Regionalisme

[Atenție, pagină în lucru! – reveniți săptămânal pentru versiunea actualizată]

Prin peregrinările mele din weekenduri (și nu numai) intru în contact cu foarte multi oameni, majoritatea români. Mulți din ei sunt din alte zone istorice decât locul meu de baștină (Brăila); din când în când, taman în mijlocul conversației, câte unul din ei mă umple de respect cu un regionalism (cuvânt neaoș) trântit fix în mijlocul frazei, spre marele meu deliciu.

Mult timp mi le-am notat pe mobil să nu le uit. Mare greșeală! Am pierdut în acest fel zeci de cuvinte interesante notate cu grijă, când mai îmi cădea vreun telefon prin vreun râu sau râpă nămoloasă; cum ar veni răpus, la datorie.

Ulterior, m-am învățat minte și am început să le salvez aici, pe blog, iar acum a sosit timpul sa vi le împărtășesc în format cvasicomplet (lista e în permanent proces de actualizare), adunate laolaltă pe această pagină, defalcate pe regiuni ale țării, cum le-am auzit și cules, nu doar de la mine, ci și din varii surse. Dacă vă amuză vreunul sau vă aduce aminte de altele mai dihai, dați-mi de veste aici, într-un comentariu, rămân profund îndatorat pentru aportul vostru la via păstrare a acestui mic tezaur.

Să începem:

Ardeal

acăț – salcâm
aitură – piftie
aldui – a binecuvânta
ărăzor – umbrelă
ardău – ardelean, român din Ardeal
badoc – bidon, vas
baraboi – cartofi
barmoş – catifea
bâzdâră – tăun
bâzdâri – a alerga de nebună
beceșig – boală
becișnic – beteag
becisnic – obraznic
bendéu – burtă
bereznic – pădurar
beteşig (pronunţat pe aici “bechieşig”) – face referire la o problema, o boală
bică – taur (din lb. maghiară)
bistoş – cu siguranţă (lb maghiară)
blidar – dulap din bucătărie
blouder – cuptor
boarză – muscă (sau insectă)
boc – butuc de lemn
bolund – nebun
bonț – benzină
bonzar – bondar sau, adesea, una dintre speciile mai mari de viespi
borcut – apă minerală sărată,
boreasă – nevastă
borviz – apă minerală
botișcă – boată mică
budigăi – chiloţi
bughi sau budigăi – chiloţi
buhai – berbec adult, care este cel puțin în al treilea an de viață
bulugheni – cartofi
bulz – boţ de caş
bureți – ciuperci
butin – muncă în pădure; muncă istovitoare
butinar – persoană care lucrează în pădure
canceu – cană înaltă, emailată pentru transport
căpustă – varză călită
căput – haină țărănească scurtă, groasă, din postav, surtuc
căput – poartă
cărălabă – gulie
câșâță – dig; fundația unui pod
castăn – dulap mare
caţă – un băţ lung cam de 2,5 metri cu un cârlig la un capăt, cu care se prind oile
cătingan – încet
cauc – polonic
cearăstrau – firez
cearastrau – goangă
chefe – perie
cheheș – cu probleme respiratorii
chină, tyină – noroi
chişchineuţ – batistă, broboadă
cíci – taitei fierti in apa de la fasole
ciér – farfurie întinsă
ciledi – copii, prunci
cilibari – copii
cilibiu – ferchezuit
cinoş – chipeş, frumos
cioareci – iţari
cioarici – pantaloni bărbătești de pâslă,
ciont – os
cios – paznic de hotar, pădurar
ciotârnă – jgheab
cipcă – partea croșetatä de la ștergare, cearșafuri, poale
ciripă – țiglă
ciufală – insultă
ciupag – guler la cămeşă sau suman
clăier (orn.) – șorecar
clanie – claie mare
clift – palton
clisă – slănină
coanci – cruciș, sașiu
cocioane – piftie
cohé, covie – bucătărie de vară
coleșă – mămăligă
colindă – boata ciobanului
colop (clop) – pălărie
comot – jug unitar pt cal
copărșeu – sicriu
copârşeu – sicriu
coșcă – bucată
coșcuță – bucățică
coștolău – pomana porcului, pomană
cotarcă – hambar de grâne
cotătoare – oglindă
cotuț – batistă (unde își ținea străbunica mănânțăii – monede sau bani mărunți)
crintă – vas, albie de lemn de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș
cucule (crompe, picioci, pere de pământ) – cartofi
cuină – bucătărie
cujmă – căciulă
culeşă – mămăligă
culeşăriu – melesteu
cute – piatră de ascuțit
de chiling – deoparte
de pârgă – faza de început a coacerii fructelor, legumelor etc
diblă – vioară
drod (drot) – sârmă
drugă – sucitor de pâine
dubă – cuptor
dubaș – toboșar
duhan – tutun (duhăneşte tabac – fumează tutun)
duhăni – a fuma
făgădău – crâşmă
făgădău – crâșmă
feder – arc (elicoidal)
fedeu (fideu, feghieu, fiteu) – capac pentru oale
fideu – capac pentru oale
fioc – sertar
fireang – perdea,
firhonguri – perdele
fiteu – sobă de încălzit
fizuri – şireturi
floaşter -trotuar (din lb germană)
furșier – furcă lungă cu patru dinți
fuscel – vergea
fuștălău – afumătoare,
galițe – păsări domestice,
găzdac – înstărit, chiabur
gherbevoș – fierul de la sobă
glăjerie – sticlărie, atelier de turnat sticlă
gligan – mistreț
glijă – sticlă
globit – amendat
goadără – bucata de gard mobilă între pari cu care se inchide o curte, lacră
goz – nutreţ pentru vite, gunoi
goz (pl. gozuri) – gunoi, resturi
gozer – gunoier
groscior – smântână
grumpene – cartof
halău – jgheab pentru adăpat vitele
hamfău – crucea de lemn dintre cai
higheghe – vioară
holbat – a privi urât, apăsător
holircă (hurelcă) – rachiu (prost)
hoșpe – coji
hrapă – râpă, coastă prăpăstioasă
hreast – mărăciniș
hrişcaş – orez
hurdubă – casă dărăpănată
hurdubejniță – femeie grasă și urâtă
iliș – scaun, canapea; provizii de mancare; impozit
inga – iaca
ircă – caiet
ivăr – clanță
jinars – țuică
jintiță – lapte prins
jirebie – fâșie îngustă de pămant în spatele casei
laboș – cratiță
laibăr – haină ţărănească până în talie, adesea fără mâneci
lângalău – langoș
lepedeu – cearșaf
licastău – dorn; instrument de dat găuri în piele, metal, lemn etc
lipideu – cearceaf
lipideu (lepedeu) – cearșaf
lobdă – minge (din lb. maghiară)
loitră – element de directie la căruță
maioș -caltaboș (la noi in familie ii tot una dar am auzit ca de fapt ar fi doua chestii diferite)
mălai – porumb
manoș-țaigăr- limba de la ceas,
(a) mădări – a răsfăța
meghe (megie) – hotar
melendoaică – cârpă, prosop în unele cazuri
morătoare – (gastr.) saramură
moșini (moșăni) – chibrituri
naclad – un butuc pus în partea de la vale a focului, să nu-l prăvale, dacă focul e făcut pe o coastă de deal
nădăi – a presimți
năframă – batic
năpust – dracul, aghiuţă, satana etc
nialcoş – cochet, elegant
nialcoş – mândru, îngâmfat
nilă – bucată de pământ
no – intraductibil, folosit la aproape orice (indiciu din dicționar: Ei!Ha!, interj.)
oarzăn – timpuriu, vãratec
obârlic – geamlâc
obdele – cârpe
oblicit – aflat, iscodit
obloc – fereastră
oblocău – geam
obrejă – un loc (de casă etc) aşezat pe un deal
ocoş – deştept, inteligent
ogârcăi – castraveciori
ogârcău – castravete
oloi – ulei
pânzături – țesături care se poartă peste poale
păpălit – strivit
papir – hârtie
parazoli – ciuperci (piciorul căprioarei)
pârleaz – trecere prin gard
păstaie – migeac
păsulă – fasole
piceuce – cartofi
pietrușel (orn.) – cânepar
pimiță – pivniță
pitioci (picioici) – cartofi
pitoance – (gastr.) bureți
pițule – bani, monede
ploaptăn – (gastr.) mașină de gătit de fier, sobă de gătit
ploscari – bețe folosite la căratul fânului
poaptăn(ă) – sobă de gătit
podiree – dealuri
podireu – pădure
pomninoc de nuntă – banii cadorisiți la nuntă
pomniță – dude
poprică – ardei gras
porcănaș – claie, stog de fân
porșor – grămadă de fân
poșiștău – groapă adâncă, aven
potică – farmacie
poticar – farmacist
poţoc – șobolan
prună – migeac
rascotă – vreascuri
recameu – canapea
roștei – grătar sau gard din zăbrele
rudă – par, cilindru subțire
ruje – (gastr.) semințe de floarea soarelui
saică – (orn.) gaiță
saicior – (orn.) scatiu
sămăchișă (sămătișă) – lapte acru
sărșinier – claie temporară, mică, având un copac la bază (să stea afânată)
sechiraș – vizitiu, slugă, fecior
seleac – sărac lipit
șfebăle – chibrituri
simbră – tovărăşie la arat
sitiscă – strecurătoare
smidă – locul unde a rămas tăietură de pădure
straiță – traistă, sac, săcui
șoandră – femeie bătrână
sobă – cameră de dormit
șol – cană
șolocate – obloane
șolticărie – excrocherie
șopron – construcţie în care se adăpostesc unelte
șorompoi – par lung și gros
șoș – stâlp
șpaiț – cămară
șpor – sobă, plită de gătit zidită
știgliț – sticlete
ștrec – cale ferată
strimfli – ciorapi
suman – cojoc
sumnă – rochie,
șurluit – spălat, curățat (făcut de om)
şuşorcă – pănuşă, foi de ştiulete
șustăr – cismar
tandăl – negustor ambulant
târnaţ – prispă (din lb. maghiară)
târnaț – prispă; pridvor
teleac – gradina din spatele casei
tenchi (tenghi) – porumb
tepșă – cratiță de prăjit, vas întins
terezie – cântar cu balanță
ticăzi – a face curățenie
țifărploat – cadranul ceasului
tindă (pronunţat pe aici “chindă”) – coridor la intrarea într-o casă ţărănească
țipele – pantofi
toboșar – (orn.) ciocănitoare pestriță (mare)
tohoarcă – cojoc mare miţos ce poartă ciobanii iarna
tolcer – goarnă, pâlnie
țove – tescovină
triftăr – pâlnie
trogher (troagher) – bețivan de birt, drojdier de duzină
țuribal – tărăboi
uiagă (iagă) – sticlă, geam ; bere la uiagă – sticlă de 0.5l
unsoare – (gastr.) untură
unsoare – untură
vailing – oală mare
vailing – oală mare, lighean
văiugă – chirpici
vrajniță – ceapă
zádie – şorţ, catrinţă
zadie – șorț, fotă (sau năframă)
zamă – supă
zămătișă – brânză dulce de vacă
zbeg – hățiș
zicalaş – scripcar

hudădău – peșteră
poșiștău – aven, peșteră verticală
tăhui – chiaun, nebun
boroț – pară
ronghi
gomboș – ac cu gămălie

Bihor

bate – a lătra
berbeniță – dovleac
boghi – grămezi mari de fân
borbândăi – sfeclă
caciulie – căpățană de usturoi
cândalău – ploatăn, sobă
cârcele – de la cai/boi
casă din cheglă – din cărămidă arsă
cea si hoiț – stanga si dreapta (pentru mânat vitele)
chepeneag – haină, invelitoare
chică – mătase de porumb
chiotori – bârne (casă de lemn închiotorat cu cirip)
chipărci – ardei
cigher – cidru de pere sălbatice
cioci (ciocălău) – ciocan de porumb
cirip – țiglă
ciuperci cu luciu – mânătărci
cot – batic
coțobâră – veveriță
cotuț – batistă
desfăcari – clacă de desfăcut hospe de la cucuruz – pănuși
drâglă – săpăligă de tras jarul la cuptorul de pâine
fele – jumatate de palincă
ferez (firez) – fierăstrău mic de mână
frapțân – copac ce crește în lunci, cu frunze asemănătoare cu ale frasinului
gaci – ismene
gângav – peltic
găzdăcoi – om bogat
gherbevoș – cârlig pt sobă
goron – stejar
gudă – cățea
hamfău – lemn de care se leagă funiile hamurilor
henteș – măcelar
hompuri – denivelări
hospăli – a zdrăngăni ca un clopoțel
hospe – pănuși (de porumb)
împăjiștet – (pământ) nelucrat, pârlogit
împocăl(u)i – a împacheta
iosag(uri) – animale domestice
jip – pământ neîntors – pamant injipit – împăjiștet
labidău – pedale de la război
lăvor – lighean
mălaiul caprei – păducel
marhă – vacă
me’ncolo (ciau’câne) – marș
moșocoarne – placintă (cu prune)
motove – fruct căzut – pere căzute și bătute
neviscă – nevăstuică
nopârcă – năpârcă
păsulă cu gacili – fasole de pică ismenele de pe tine
pasulă hoaspe – fasole păstai
plugăriță – (orn.) codobatură
po(r)șori – grămezi de fân
podrum – pivniță
sămătișă – lapte prins, chișleag
scoacă – telemea scursa
smâc – laț
smârjiță – smârc
șparânguri – lanțuri
țângalău – clopot
tânja (art. tânjala) – lemnul dintre boi/cai
târnaț – pridvor
testarossa – hrib de toamnă
țițeră – dulcimer
tocoz de hiribe – tocană de cartofi cu smântână (un fel de cartofi tosogiți cu ciulama)
uiagă – sticlă
vandalău (vandralău) – drumeț
vin dăloc – imediat
voioagă – caramida de chirpici nearsă
vorovi – a vorbi
zaică – (orn.) gaiță

Sălaj

barșon – catifea (din magh. barsony)
beșteleu – tocană
bugătă – destulă
calbaj – caltaboș
cioantă – ciopătăi – picior
ciopăți ciopăți – bucățele mici
cranci, purău – pui de bivol
creion – plai
fohoi – zahăr vanilat
fotoghin – petrol (fig. și țuică)
gherșli – arpacaș
goață – cartof(i)
harțabá (harțabale) – curvă
harțape – așchii
jejițe – degete
jolj – batistă (albă)
mală – drum
mniesarăș – măcelar
morman – dulap
ochece – geam, fereastră
știup – praf

Maramureș

conopiștiriță – coropișniță
horincă – pălincă
hurcă = chișcă
lătunoi – bucată de lemn subțire, semirotundă, rămasă de la gater, folosită la gard
maiete (hunedoara) maioș (Banat), balt (Câmpulung) – caltaboș, chișcă
mozoacă – bucată de cârpă înmuiată în pălincă dată copiilor de țâță spre a fi suptă să se liniștească
șilihoaie (orn.) – șorecar comun
știubei – stup

Bistrița

a (se) stimosî – a se schimonosi; a desfigura
a o da fircota – a fi lipsit de griji, a fi împlinit
a se șiosmondi – a se fâțâi, a se foi
agestuit (despre oameni) – venit din altă parte și stabilit în localitate, vinitură
agesturi – aluviuni
ai – usturoi; ani (plurarul de la an)
ajur – broderie la cămașă, la guler și la mâneci
aldămaș – băutură prin care se celebrează încheierea unui târg
aprins (despre cai sau boi) – cu probleme pulmonare cronice (enfizem pulmonar sau bronșită cronică)
arșâță – fața unui versant, în pantă, mereu expusă la soare, cu vegetație puțină
ațâțături – surcele
avizuhă – persoană foarte energică, care se plimbă mult și fără rost
baiere – mânerele unei traiste
băit – copil
bălă (despre oi) – albă în totalitate
balmoș – mâncare ciobănească, obținută din mămăligă, brânză și smântănă
bandor – stâlp de susținere, adesea din lemn
bărbânță – vas din lemn, înalt, de dimensiuni medii (20-40 de litri), în care se păstrează brânza frământată cu sare, specifică acestei regiuni
barc – fâneață unde se găsesc aluni și/sau foioase tinere
bărcă despre oi – cu lână scurtă și creață
bărcăni – a paște
bărzăun – bonzar, gărgăun
bâț – mișcare rapidă, uneori necontrolată (patologică)
bâțălui – a da din picioare, a nu avea răbdare
batăr – măcar
behălui – a behăi
belciugat (despre oi) – berbec ce are coarnele scurte, groase și răsucite
belezdrugă – mâncare specifică zonei, obținută prin prăjirea brânzei în grăsime
berbinșioară – bărbânță mai mică
beșisnic – afurisit
beteag – bolnav
bgilan – lemn mare, gros
bgirgoș – bolnav; cu defecte de conformație
bild – poză, tablou
bițicăl – bicicletă
bleohotauă – viscere abdominale; masa gastro-intestinală ce aparține unui animal mort sau sacrificat
bleorcuțî/a bleocotori – a bea mult, mai ales alcool
blid – farfurie adâncă
blizgău – ninsoare slabă, lapoviță
boaldă – magazin
boarză – muscă, insectă
bogetă (despre găini) – care are pene sub cioc, moțată
bolând – nebun, prost
bolfă – umflătură
boloboc – nivelă cu bulă de aer
bonăi – sunetul produs de muște sau alte insecte zburătoare; despre oameni – a vorbi mult și fără rost, a fi enervant
bondrâș – om prost sau prost-crescut; deformat, urât (rar)
borcut – apă minerală sau izvorul acesteia
botă – bâtă; zglăvoacă (Cottus sp.)
botâș – căpușă mare, hrănită
botei – turmă mică de oi/capre
box – cremă de ghete
boz – plantă înrudită cu socul, dar mai mică, folosită în scop medicinal, adesea ca și antiinflamator și antiseptic (Sambucus ebulus)
brihan – burtă mare
brihănos – om cu burtă mare
bruj – bulgăre de zăpadă sau pâmănt
brumărie (despre oi) – sură
budacă – vas din lemn, de dimensiuni mari (50-100 de litri), cu un singur mâner, format din scânduri mici, verticale, ce sunt strânse în loc de mai multe inele din fier, în care se prepară brânza sau urda
budâi – butoi
budeșcă – vas din lemn, de dimensiuni relativ mici (10-15 litri), cu un singur mâner, format din scânduri mici, verticale, ce sunt strânse în loc de mai multe inele din fier, în care se prepară brânza sau urda
budilarăș – portofel
bufet -dulap
bufteș – cu obraji grași
bugăt – destul
buhaș – copac mare, de obicei molid sau brad
buhășăl – molid sau brad tânăr
buiac – răsfățat, fără griji; animal de tracțiune retiv, neobișnuit cu munca
bulan – picior, coapsă
bulendre – haine sau lucruri vechi
bumb – nasture; pastilă medicamentoasă; cercel
bumbușcă – nasture mic
buncălui – a boncăni; folosit și pentru tauri, nu doar cerbi
bunjeag – aglomerare de crengi uscate, copaci căzuți, arbuști; loc greu accesibil
burcă – persoană certăreață
burcaș – țigan, rrom; persoană murdară sau neîngrijită
burduhan – brihan
burduhos – om gras, cu burtă mare
butuc – buștean scund
buzadău – loc umed sau mocirlos și umbros, unde se dezvoltă cu precădere buruieni și/sau brusturi (Telekia sp.)
caier – obiect pe care se pune lână spre a fi toarsă
călbaș – caltaboș
călcător – fier de călcat, ticlazău
călțun – ciorap gros, din lână sau cânepă, folosit în combinație cu opincile
cantă – vas emailat cu mâner, de dimensiuni mai mari (între 2 și 5 litri), în care se transportă mâncarea caldă
cântuță – cantă mai mică (sub 2 litri)
căpălui – săpa pentru a curăța ogorul de buruieni
capău – dulău mare și puternic; polițist
căpcială – căpială, folosită pentru a defini două boli parazitare ale oilor, cenuroza și estroza
capciu – nebun, care se plimbă fără rost; oaie capcie – oaie care suferă de una dintre aceste afecțiuni descrise mai sus și care se plimbă neîncetat, fără o țintă anume
cârpalău – om care face lucruri de mântuială, lipsite de calitate
cățăl – pe lângă cele două sensuri cunoscute (pui de câine și bucată de usturoi), mai înseamnă și dinte de lapte
cătană – soldat, militar
cățui – vârf montan pietros, greu accesibil
cecădaie (cicătaie) – om de nimic
celturi – dependințe (grajd, șură, șoproane)
checsuri – prăjituri
chefălui – a chefui, a se distra
chehălui – a tuși puternic, răsunător
cliposî/a clipoci – a ațipi, a moțăi
covița – a guița
dohăni – a fuma
dubgi – a provoca o rană, prin desprinderea pielii; a înșela pe cineva și a-i lua banii
făli – a (se) lăuda
fărtălui – a da un animal într-o parte
hobăni – a (se) bălăngăni
îmburda – a (se) rostogoli
înstruța – a împodobi, a înfrumuseța
mădări – a mângâia, a răsfăța
mogoroșî – a mângâia, a smotoci
moșmondi – a mogoroșî
motroșî – a mogoroșî
ogorî – a căpălui
pițulă – para, sfanț, gologan
plitoși – a muta un lichid dintr-un vas în altul
podi – a instala pardoseala
purica – a căuta sau a lucra în detaliu
răcădui (la cineva) (refl.) – a-și lua elan pentru a lovi
răncălui (despre animale) – a rage, a mugi puternic; despre oameni – a urla
rânșeza – a necheza
șpicula – a pândi, a veghea
ștricăni – a croșeta
țâpa – a arunca
țui – a chiui, a țipa
umbla hatra – a umbla brambura
zăhăi – a deranja, a irita
zvâri – a arunca
Mărginimea Sibiului
a bărătui – a lucra, a-si face de lucru
a căni, (căneală) – a înnegri, (negreală)
a dărăburi – a face bucăti, a mărunți
a hăclăni – a tricota
a jugăni – a castra
almintrinea – altfel
armăroaie – nișă în perete prevazută cu ușă, folosită pentru depozitare alimente
ba [adv]- nu (negatie)
bacănă – tavă
bai – problemă, necaz
baieră – șiret, șnur
batăr[adv.] – măcar
beteag – bolnav
bicher – ștrengar
blidar – dulap de farfurii
boboanţă – bomboana
boldă – magazin
borcut – apa minerala sarata,
boreasă – femeie [casatorita, divortata sau vaduva]
borviz – apa minerala,
brăcinar – curea
broc – piine inmuiata in lapte
brotărie – cuptor atasat sobei
bughilar – portofel
buhamet – vegetatie abundenta
bumb – 1. nasture, 2.medicament (pastila)
bunda – bluza
buştină – ceaţă
canapei – obiect de mobilier pentru dormit sau depozitare
cărigă – inel demontabil la plita sobei
cârpător – tocător, obiect de lemn folosit ca suport pentru tăiat
cătrănițe – chibrituri
cheptar – vesta din blana de oaie
chindeu – ornament, decoratiune din material textil cu broderii, pentru icoane
ciér – farfurie întinsă
ciotârnă – jgheab
ciubăr – vas mare facut din doage de lemn
ciurdă – cireadă
clătitar – tigaie
cloțan – sobolan
coa’să….(expresie) – trebuie să
coastan – dulap
cohé (covie) – bucătărie de vară
copârșău – sicriu
copărșeu – sicriu
copenece – cutie
coperativă – magazin
corfă – cos de nuiele semisferic cu doua minere laterale
cotoc – motan
crampăn – târnăcop
credenț – dulap de bucătărie
creițari – bani
creplă – rezervor din lemn sau beton, in forma de vana, amplasat linga fântână sau altă sursă de apă.
cricală – ceapă prăjită
crumpene – cartofi
cucuruz – porumb
dărab – bucată
delniță – lot agricol
denfăr – vas mare din tablă galvanizata, folosit în special pentru fiert
diriholţ – unealta de bucatarie, pentru intins aluatul
fâsaică – fasole
fireang – perdea
fras (în expresie: a avea fras) – boală sau o persoană căreia i-a sărit țandăra (din lb idișă)
frijuri – costum din material gros pentru vreme foarte friguroasă
fuștălău – afumătoare
gadină – sălbăticiune
galițe – păsări domestice
galon – șiret
gălușcă – mămăligă cu brânză în straturi succesive, în farfurie
gălușcă – preparat din mamăligă cu brinză
ghilău – rindea
gîrlici – spatiu cu trepte dinaintea pivnitei
glajă – sticlă
globin – crema de papuci
glod – noroi
goadără – portita secundara in fata treptelor casei, care impiedica accesul gainilor
grăpătoare – cimitir
hăbăuc – aiurit
halău – jgheab pentru adăpat vitele
hârșău – hârleț
hencleș – tip de placintă coaptă direct pe vatra cuptorului
hurduzău – frânghie
ie – da (afirmatie)
jep – buzunar
laibăr – vestă
lepedeu – cearșaf
maios – caltabos (la noi in familie ii tot una dar am auzit că de fapt ar fi două chestii diferite)
manoș-țaigăr – limba de la ceas
mărhăi – animale mari (vaci, bivoli)
mocicoș – murdar (din limba maghiară) – vezi și piscoș – aceste două cuvinte în română definesc grade de murdărie diferite, unde piscoș este mai putin murdar decat mocskos)
oblocău – geam
ogărcai – castraveciori
piscoş – murdar (din limba maghiară)
ploat – sobă
pomniță – dude
râză – cârpă
roşchei – uşă în interiorul curții
șfebăle (moșăni) – chibrituri
ștrec – cale ferată
șustăr – cizmar
ticăzi – a face curatenie
țifărploat – cadranul ceasului
tolcer – pâlnie

Hunedoara

bălării – ciuperci nebune
barabă – venetic
bâzdâgău – facalet
bendeu – burdihan
bilță – ghilț – capcana de soareci
bistrițe – prune de țuică
bosărcắu – vrăjitor
bucerdă – ciocan cu zimți de bătut în beton
căiță – căciuliță (luat la căiță – beat)
cáuc – polonic
cioci – cipici
clanie – claie
comot – jug din lemn imbracat in par de cal pe post de harnașament
corman – plug dublu pt săpat între rânduri
coșarcă
craină – (ușă) întredeschisă
credenț – vitrină (de farfurii, gablonzuri etc)
crepă – vălău de adăpat
curcubătă – dovleac de porci
druglă – sucitor de plăcinte
duhan – tutun
duriga – a (se) prăvăli
fârboc – tricta mare folosita la căruțele cu doi cai
filigorie – foișor
fizee – șireturi
foachi – copil din flori, orfan
foastănă – scândură groasă
ghije – pănuși
gilău – rindea mare
haioș – prajitura cu osânză.
hatijac – rucsac
hoaver – preten
holbă – unitate de masura de jumătate de litru
holoangăr – ajutor, zilier (tălpigar)
holoangher – calfă, salahor, zilier
îmboșântat – supărat
imos – murdar
jâchi – fir de porumb duppa cules
leasă – impletitură de nuiele
lemnușe – chibrituri
leucă – contraaripă la căruță pentru a prelua greutatea
leveș – supă
Lichiu cu branza de vaci (sau cu griș si prune)
lobdă – minge, bulgăre
loitră – oblon
nachi – sfeclă
pălănețe – plăcinte de foi cu brânză
pătură – foaie de aluat
pimiță – beci
pișcători – cârlige de rufe
ploscari – lemne pe care se trage fanul srpe claie
pogină – lemne pe care se pune claia
poniavă – legătură, in țesătură
pupuri – plăcinte din aluat frământat (fie cu varză, fie cu prune)
sărcineri – inima cu brate folosita la fan
sâtă – ciur
școancă – agrafă
Sfârnitoare –
silvoiță – marmeladă de prune fara zahar
șireghe – capacul din fata/spatele carutei
șod – strâmb; ciudat; hazliu
șpargă – sfoara data cu vopsea pentru liniat cheresteaua
speteze – leațuri de gard
ștraf – faiton cu roti de cauciuc
struie – curent
strujac – plapumă
șușcăvit – bâlbâit
șușter – șiștar de muls oile/vacile
șúvăr/șubăr – țug, opritor la sobă
tolceu – coș de nuiele
trictă – element de directie la caruta
trogher – bețiv
vigană – țol
vlăgan – om vânjos
voronești – prune dulci
vuțăne – găluște de cartofi fierte
zăpuc – arșiță

Mediaș

bacăză – casă dărăpănată
cunie – bucătărie de vară
vuțăne – crochete de casă
țiba – marș

Banat

boșogi – plămâni
bușumeți – caltaboș
cigană – cratiță
ciurcă – curcă
coșie – șaretă
cotoaie – cipsuri de cartofi
cuce – piatră de ascuțit cuțite
cuctă – oală sub presiune
cucuruzoni – plantă ce năpădește porumbul, asemănătoare cu ea
distui (dunstui) – a (se) cali, a (se) înăbuși
fești – a (se) vopsi
fir – troleibuz
giugiuloi, giugiulea – bomboană
gojbăliță – tocăniță de organe
hârț – șoarece
marvă – vacă
ostreț – șipcă
pâtcăv – peltic, bâlbâit
pâtpă – femeie care doarme pe ea
paur (pauăr) – muncitor agricol; țăran mutat la oraș
plec – tavă (de gătit)
podrum – pivniță
popârcă – tocană
răpelți – chibrituri
rascotă – vreasc
socac – strada, uliță
stog – claie de fân
țâmp – picior (de pui)
a zăbuni – a înnebuni

Moldova Nouă

cochiță – bobiță
cotăriță – coș de nuiele
hașpă – pantă abruptă
șupă – șopron

Mehedinți

aralie – furtună
avălie (ăvălie) – avânt
bălătănii – ciuperci nebune
bărâcă – râpă, ravenă (adesea împădurită)
brabete – vrabie
căreți – muci
de-a doua (douăle) – curmeziș; pe curbă de nivel
hoagă – vale adâncă
jiguială – jigărai
mesală – față de masă
mucărit – mucegăit
padină (pădină) – tăpșan între munți; depresiune, crov
săcui – traistă, sac, straiță
sfoiag – mucegai
străfiga – a strănuta
stroșitoare – presă de zdrobit roșii, struguri etc
surupină – coastă de deal; mal înalt și abrupt, faleză
tontoroc – cârlig dublu sudat folosit de măcelari de care se leagă oile, caprele etc pentru a fi eviscerate
zăpug (zăpuh) – arșiță

Oltenia

bâțâitoare (orn) – cobobatură
cânceu – cantă, cofă de vin
chisăr – teslă
chiseliță – fiertură de știr, lobodă etc. sau de fructe (mai ales de prune)
cioace – clești de rufe
cleată – bucată de gard mobilă, între doi pari
(a) clemi – a îngheța, a dârdâi
coceag – coș de fum de la bucataria de vară
cotoi – pulpă, picior
crivină – loc mlăștinos
cucă – deal înalt și izolat
delniță – bucată între două lemne înalte de gard
drugă – stiulete de porumb
(a) face văluș – a face (ceva) sul
fâșfan – fierăstrău mic de lemn
gâldău (gâldan) – ochi de apă
govie – petrecere
lacră – bucată între două lemne înalte de gard
lăntete – bucată de lemn subțire, semirotundă, rămasă de la gater, folosită la gard
orceag – arpagic
ostreț – îngrăditură
scuteală – adăpost (la scuteală – la loc ferit)
a streli – a avea un fior pe șira spinării
ștacheți – lemnele verticale de la gard
știubei – fântână (fără ciutură)
ștomp – stâlp de rezistență la gard
târn – mătură mare
târnă – coș de nuiele pentru struguri, coceni, lemne etc
teorbă – lăută mai mare (prin ext.) chitară
țicura – a avea o durere ascuțită
tigvă – cap
tiugă – dovleac scobit folosit ca recipient de apå la câmp
tiugău – țeava de la aparatul de cârnați
țoță – grămadă, glugă de lemne sau coceni
toval – piele groasă (de vițel)
văluș – spălător de vase, șomoiog
zăcătoare – aparat de zdrobit struguri, roșii etc
(a) zbici – a smuci
zgârieci – instrument de insemnat distante egale in lemn

Teleorman

caraulă – pază comunală, strajă
cârtog – vizuină de iepure
coșcaie = spinare de pui
prosie – ogor recent arat
știrică, ciorcușă, țarcă – (orn.) coțofană
târș – creangă rămuroasă pe care se scoate fânul din locurile neaccesibile pentru car sau căruță; mătură mare (de nuiele)

Muntenia

bolindeț – colăcel de dat la pomană
câf – speranță
căleandră – ridicătură la marginea pădurilor
cochie – corn de prescură, colac
clisă – lut (lipicios)
copuz – cobză, balalaică
corcoviță – găină
crăui – a plânge cu zgomot și fără motiv
gămoaie – vin acrișor
harabaie – casă mare
holercă – băutură proastă
încai – barem, măcar
înhăimurat – încotoșmănat, îmbrăcat foarte gros
mârlan – berbec de prăsilă
mlăciugă – îmblăciu, prăjină de bătut cereale
pocirlă – băutură rea la gust
pospai (pospăială) – lucru superficial, de mântuială
terfos – jerpelit
toltușe – corcodușe

Rahova (de mahala)

amarantiu – violaceu
bariz – broboadă
basamac – rachiu prost
bina, binale – casa in constructie
bobleț – nătărău
caiafă – om ipocrit, nenorocit
candriu – nebun; om beat
caramangiu – șuț, hot de buzunare
cardi – a fura
cinzeacă – măsură de băut de 50ml
coarjă – coajă
coinac – adolescent, flăcău
cujbi – a bate
dambilușcă – titirez
dorobanț – cinzeacă
drângălău – pierde-vară
fartiție – capriciu
filotim – darnic
galibardă – pălărie
goroveală – apă murdară
hitrofoni – a se îmbăta
husân – fraier
încliftat – dichisit, elegant
jitie – boală; cusur; anecdotă
leșiatic – mohorât
mandravelă – minciună
mardi – a bate; a face sex
pleșcar – chilipirgiu; mincinos
soili – a dormi
spențer – surtuc
ștric – dantelă
țaglă – atent, fixat cu privirea
târboseală – fiertură
târnosit – sfințit; beat
tărtănaș – șal mic de lână

Dobrogea

belbiță – pește mic
caracață – (orn.) coțofană
caraman – cu păr negru
ceamur – chirpici
cilibiu – elegant
curban – ospăț
curnic – coteț
gabară – bac plutitor pt camioane
gelep – cireadă
giubea – haină lungă
helpegea – (a crește) mare si frumos, armonios
hultan – (orn.) uliu
jighimea – om de nimic
lejancă – vatră de lut
malasolcă – mâncare de cartofi pasați cu pește sărat și usturoi
mangii – ardei copți cufundati în sos de rosii cu ceapă călită și usturoi
orcic – jug la căruță pt cai
parlagiu – măcelar
parmalâc – grilaj
poteci – haine făcute din bucăți de cârpe cusute
saivan – adăpost pentru oi
telal – negustor
testemel – basma, broboadă
tulpan – basma, broboadă

Brăila

afanisit – aiurit, neputincios, sărman
boșoalcă – umflătură, gâlmă
bromfagiu – alcoolic
bujavercă – vagin
bungini – a dormi
călăvie – prescură în formă de cruce; (rar) colivă
chiloman – gălăgie, larmă; petrecere zgomotoasă, scandal
ciocălău – cocean de porumb
ciomalău – găligan
codârlă – crăcană de lemn
conovăț – funie de priponit caii
cotigă – șaretă; căruț cu două roți
dubă – lotcă mică
fleoárță (eoa o singură silabă) – femeie depravată
gâldâbaș – caltaboș
gandebij – amant
ghilan – bou cu părul alb; (prin ext.) dobitoc, fraier, neisprăvit
ghiordel – recipient mic (de forma unei găleți sau a unei jumătăți de găleți) pentru scoatere apei din barcă
glojdeală – mâncare
glojdi – a înfuleca
hăijdă’ – mult
hălăciugă – claie dezordonată (de păr, fân etc)
hugium – atac, năvală
hușum – pacoste, necaz
iavașa, iavașale – laț cu mâner de lemn pentru animale
ispol – recipient în formă de făraș (mai adânc) cu care se scoate apa din lotcă (sinonim cu ghiordel)
îmboșcat – încotoșmănat, îmbrăcat foarte gros
jai – pește mic
jirlău – vale cu apa, torent
lăcăraie – apărie, apă multă vărsată pe jos
malotea – haină lungă
mârli – a face sex
mârliță – pui de știucă
muhaia – fată tânără; hahaleră, persoană neserioasă
panacod (pl. panacoade) – plachetă lungă de lemn, cu mâner scurt, folosită la băgarea pâinii sau covrigilor în cuptor
parpalac – trenci, haină lungă, malotea
prival – vale inundabilă care unește o baltă cu Dunărea
puchinos – mic, pipernicit
saghiță – săbioară (pește)
a stâlmoci – a pierde timpul
strepezan – cui de lemn pentru legarea babaicii la lotcă
a stropoli – a trebălui
țăcălie – crăcană de rotisat artizanală
teică – troacă de porci
țifloi – umflat (de la mâncare sau băutură)
tizic – balegă uscată
torocală – amestecătură (de mâncare etc)
troană (troahnă) – răceală severă
zăgârnă – săculeț de strecurat brânza, sedilă
zotcă – gură, bot

Buzău

acioaie – clopoțel de atârnat la gâtul animalelor (etim. din… italiană!)
căciorât (caciorât) – inestetic, batjocorit
crivitar – boltă pentru vița de vie
face gâță, gâțe – a amăgi, a da pe la nas cu ceva
gherghin – păducel
ghițion – buruiană de mai puțin de un metru
hăbâdii – bălării
hogi – a urla din toti rarunchii
îmbulfoiat – înfoiat
morfelită – terfelit, stricat
roșcovei – soi de ciuperci de pădure
sigon – zăpadă morfelită
smicea – oțapoc, salcă, sălângă, scăborcă, sclepeniță, țașcă
spleanță – așchie
țambre – uluci din gard, așchii
tuturuș – boc, butură
Moldova
acastău – spânzurătoare
bâhlit – clocit, stătut
bortă – gaură
bulcă – chiflă
căldăraș – (orn.) botgros
casâncă – broboadă
cațaveică – haină îmblănită
ceahlău – (orn.) vultur bărbos, zăgan
ceatlău – par, rudă de lemn
chiftiriță – coropișniță
chisăliţă – prăjitură făcută din mălai şi lapte acru
chişcă – preparat culinar din intestine de porc
chişleag – lapte acru
cilihoi – (orn.) pasăre de pradă, vultur
cobaie – pasăre de curte
cobilă – crăcană sau cruce de lemn pentru căruță, moară etc
colţuni – ciorapi din lână
coşarcă – coş împletit din nuiele
coşer – hambar pentru grâne
cujbă – nuia bifurcată folosită la foc, pentru a atârna lanțul la ceaun
diblă – fluier, cimpoi
dulamă – haină lungă, boierească, purtată la ocazii
ghioldane – prune rotunde de magiun
gorgoaze – corcodușe verzi
hârzob – vas, albie de lemn de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș
hojmalău – om mare cu minte de copil
hudiță – uliță strâmtă
hultoane – cireșe văratice mari
huşte – tărâţe pentru borş
joimăriță – (orn.) buhă
leasă – plasă de nuiele pentru pescuit
lobdă – bucată; pat
maieră – ficat
mutercă – șurubelniță
nădăi – a pricepe
nadiceancă – şaretă
noatin – miel care a împlinit un an
petliță – bentiță
potcă – pocitanie; fofoloancă
potricală – preducea
rădeac – pădurice
răslăghi – a (se) relaxa
scripcă – femeie limbută, guralivă
șoltic – șarlatan, viclean
țingău – flăcău
ușiganie – bătaie
vârlav – iute în mișcări; vrednic, îndemânatic
zâdire – încăpățânare – (o zâdire de copil)
zămnic – beci

Bucovina

bărbânță – putinică
cloambă – cracă subțire
corlată – iesle; îngrăditură pentru vaci, pe câmp
hreatcă – troacă (din ucraineană)
vangheauă – evanghelie
Republica Moldova
a borfăi – a scotoci
a cobâlțâi – a agita
a șiotcăi – a peria
cighir – tobă în prapure
colțuni – ciorapi
crovleancă – sângerete
culioc – sacoșă
harbuz – pepene roșu
iorgan – plapumă de lână
jarovne – vătrai
maică – tricou
mălină – căpșună
manji – zacuscă moldovenească (ardei, ceapă și roșii scăzute)
pânce – burtă
peregar – mahmureală
piceni – biscuiți
poloboc – butoi
rutieră – maxitaxi
șigheri – ficat tocat cu ceapă și mărar în prapure
șitori – sucitor
soușel – ciulama de miel (cu rosii)
ușiganie – bătaie
zaibit – sictirit, agasat
zămos – pepene galben
zdrobilcă – stroșitoare de struguri

Expresii, zicători și pilde regionale

ciocan cu ciocan se face chiloman = de ce bei, de-aia faci scandal (Muntenia)
lua (cuiva) câful = a-i lua (cuiva) orice speranță (Muntenia)
crumpi în lerul din ploatăn = cartofi in cuptorul de la mașina de gătit cu picior (Hunedoara)
a sta fartiție – a sta de paravan (argou)
sălacă boacă, tătă ești pă cap de scoacă = saracă broască, toată ești peste putina cu brânză (Bihor)

Ultima actualizare: 28 septembrie 2022

Bibliografie selectivă:

Regionalisme.ro

Alba24