Inapoi din weekend: Inapoi pe schiuri la Arena Platos (#schiem)
Probabil stiti ca in urma cu ani de zile am avut o experienta traumatizanta pe o partie de incepatori, in urma careia mi-am zis ca nu o sa ma mai sui pe schiuri in viata mea. Am povestit-o pe larg aici, cand va invitam si pe voi pe partie la Arena Platos. Acum, dupa o saptamana de schiat, povestea arata putin diferit. Asa ca fac o mica pledoarie despre cum sa te apuci de (orice) sport „la batranete”.
[sursa foto: Brylu]
Primul lucru pe care trebuie sa il faci cand un sport iti face din nou cu ochiul este sa te documentezi. Si cum aveam deja un schior bun in casa, la indemana, m-am documentat prin „word of mouth”. Incercand sa imi inving frica de a-mi rupe genunchii, am inceput sa ma interesez de echipament, de miscari, de posibilele contuzii pe care le poate genera practicarea acestui sport etc (mai ales ca stiu cativa oameni cu genunchii paraditi pe diverse partii). Mai mult, la Paltinis nu prea mai era iarna.
Doar ca oamenii de la Arena Platos, mai dintr-o bucata (cum sunt oamenii din Ardeal pare-se), s-au apucat voiniceste de treaba: au carat zapada de pe celelalte partii si au bagat ratracurile in functie, iar in noptile reci dadeau drumul si la tunuri.
Asa ca in prima dimineata, pe o vreme caineasca, ne-am apucat de treaba:
Dar, o data incaputi pe mana unui instructor de schi, lucrurile negre din capul meu au inceput sa se lumineze putin :). Astfel, am descoperit ca te poti accidenta serios in special daca nu asculti, daca faci ce te taie capul si daca parasesti partia. Iar daca instructorul tau este si fost campion national la schi-slalom, e cam greu sa te farami pe partie daca asculti si faci tot ce iti spune Marius Stoian.
Asa ca am preferat sa ascult si pot sa spun ca in cinci zile de schiat, acest sport s-a lipit de mine. Sigur, nu va fi niciodata sportul meu preferat sau activitatea pentru care o sa imi planific din timp o vacanta sau macar un weekend. Dar pot sa afirm ca sunt pregatit sa merg de capul meu pe o partie usoara (celebrul „sa fiu autonom” pe partie) si sa ma perfectionz cateva sezoane pentru a putea sa imi planific o iesire de iarna ce implica schi de tura (probabil singura forma de schi utila in opinia mea :)).
Si dupa cum ma stiti, nu am mers la Arena Platos numai sa schiez. Ia ghiciti voi ce mi-a trecut mie prima oara prin cap cand Toma Nicolau m-a invitat in aceasta tabara… Ati ghicit (si ati castigat cate o lada de bere de post): specii de altitudine! Arena Platos este la o altitudine de peste 1000 de metri, iar o partie de schi de regula este amplasata la limita padurilor, aproape de golul alpin. Si cum la speciile de pasari de altitudine nu stau grozav, am tras chiulul la o portie de barfa din restaurantul de la baza instalatiilor de schi pentru a gasi cateva specii interesante in zona. Am avut astfel bucuria sa gasesc, fix de ziua mea, un ausel cu cap galben (Regulus regulus). Apoi, dupa alte doua zile de schiat pe vreme urata, am dat de soare si am iesit din nou la doar 200 de metri de pârtie, unde am nimerit peste un regal al passeriformelor de altitudine. Am avut astfel norocul să nimeresc într-o poiana plină de agitație, unde am reperat forfecuțe, pițigoi moțați, presuri galbene, sticleți, pițigoi de brădet, aușei cu cap galben, corbi, gaițe si asa mai departe. Un cadou frumos de ziua mea, atâtea specii in premieră pemtru mine. In imagine, o forfecuta (Loxia curvirostra):
Iar zona din jurul partiei este un loc de plimbare extraordinar. Ai ocazia sa vezi vegetatia alpina la ea acasa, cu primele semne de primavara (ocazie pentru mine sa scot inelele de macro de la naftalina, dupa aceasta iarna dubioasa):
Si tot langa partie, zona deschisa, cu pajiste alpina a Paltinisului iti ofera sansa de a gasi fundamentul litologic al zonei, astfel ca, din nou, am putut sa exersez inelele de macro pe cativa bolovani care ne arata structura cristalina pe care este ridicata cea mai inalta statiune montana din tara (altitudine 1450 de metri):
Nu inchei fara sa spun cate ceva despre hotelul Hoherinne, gazda noastra vreme de o saptamana. Un hotel de trei stele, dar de fapt de patru stele la atitudine (cu exceptia unui singur picol, toti ceilalti angajati ai hotelului zambeau in permanenta, lucru greu de gasit in Romania). Mai mult, pe langa complexul spa de la subsol (care venea ca un pansament dupa ce ne rupeam oasele pe partie), hotelul este intr-o zona atat de linistita, incat dimineata vedeam veverite si pasarele direct pe geamul de la hotel, lucru deloc de neglijat pentru un iubitor de natura ca mine.
[sursa foto: Hotel Hoherinne]
Am plecat din Paltinis direct spre Predeal, pentru a testa aplicatia Irewind de la Orange, dar despre asta in partea a doua a povestii despre cum am ajuns din nou inapoi pe schiuri.
Au mai scris despre tabara Andra, Simona, Toma, Kristorfer, Brylu, Gaben, Mugur, Mircea, Ivo, Nihasa si Ariel.
#schiem – tabăra de schi pentru bloggeri – este un eveniment organizat de Arena Platoș cu susținerea Orange. Parteneri: Hohe Rinne, Happy Tour și Buonavista
Tatanu said,
10 martie 2014 @ 2:11 pm
Ski de tura nu cred ca vei face ,trebuie multa conditie fizica !
Ski alpin (pe pirtie amenajata ) aproape sigur DA !
Trebuie sa capeti putina incredere si sa constati ca la viteza „asfaltul„ vine catre tine la un unghi foarte mic si nu vei simti socul !(Singura problema sa modifici niste instincte : Pusul miinii jos si cazutul cu corpul intins !Regula : cind se nasoleste situatia te aduni ca oul ca oricum la atingerea zapezii te imprastii pe toata pirtia !)
Poate facem si cu gasca mea niste „miscari„ ,si pe pirtie si in afara !(Stii ca suntem oameni seriosi ! :)))) )