Am încropit, pe luni, o mică retrospectivă foto a anului meu pe coclauri, cu accent pe faună. Aia cu hotelurile, mallurile și terasele de talente e în lucru.
Anul trecut am făcut-o din 48, acum din 36. Sper să vă placă (dacă nu se vede ceva bine… dați de veste, vă rog!).
Începem anul în forță, cu un pițigoi mai alpinist decât media în populație, pițigoiul de munte.
[Poecile montanus, Jan 2025, Brașov] Citeste mai mult »
A venit toamna de-a binelea, octombrie e pe final și pot să vă spun că puteți păcăli toamna cu câteva mici condiții. Cea mai importantă dintre ele rămâne însă sfatul din reclama Lion – „ieși dr@ku1ui din casă”. Așa că vă povestesc pe scurt cum puteți păcăli sezonul rece, prelungindu-l cu două sau chiar trei luni de vreme bună pe coclauri – adică „indian summer”, cum îi zice englezoiul.
[O șopârlă semeață din vestul Turciei – fără denumire populară, doar Anatololacerta anatolica] Citeste mai mult »
Anul trecut a fost prima ediție a acestui festival, deci nu puteam lipsi anul acesta, mai ales că am fost invitat de organizatori să susțin o prezentare despre fauna din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.
[Posterul festivalului din acest an, deja la a doua ediție]
Festivalul are loc intr-o fostă bază militară, dar organizatorii s-au gândit la toate. Dincolo de partea de festival, organizatorii au si o aplecare spre natură, iar aici este partea unde intervin eu.
Împreună cu ei, am proiectat o serie de prezentări despre fauna din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, iar participantii vor avea un plus de informații despre natură, pe lângă experiența muzicală pentru care vin.
Anul trecut, chiar după festival, am facut o tură scurtă de recunoaștere în Cheile Carașului, unde nu mai ajunsesem de mai bine de 15 ani. Deși temperatura era de peste 35 de grade Celsius, am reușit să găsesc un pui de viperă cu corn (Vipera ammodytes) activ, la vânătoare, care folosea o tehnică despre care știam, dar nu o mai văzusem niciodată pe viu.
Tehnica se numește „luring” și este folosită și de crotali, de vipere de deșert (cum este, bunăoară, Pseudocerastes urarachnoides – vă las link la un video mai jos), dar și de alte specii de șerpi care utilizează mișcarea capătului cozii pentru a atrage prada.
Despre vipere, luring, dar si despre alte animale salbatice ce pot fi vazute în zona Anina voi povesti pe larg în prezentările ce vor avea loc în cadrul festivalului, care începe astăzi și se termină pe 17 august.
Așadar, daca nu aveți planuri în acest weekend, sunteti iubitori de muzica eletronica si de natura deopotriva și sunteți aproape de Anina (mă gândesc la cei din judetele Caras Severin, Timis, Mehedinti, Gorj, Hunedoara, chiar Arad, Dolj etc), vă aștept să ne cunoaștem și să povestim despre faună peste zi, iar seara și noaptea să ne delectăm cu muzica din festival.
Despre line-up, el este descris în amănunt pe site-ul oficial, dar vă zic eu aici că îi puteți asculta pe Dossa , cap de afiș, dar și mulți alți artiști precum Dalla, Dr4gos, Memphys, Dumbo, Shimi, Sylvinyl, Triptamina, Breakerz si mulți alții.
Vă aștept la festival!
[notă pentru cei ce au frică de șerpi: fiți pe pace, șerpii și mai ales viperele sunt dificil de reperat în teren, chiar și în zone prielnice pentru ei. Puteți, așadar, să veniți liniștiți la festival]
Peste trei săptămâni, mai precis pe 12 iunie 2024, voi susține un workshop de fotografie de reptile pentru pasionații de fotografie de natură și pentru pasionații de reptile deopotrivă. Știu, în ultima vreme am tot insistat cu workshopurile destinate persoanelor cu fobie de șerpi, așa că iată, facem ceva și pentru polul opus.
[Vom discuta împreună, la workshop, genul ăsta de planșe comparative – cum să folosim lumina potrivită sau postura diferită a aceluiași animal pentru a transmite emoții diferite] Citeste mai mult »
Pentru că e deja toiul sezonului cald, semnalările de șerpi din localități s-au îndesit ca frecvență și stigmatul necunoscătorilor este necruțător: are model pe spate? sau… are V pe cap? sau… e negru? sau… are cap triunghiular? Obligatoriu e viperă! Măi să fie, oare chiar așa o fi?? Știu, acest material destul de lung (¬ 10 minute) are un titlu poate genera panică, mai ales într-un ziar de mare audiență (apropos, doar ce am văzut că, recent, ziarul de înalt prestigiu Adevărul mi-a copiat paragrafe întregi din primul meu articol despre vipere pentru a face un articol „propriu” pe aceeași temă; dar ce mai contează, m-au menționat măcar, probabil să se poată acoperi dpdv legal). Dar v-ați prins: articolul meu nu dorește panică, ci exact contrariul, așa că, dacă ați ajuns deja pe blogul meu, știți, probabil, că încerc de ani de zile să fac lumină în legătură cu aceste fantastice și atât de puțin înțelese animale care sunt viperele.
Începem cu începutul: În România avem trei specii de viperă: comună (stânga sus), de stepă (stânga jos) și cu corn (dreapta).
Probabil știți deja, dacă mă citiți, că am o pasiune și pentru fotografia de animale sălbatice, și pentru regionalisme. A venit momentul să fac un act sinergic și să unesc cele două arii de interes personal într-un singur articol, care tratează taman asta: folosirea unor cuvinte locale pentru diverse specii care au denumiri „oficiale”*.
Citeste mai mult »
Poate vi se pare ciudat titlul ăsta, dar duminica trecută, un turist a fost mușcat de o viperă comună la peste 2000 de metri altitudine, în Piatra Craiului, pe un traseu de creastă. Presa noastră bravă și mai ales independentă a tratat cazul cu deosebită superficialitate, rostogolind afirmații și declarații interpretabile și înflorite, astfel că opinia publică a fost tentată să creadă, pe bună dreptate, că acest caz este fictiv. Cazul însă este cât se poate de real, așa că mi-am permis să fac o mică analiză la rece a incidentului.
[Vipera comună (Viper berus), cea mai răspândită viperă de la noi din țară, are o mare variabilitate coloristică. Acest exemplar este melanistic, așa că informați-vă asupra varietăților de culoare, nu la toate vedeți zigzag/romburi vizibile]
(Adv)
V-am prezentat săptămâna trecută animalele prezente în America de Nord, care sunt și la noi în Europa și chiar România, animale ce sunt prezentate și în noua campanie Kinder Surprise. Aventura animalelor năzdrăvane continuă cu o nouă temă: există animale care “călătoresc”, mai ales folosind oamenii și mai ales mijloacele lor de transport pentru a ajunge departe de arealul lor nativ. Azi avem în lumina reflectoarelor… șopârle care fac astfel de incursiuni, ba mai mult, stabilesc noi populații reproducătoare, inclusiv pe alte continente.
După o primăvară în care am dovedit niște capitole importante din herpetofauna continentului, vara a venit cu o sumedenie de revizitări ale unor specii dragi. Pentru că temperatura din termometre s-a mai domolit, fac o mică trecere în revistă a unor specii (doar de reptile) găsite anul acesta, pe la noi și pe aiurea. Vi le voi arăta pe rând, cu o mică poveste la pachet.
Nimic nu e mai frumos decât, fieldherper fiind, să te gândești la o țară anume și să exclami – hmmm, nu mai am după ce șerpi să merg acolo! Știu, mulți din voi asociați Spania cu chorizo, jamon, coride, flamenco, Pirinei, Ibiza, paella, Tenerife etc. Eu, mai defect, mă gândesc ce șerpi aș putea să văd când merg într-o țară europeană; momentan îmi ajunge herpetofauna bătrânului continent, mai ales că mai am de furcă suficient cu unele specii europene. Iar vestea bună este că, în Spania, i-am văzut pe toți. Acum, că am lista completă, vi-i prezint într-un articol lunguț, cum îmi place mie, în speranța că vă va fi de ajutor să știți cu ce lighioane fără picioare vă puteți întâlni în Peninsula Iberică.
[Nu puteam să nu ilustrez acest inceput de articol cu cea mai frumușică viperă spaniolă- vipera cantabrică (Vipera seoanei), singura viperă ce nu poate fi văzută în afara peninsulei Iberice]
