primul pas este calmarea victimei. De acord. Trebuie precizat ca asta include si calmarea fizica, nu doar psihica. Daca victima, sa zicem, grabeste pasul din grija de a ajunge cat mai repede la ajutor, inima ii va bate mai puternic, accelerand circulatia sangelui in organism si, ca urmare, va raspandi veninul mai repede prin tot corpul, ceea poate cauza reactii mai puternice.
Taierea, adica unirea celor doua gauri lasate de dintii prin care a fost injectat veninul, nu va ajuta mare lucru, deoarece prin ea nu se va putea scurge din corp o cantitate semnificativa – corpul uman nu e un vas din fundul caruia, daca-i dati o gaura, se va scurge tot lichidul, ci este mai mult ca un burete, din care doar putin lichid s-ar scurge daca il taiem. Combinatia taiere-vacuum poate extrage un picut mai mult, dar, in opinia mea, ar fi o pierdere de timp pretios.
Daca ati fost muscat veti simti si efectele. Incercati sa va calmati (psihic si fizic), incetiniti raspandirea veninului cu ajutorul unui garou, orientati-va in spatiu si macar cu aproximatie determinati-va locatia, apreciati cu calm si ratiune situatia in care va aflati, contactati 112 si spuneti: nume, prenume, varsta, ce s-a intamplat, cat timp a trecut, cum va simtiti/starea in care sunteti si daca aveti probleme de sanatate care v-ar putea agrava starea, unde va aflati (daca nu stiti, amintiti-va de vreun punct de reper intalnit/observat si descrieti-va traseul fata de acesta, si urmariti instructiunile operatorului.
In caz ca nu aveti cum sa contactati un ajutor, va trebui sa porniti in cautarea unuia. Din nou calm si ratiune, aprecierea situatiei, orientarea in spatiu, alegerea cu atentie a directiei de mers (luati in considerare efectele veninului si faptul ca probabil nu veti fi in stare sa faceti anumite eforturi fara a va pune in pericol si mai mare – asadar alegeti traseul si in functie de dificultate), mergeti fara sa va suprasolicitati fizic, mentineti concentratia pe ceea ce faceti. Ganditi-va cum ati putea semnaliza ca aveti nevoie de ajutor – daca puteti face asta cu succes, faceti, nu supuneti organismul la eforturi care nu sunt necesare.
Si cam atat 🙂 Multumesc pentru articol.
Angela said,
4 aprilie 2017 @ 6:44 pm
Foarte interesanta descriere, Doru! Am citit-o cu interes desi prima regula de preventie (cea cu nevizitatul petelor verzi de pe harta) nu mi se aplica de cand am decis sa locuiesc in Valcea. Si nu oriunde in Valcea, ci in liziera unei paduri de foioase, cu un iaz si cu mai multe rocarii in curte. Mi-e frica de serpi, dar cred ca sentimentul dominant nu este frica, ci repulsia incontrolabila. Am invatat sa traiesc cu ei, le stiu locurile, stiu cand se inmultesc (le vad puisorii in iaz), singura neplacere e ca mi-e teama sa nu-mi intre in casa si nu pot sa tin usile larg deschise. Serpi nu au intrat inca, dar dupa cateva soparlite am alergat prin casa! Acum doua zile am vazut primul serpisor in padure. Noroc ca Sarah e cu mine tot timpul si ii latra!
valentin said,
12 aprilie 2017 @ 9:20 am
Bună !
Eu am văzut mai multe vipere la Herculane și de aceea cred că le cunosc cât de cât.
Acum vreo 3-4 ani am văzut o viperă pe aleea de sub pod, din parcul Plumbuita, din București. Cred că aria de habitat și unde pot fi întâlnite viperele a crescut după anii secetoși din 2000-2006.
Ion said,
14 aprilie 2017 @ 10:00 pm
Vipera de stepa se gaseste si in bihor
todi said,
3 mai 2017 @ 6:03 am
Salut,
Doru, vrei sa studiezi Macroviperina lebentina? Vino in Cipru in perioada verii, o sa te bucuri. Deja au aparut si pe masura ce cresc temperaturile o sa fie mai usor de intalnit. Sunt de-a dreptul enorme si muscaturile sunt destul de frecvente. Multumesc pentru articol, l-am citit de vreo 10 ori dupa o prima intalnire cu o vipera.
Emilian said,
8 mai 2017 @ 11:27 pm
Foarte util articolul, multumesc! Succes in continuare!
doru said,
9 mai 2017 @ 10:21 am
Stiu ca sunt mari si ma tenteaza rau lebetina. O sa trebuiasca insa sa imi achizitionez un tong.
Marius said,
13 iunie 2017 @ 9:09 am
Excelent articol, minunat documentat.
octav said,
13 iunie 2017 @ 10:57 am
Legat de informatiile de la localnici.. cu cativa ani in urma, aflandu-ma in zona banatului montan, am auzit despre un loc de unde „s-ar putea sa nu te mai intorci, e plin de vipere cu corn”.. era vb de un deal ( in fapt, stanca), undeva dupa socolari. Am pornit singur sa vad si eu in salbaticie, vipera cu corn (mie imi plac toate reptilele). Dupa un urcus cam dupa ureche (era panta accesibila la vreo 100m, eu am catarat ca un viteaz oligofren), ma aflam intre ruinele fostei cetati ILIDIA. Este asezata superb, iar in haul care se casca sub balconul de piatra (natural) pe care am luat masa, se vedea ochiul beiului. Insa in ciuda conditiilor ideale pentr intalnit vipere, nu s-a intamplat nimic de genul. Din pacate, exista o ocupatie foarte banoasa in multe zone cu vipere.. colectarea de venin. Iar oamenii amarati din zona aia, nu au deloc vreun fel de respect pt fauna. In fapt, cand te roade stomacul si mai ai inca 3-4 guri de hranit..:(. Sunt convins ca au fost capturate/omorate in numar foarte mare :(. Probabil ca nu numai acolo. Nu exista metode eficiente, prin care sa fie evitat braconajul.
Vizavi de cățarare si vipere.. n-ai cum sa eviti, sper ca era o gluma sugestia ta. Prizele inalte, le accesezi pe pipaite, nu cu.. periscop😂😂:))
Alexandru Bentea said,
13 iunie 2017 @ 11:03 am
Am citit cu interes articolul dvs. şi apreciez conţinutul lui.
Singurul lucru cu care nu sînt de acord este reprezentarea grafică a ariei de răspîndire a diferitelor specii de şerpi.
Ca şi în cazul fenomenelor meteorologice gen ploi, coduri de toate culorile, graniţele de judeţe nu pot fi şi limitele zonelor în care trăiesc aceste animale.
Andrei said,
13 iunie 2017 @ 11:48 am
Ma bucur ca am dat peste acest articol,felicitari autorului!In primul rand trebuie sa va spun ca am o frica destul de mare de serpi(copil fiind ,am calcat in vie, pe un sarpe cu capul zdrobit,dar inca misca)acum, cat de cat imi controlez frica.Sincer,am vizionat o sumedenie de filmulete despre serpi veninosi ,dar abia dupa acest articol STIU cum sa deosebesc un sarpe inofensiv de unul veninos.Multumesc!
Craciun Lucian said,
14 iunie 2017 @ 10:33 am
Interesant articolul ,interesant acest ” animalut ‘ si destul de infricosator. O data la un mall in Ploiesti la un Pet Shop la acvariile cu serpi o domnisoara s-a speriat vazand un sarpe si a tresarit. Celelalte persoane care erau prin preajma s-au speriat prin influenta!!!! .Si eu m-am speriat foarte tare vazand in zona Herculane in Cheile Ferigari un sarpe imens. Dar m-am si bucurat. N-am avut curaj sa -l fotografiez crezand ca s-ar putea speria de blitz si cine stie cum ar reactiona Avea intre 2 si 3 m lungime, era foarte cuminte si unduindu-se s-a retras sub niste stanci.Am aflat ca localnicii ii zic Balaurul si este sarpele lui Esculap(elaphe longissima) Dar cea mai teribila intamplare cu serpi am avut-o pe varful Suscu din zona Herculane Eram singur, intr-o zi calduroasa de august. Eram atent la lapiezurile pe care ar fi putut sta viperele Era o iarba mare ,intr-o zona putin umblata.Am simtit o miscare intre bocancii mei Calcasem pe un sarpe inchis la culoare probabil vipera ce se zbatea intre picioarele mele.Spre marele meu noroc calcasem cu un bocanc pe cap si cu celalalt pe coada.Am scapat si eu nemuscat si el o fi fugit prin iarba .Doamne ,ce m-am speriat.Cand am scapat de necaz m-am contolat sa vad daca n-am vreo muscatura pe picioare Am mai vazut vipere in Retezat langa cascada Lolaia ,In Cheile Carasului,chiar in poteca, In cheile Nerei, in cheile Susarei,in cheile Tasnei,dar in toate cazurile serpii au fugit cand m-au simtit. Niste serpi cu bun simt
Daniel said,
16 iunie 2017 @ 6:38 pm
Interesant articolul, insa observ si eu ca (la fel ca si in multe alte articole asemanatoare) nu spune ce faci cand esti la munte, la 4-5 ore de mers de cea mai apropiata cale de acces (drum, etc) . Din experienta mea cu 112 dureaza cel putin 15 minute pana reusesti sa vorbesti cu cei care ar trebui sa rezolve problema !!! Si intotdeauna m-am intrebat, 5 ore de asteptat dupa ce ai fost muscat sunt preferabile mersului catre salvatori sau nu ???
claudiu said,
20 iunie 2017 @ 12:34 pm
eu sunt din zona baile herculane si va sfatuiesc ca in caz ca suntet muscati de o vipera cu corn,des intalnita la noi in zona sa mergeti de urgenta la spital,la noi in zona au murit mai multi oameni dea lungul timpului muscati de vipera,dar si foarte multi s-au ales doar cu o cicatrice,au fost de urgenta la spital si au fost tratati in consecinta!
doru said,
20 iunie 2017 @ 6:04 pm
Da, la Orsova este o echipa buna pe toxicologie. Din cate stiu eu, nu sunt raportate cazurid e deces in urma muscaturii de vipera cu corn in ultimii zece ani.
Dan said,
23 iunie 2017 @ 11:39 am
Buna si multumesc pentru punerea la punct documentata. Care ar fi exceptiile de la regula pupilei verticale in afara Romaniei (in speta care ar fi, in Europa, speciile de vipere cu pupila rotunda)?
Aveam notiunea unui alt criteriu (complementar) de diagnostic vipera/ alte specii (in Europa), si anume numarul si caracterul solzilor de pe cap: mici si numerosi (ca si cei de pe corp) la vipera, care are intre ochi si gura mai multe randuri de solzi, respectiv mari (in general in numar de noua), la alte specii, care au un singur rand de solzi intre ochi si gura. Vor fi fiind exceptii?
Leuciscus said,
23 iunie 2017 @ 11:43 am
Buna si multumesc pentru punerea la punct documentata. Care ar fi exceptiile de la regula pupilei verticale in afara Romaniei (in speta care ar fi, in Europa, speciile de vipere cu pupila rotunda)?
Aveam notiunea unui alt criteriu (complementar) de diagnostic vipera/ alte specii (in Europa), si anume numarul si caracterul solzilor de pe cap: mici si numerosi (ca si cei de pe corp) la vipera, care are intre ochi si gura mai multe randuri de solzi, respectiv mari (in general in numar de noua), la alte specii, care au un singur rand de solzi intre ochi si gura. Vor fi fiind exceptii?
Alt criteriu: coada efilata, care se subtiaza progresiv la non veninosi, pe cand vipera posede o coada care se subtiaza rapid, in cativa centimetri.
Irina said,
11 iulie 2017 @ 8:34 pm
Buna seara. De 3 ani am destul de aproape de casa o vipera. Acum ceva timp am gasit 2 in curte. Anul asta am călcat pe una si daca nu sisia nici nu o observam. Cum as putea sa le ajung.. . Nu as vrea sa se înmulțească. Exista oare vreo sansa sa fie cineva dispus să le ia si sa le relocheze…. am copil si chiar nu sunt dispusă să risc. Multumesc de sfat. Ps : zona câmpulung moldovenesc altitudine 800 1000m . Am si o poza recenta. Sper sa fie doar una si sa nu fie un cuib…
doru said,
12 iulie 2017 @ 7:27 am
Sigur. Discutam în privat. Este vorba de Vipera berus, care poate fi periculoasa pentru om. Curățați curtea de frunze si lemne, procurați-vă o mănușă de sudură și folosiți-o cu încredere pentru a o reloca. Încerc să ajung în zonă să văd curtea și să vă ajut să le relocați, împreună cu alți prieteni de-ai mei pasionați.
Loredana said,
31 iulie 2017 @ 2:55 pm
Felicitari pentru articol!
Stefan said,
14 august 2017 @ 10:35 pm
Interesant articol
Vipera Walser e in nordul italiei
Vlad Chindea said,
30 august 2017 @ 5:00 pm
Buna ziua
Mă puteti ajuta cu identificarea șarpelui din link-ul de mai jos ? Sunt mai multe poze, printre care una cu șarpele și un scurt filmuleț.
https://photos.app.goo.gl/tkY7Bjl62A7Aj2MG3
Presupun că e o Vipera berus, excesiv de melanizată. Sper că e satisfăcătoare calitatea pozelor….
Cu stimă
doru said,
31 august 2017 @ 11:11 am
Da, Vald, este o vipera comuna melanica (Bipera berus berus).
Mirel said,
2 decembrie 2017 @ 10:20 pm
Excelent articol ! Informatii extrem de utile si la obiect.Nu am citit pana acum, un ghid despre serpii din Romania,asa de bun. Sfaturile tale pot avea ca rezultat evitarea unor situatii extrem de neplacute.Felicitari!
Sorin said,
15 decembrie 2017 @ 2:16 pm
Buna ziua,in urma cu 7 ani am fost pe punctul de a-mi deschide o ferma de vipere..dar din alte considerente am renuntat.In Prezent nu ma aflu in tara si nu stiu cam cum mai sta treaba cu aceasta afacere……Momentan sunt interesat de a cumpara venin de vipera,cu toate certificatele in vigoare.persoane de contact daca se poate, multumesc.
Laurentiu Lambrinoc said,
25 februarie 2018 @ 8:56 pm
Felicitari pentru articol, bine scris si foarte cuprinzator. Daca nu indraznesc prea mult, putem sa-l repostam, specificand, desigur, autorul si adresa initiala, pe siteul clubului nostru montan, ecoazimut.ro? Multumim anticipat!
doru said,
27 februarie 2018 @ 5:56 pm
Puteti prelua partial textul – maxim 1000 de caractere si fotografiile de pana la aceasta limita. Cred ca asa ar fi corect.
dan said,
24 martie 2018 @ 5:05 pm
f bun articolul..tot respectul pt sfaturi si explicatii..!
Ionut Gabriel said,
9 aprilie 2018 @ 11:05 am
Salut ! Îmi spui te rog cu ce se ar fi bun sa dezinfectăm rana după o mușcătura de orice șarpe inofensiv (neveninos) gen natrix natrix ..etc.
Casius said,
15 aprilie 2018 @ 11:55 pm
Foarte informativ articolul si daca ai lasa-o mai moale cu sarcasmul si ironia chiar l-as recomanda si la altii. Citesc multe articole de specialitate de mai peste tot. Nicaieri nu am intalnit atata ironie, zemflemea, sarcasm… dar ma rog, e o chestie tipic romaneasca pana nu ironizam un pic ni se pare ca nu avem oua!
Viperele din România. Unde le putem vedea și ce trebuie să facem când vedem o viperă said,
22 aprilie 2018 @ 10:10 pm
[…] Citește mai departe aici. […]
Viperele din România. Unde le putem vedea și ce trebuie să facem când vedem o viperă said,
28 aprilie 2018 @ 10:12 pm
[…] Citește mai departe aici. […]
Ramona said,
30 aprilie 2018 @ 9:09 am
wow,tocmai planificam o mica excursie pe Cheile Nerei,ce sanse sunt sa intalnim vipere in mai? merg cu copilul.articol super tare dar m.a speriat
doru said,
2 mai 2018 @ 12:34 pm
Este alegerea ta de unde iti faci lecturile obligatorii. Nu tin minte sa fiu pe undeva in programa scolara, deci atata vreme cat e optional, poti citi ce doresti. Acest articol nu e de specialitate, deci e alegerea mea in ce stil il redactez.
doru said,
2 mai 2018 @ 12:37 pm
Nu sunt medic, dar putin spirt medicinal cred ca este suficient. Natrix nu prea musca, dar zamenis si dolicophis sunt destul de muscaciosi.
Marea Hoinăreală said,
8 mai 2018 @ 4:27 pm
Pot posta un link către acest articol pe blogul meu de călătorii? Mi se par foarte utile informațiile.
Luminita said,
11 mai 2018 @ 8:49 am
Fain articol!
Înțepături și mușcături - prevenție și prim ajutor! said,
16 mai 2018 @ 4:19 pm
[…] Bine de știut: toate cele trei specii de vipere veninioase pot fi recunoscute prin forma pupilei (ascuțitp). Maia Outdoor recomandă însă păstrarea distanței față de orice specie sălbatică prezentă în natură – așă nu te apleca să vezi exact ochii șarpelui :). Cu cât păstrăm distanța cu atât vom avea o tură lipsită de griji. Mai multe detalii despre speciile din Romania poți citi aici. […]
Adina said,
23 mai 2018 @ 1:06 pm
Buna Doru,
Am citit cu atentie, mi-au placut mult explicatiile detaliate pe care le scrii.
Daca nu ai nimic impotriva, postez link catre articol pe pagina de facebook a site-ului nootkasport.ro , clientii nostri sunt plimbareti pe munti si sigur le folosesc informatiile referitoare la vipere.
Vipere – ce, unde și cum ne ferim? said,
26 mai 2018 @ 11:40 am
[…] Vipere din Romania: Unde le putem vedea și ce trebuie să facem când vedem o viperă […]
Inna said,
10 iunie 2018 @ 6:59 pm
Bună..eu vara trecută am avut o intânire neplăcută din punctul meu de vedere cu un pui de şarpe chiar în fața apartamentului în care locuiesc..m.am speriat îngrozitor..din fericire a fugit nu am fost agresată în niciun mod..era de culoare gri si capul in avea negru pe mine mă interesează dacă ai plăcerea de a.mi spune ce specie este şi cât poate fi de periculos ..mulțumesc frumos
Viperele din România. Unde ne putem întâlni cu ele și ce trebuie să facem când vedem o viperă said,
23 iunie 2018 @ 12:29 pm
[…] Citește mai departe aici. […]
Gabriela said,
22 august 2018 @ 10:46 pm
Bună, foarte util articolul. Chiar azi soțul cosea si a dat de un șarpe de casă zice el, după care a mai aparut unul, dar nu știe, sunt oare 3 acum?
Dacă aș putea posta un video ca să vezi? Poatr recunoști specia.
Știrile zilei - 27 ianuarie 2016 ⋆ zoso blog said,
8 septembrie 2018 @ 9:32 pm
[…] Viperele. Ce facem când vedem o viperă? […]
Viotl said,
13 octombrie 2018 @ 11:32 pm
Mai esti pe aici?
Poti sa arunci un ochi pe link? L-am gasit in casa… Dobrogea, Somova.
Alina said,
16 octombrie 2018 @ 8:58 pm
Mi-a placut acest articol! Pe langa faptul ca am invatat o gramada de chestii (daca m-ar fi intrebat cineva ce cunosc despre viperele de la noi, i-as fi raspuns ca sunt … veninoase 😂😂 altceva nu stiam, spre rusinea mea) m-am si amuzat copios. Multumesc pentru informatii! Se vede cat sunteti de pasionat.
lali said,
17 mai 2019 @ 4:04 pm
Foarte bun materialul. Complex, bine documentat , iar tonul relaxat si foarte amuzant. Multumim! Mai vrem!
E foarte simplu să-ți dai seama care șerpi din România sunt veninoși și care nu - Aşa, #casastiti said,
20 iunie 2019 @ 3:04 pm
[…] de la Doru Panaitescu […]
Viperele din România. Unde ne putem întâlni cu ele și ce trebuie să facem când vedem o viperă – Secretul Sănătății said,
11 august 2019 @ 7:55 am
[…] Citește mai departe aici. […]
andrei said,
14 decembrie 2020 @ 2:22 pm
Salut!
Sunt terifiat de serpi. Orice specie, marime sau veninos / neveninos.
Cu toate acestea practic alergarea montana, dar merg in zone de risc in anotimpurile cu risc minim sau 0 de a vedea serpi.
As vrea totusi sa ma asigur ca procedez corect.
O sa mergem la o tura de alergare in Cheile Carasului…..
Exista sanse de a fi serpi activi acum in decembrie? Si in general care ar fi lunile fara risc?
Multumesc anticipat.
andrei
doru said,
31 decembrie 2020 @ 5:32 pm
putin probabil in decembrie (dar nu imposibil). Dar trebuie sa ai mare noroc (sau ghinion, in optica ta), de regula ie fi 10 cm langa hibernacul, nu umbla in perioada asta, cu exceptia serpilor acvatici (poate natrix sa umble, dar inca o data, e putin probabil). Dar nu ai de ce sa fii terifiat. Serpii sunt activi in perioada 1 martie – 1 noiembrie, cu exceptii, desigur, daca sunt perioade neobisnuit de calde iarna.
Viperele Europei – Doru Panaitescu said,
6 aprilie 2021 @ 12:59 pm
[…] că a trecut deja ceva vreme de când am scris aticolul despre viperele din România și am ceva noutăți, am decis să scriu acest articol, completat in proporție de 80%, despre […]
Traseu în Dobrogea - cetatea Enisala, bujorii înfloriți și Muncii Măcinului - Lipa Lipa said,
17 mai 2021 @ 4:23 pm
[…] oamenii au încercat să pună mână pe ea, dar e bine să fiți prevăzători oricum). Găsiți la Doru Panaitescu un articol foaaaarte cuprinzător despre vipere. Chiar vi-l […]
aaa said,
20 mai 2021 @ 9:46 pm
Foarte interesant articolul. Multumesc pentru informatii.
Mușcătura de viperă - ediția de iarnă (și reflectarea ei în presa furibundă) – Doru Panaitescu said,
11 decembrie 2021 @ 2:51 pm
[…] Vipere din România […]
Gheorghe Simon said,
12 decembrie 2021 @ 5:19 pm
Bună ziua!!!!
Superbe articol și cu o doză logică…de umor!!! Sunt din Vișeu de Sus și crescând în zona Parcului Natural Munții Maramureșului am auzit foarte multe istorii despre vipere, acum fiind jurnalist de călătorie, pasionat de drumeții și fotografie de viață sălbatică m-am înscris pe Facebook pe grupuri cu tematică specifică, atât pentru a nu mă expune la riscuri inutile, dar și pentru a le cunoaște comportamentul, inclusiv de reptile și pentru a face fotografii cât mai reușite…
Cu respect, Gheorghe Simon!!!
Dada said,
13 decembrie 2021 @ 6:30 am
Superb text
L-am citit cumva nostalgic, mai ales din cauză că am fost mușcat de viperă și am trecut print toate etapele descrise, plus o parte și mai neplăcută.
În plus, îmi va folosi la o poveste cu daci. Știi că pe vremea aia săgețile de război erau otrăvite cu venin, nu?
Harta roșie a VIPERELOR. În ce zone din România riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe – Rmag said,
19 iunie 2023 @ 3:33 pm
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Harta roșie a VIPERELOR. În ce zone din România riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe – Debra said,
19 iunie 2023 @ 3:53 pm
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
DRUMUL VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe – Antena24.com said,
25 iunie 2023 @ 10:08 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
DRUMUL VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe - Rmag said,
25 iunie 2023 @ 10:32 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
DRUMUL VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe – Debra said,
25 iunie 2023 @ 10:52 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Drumul viperelor. Banatul, printre zonele unde trăiește cel mai veninos șarpe (harta) - Ziare locale 24 said,
26 iunie 2023 @ 7:42 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
STIRI: Harta viperelor din România. În ce zone riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe din țara noastră - sinceritate.com said,
28 iunie 2023 @ 7:30 am
[…] hrana si ocazional aparare. Nu fiti Chuck Norris, nu e cazul”, scrie bloggerul Doru Panaitescu pe site-ul […]
DRUMUL VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe – Monitorul de Bucuresti – Stiri Bucuresti – Afla noile stiri ale Capitalei said,
28 iunie 2023 @ 11:08 pm
[…] aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Știrile zilei - 4 iulie 2023 • zoso blog said,
4 iulie 2023 @ 5:45 am
[…] sunteți speriați de șerpi: două articole […]
Turist mușcat de viperă, în munții României. SMURD, intervenție contracronometru. HARTA roșie: în ce zone din țară riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe – Monitorul de Bucuresti – Stiri Bucuresti – Afla noile stiri ale said,
24 iulie 2023 @ 10:44 am
[…] aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Turist mușcat de viperă, în munții României. SMURD, intervenție contracronometru. HARTA roșie: în ce zone din țară riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe – Debra said,
24 iulie 2023 @ 10:52 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Turist mușcat de viperă, în munții României. SMURD, intervenție contracronometru. HARTA roșie: în ce zone din țară riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe – Avertizori de Integritate said,
24 iulie 2023 @ 11:08 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Turist mușcat de viperă, în munții României. SMURD, intervenție contracronometru. HARTA roșie: în ce zone din țară riscăm să dăm peste cel mai veninos șarpe - Rmag - Cotidian de știri și investigații said,
24 iulie 2023 @ 11:32 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
Orașe din România unde puteți întâlni vipere – Doru Panaitescu said,
3 august 2023 @ 2:28 pm
[…] prezentat viperele din țara noastră, pe larg, într-un articol anterior. Vă invit să-l citiți și să studiați acolo și hărțile de distribuție ale celor trei […]
Dan Damian said,
14 septembrie 2023 @ 12:00 pm
Salut!
Daca se poate, stiu ca e mai vechi articolul, dar unde se mai gaseste praf anticercopiteci?
doru said,
14 septembrie 2023 @ 12:58 pm
Dan Danian – se mai gaseste.
Situația la zi, joi, 2mai • zoso blog said,
2 mai 2024 @ 8:46 am
[…] articol mai lung al lui Doru despre […]
V said,
30 mai 2024 @ 6:37 am
Atentie pe unde calcati in Muntii Rodnei (altitudini > 1600 m), in special primavara, cand aceste frumoase craturi ies sa se incalzeasca, dupa o lunga perioada de hibernare. Prefera, pe langa stancariile unde oamenii oricum nu au ce cauta, cararile batute, acolo este mai putina umbra, mai putina vegetatie, se pot expune la soare cel mai facil. Acum cateva zile era sa calc pe una….nu am deranjat-o, a plecat linistita sa se ascunda intr-o fisura de stanca….
HARTA roșie a VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe - Nexta.ro said,
4 iulie 2024 @ 7:19 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
HARTA roșie a VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe - said,
4 iulie 2024 @ 7:24 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
HARTA roșie a VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe – StiriBT.ro said,
4 iulie 2024 @ 7:28 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
HARTA roșie a VIPERELOR. Zonele din România unde trăiește cel mai veninos șarpe - Stiri azi | NEWS 📰 said,
4 iulie 2024 @ 7:33 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]
HARTA roșie a VIPERELOR. Zonele din România unde said,
4 iulie 2024 @ 9:36 am
[…] dintre aceștia că era un exemplar cu cord, scrie bloggerul naturalist și de călătorie Doru Panaitescu. De fapt, temuta specie nu este nici atât de răspândită, nici atât de […]