Graiul publicitarilor de carton

De ceva vreme ma invart printre oameni care lucreaza sau au lucrat in agentii. De publicitate, de media, interactive, de PR, full-service, de blogvertising, mai spuneti voi de care. Unii din ei sunt oameni faini, cititi, cu bun simt, cu simt al masurii si al valorii, cu chef de munca, intr-un cuvant profesionisti. Dar sunt si altii care au trecut prin scoala ca gasca prin apa, iar mai tarziu prin cariera ca zambila prin branza. Ei sunt publicitarii de carton.

Publicitarii de carton sunt cei care nu sunt in stare sa acceada prin propria glagorie. Ei se fofileaza in spatele unor citate celebre de Ogilvy, a unor ochelari de intelectual sau a unor baruri, cafenele si locuri de adunare pentru oamenii care activeaza in aceasta industrie. Nelipsiti de la nici un eveniment din bransa, publicitarii de carton isi ascund incompetenta in spatele unor clisee prin care se pot confunda mai usor cu aia care fac lucrurile cum trebuie, „pe bune”.

Ochelarii publicitarului de carton trebuie sa fie musai cu rame Dior. Masina sa fie Mini, editie custom. Bicicleta sa fie Pegas, fularul trebuie sa fie si vara, computerul personal sa fie musai Mac, castile din ureche sa fie albe, micul dejun musai la Vileta’s Vintage. De fapt, toata viata lui trebuie sa fie vintage, sic, de neinteles pentru ceilalti, la 100 de kilometri de „mainstream”, intr-un cuvant: „culeanu”. Si cu asta deschid cutia Pandorei, pentru ca graiul, graiul, dragii mei, este cel care „sifoneaza” cel mai bine un publicitar de carton.

Asa ca enumar mai jos cateva expresii, ticuri verbale capatate in multii sau putinii ani de agentie (nu importa cati, la cei mai multi sunt degeaba) cu care publicitarul de carton isi ascunde incapacitatea, incultura si incompetenta. Expresiile de mai jos, in marea lor majoritate, sunt importate sau traduse gresit din limba engleza („false friends”, cum ar spune englezul), cu care multi publicitari de carton s-au murdarit la gura, ajungand sa nu mai vorbeasca decat in engleza, draga, ca romana e pentru pitifelnicii astia de duzina. Pun, pentru conformitate, si cateva sugestii de inlocuire a ticului verbal cu expresii care suna natural, mult mai firesc in romana decat prost traduse din engleza sau alte limbi (si tare mi-e teama ca eu spun, eu aud, ba o sa imi mai iau si injuraturile de rigoare de la cei ce se vor simti cu musca pe caciula). Asadar:

1. „Gen”

Probabil tradus din americanul „,like.” folosit la sfarsitul frazei de agramatii de peste Ocean, „gen” a prins repede la snobii din agentii. Folosit cu predilectie… tot timpul zilei. Poate fi inlocuit cu nimic, adica poate fi inlocuit cu o mare pauza, pentru ca est epus in fraza degeaba.

2. „Face sens”

Tradus gresit din „to make sense”. Folosit ca „trademark” pentru cineva cu mare experienta in domeniu, priceput la strategii etc. Denota nimic altceva decat prost gust in exprimare. Poate fi inlocuit cu „are sens”.

3. „Nu e panica”

Tradus gresit din „there’s no panic”, dar e folosit si in loc de „nu ma grabesc”. Poate fi inlocuit cu „stai linistit” sau „nu e graba”, dupa caz.

4. „… e blana”

Cu sensul de „varza” sau „praf”, in expresii de tip: „Cutarescu e blana”. Provine de la blana de lemn, adica o scandura mai groasa, folosita in constructii. Nu e un tic asa de grav, dar e folosit cu o frecventa mult prea mare.

„5. ,Zic”

Verisor cu „gen”, „zic” are etimologie necunoscuta. Pus prea des la finalul frazelor deranjeaza. Aviz amatorilor de locutiuni de intarire la final de fraza.

6. „X este culeanu”

Provenit de la „cool” in limba engleza, romaniat cum se cuvine si pronuntat cu gura deschisa pe „e”, sa denote cmecherie. Nu denota. Poate fi inlocuit cu „este smecher” „e misto” „e dibaci”, chiar avem o limba frumoasa si in adancuri rasturnata.

7. „Y o arde dubios”

O expresie de maidan care cumva supravietuieste in inaltele sfere ale publicitarilor de carton. Probabil ca in alte culturi si religii ar fi fost sanctionata cu ars pe rug si oua fierte la subrat, in Romania insa e la rang de cinste.

8. „Z este noul negru”

Tradusa din „… is the new black”, este un stereotip si atat. Nu atat de deranjant precum cele de mai sus, dar se aduna.

9. „Reclama la cutare produs ruleaza fin”

Probabil tradusa din argoticul „rulz”, ruleaza denota nimic altceva decat ridicol. Scapati de acest rulat fin pentru ca e caraghios.

10. „Am okeyat”

Nu am ce sa adaug, orice as adauga este de prisos.

11. „Am ceceuit”

Adica am pus in Carbon Copy, pentru cei care inca au ochii cat cepele.

12. „Nu e ca si cum/cand”

O expresie folosita pe post de respiratie sau refren, tradusa din „it’s not like …”, care nu are nici un sens in romana. Pardon, „nu face sens”, ca sa ne exprimam in ton cu moda.

13. „Uber”

O alta sintagma folosita toata ziua buna ziua in lipsa de alte epitete. De data asta provenit din germana, pentru ca din engleza ar fi, culmea, prea „mainstream”.

14. „Momentul ala/acela cand”

O alta expresie de doi bani, tradusa din englezescul „that moment when…” si care este un cliseu de care vom scapa greu in urmatorii 10 ani.

15. „Ceva fin”

Aidoma expresiei cu „ruleaza fin”, „ceva fin” este o atentionare a mojicului sa nu cumva sa scape din vedere elitismul concentrat al glasuitorului. Grotesc, dar folosit pe scara larga. „Deosebit” sau „extraordinar” ne stau in gat mai nou.

16. „Reclama [la cutare produs] este… intr-un fel”

In ce fel? Sau mai exact in cate feluri? Intr-unul. Fie. Inca o zmeurica.

17. „Okeish”

O alta miorlaiala furata din limba lui Shakespeare. Care daca ar trai s-ar cafti cu toti cei care ii pocesc frumusete de limba.

18. „Aparent…”

Tradus si folosist gresit din englezescul „aparently”, cand romana ne da acest simplu si la obiect „dupa toate aparentele”. Aparent inseamna ceva „care este altfel decât pare la prima vedere”. De ce folosesti aparent intr-o fraza de genul „aparent, toata lumea s-a dus la mare”, imi este peste putinta sa pricep.

19. „O dam din copy”

Limbaj de agentie suta la suta. Nu va chinuiti sa incercati sa gasiti un sens expresiei de mai sus. Nu are nici un rost, imi face greata si sa o mentionez, dar as vrea sa adaug ceva despre aceasta expresie: in mod ironic, ea este folosita cu indarjire chiar de catre copywriterii aia de la care ai pretentia sa vina cu formulari corecte, clare, pline de substanta. Dar ce mai simplu sa zapacesti un client cand nu poti sa-l convingi. Si atunci i-o dai din copy.

20. „X-ulescu are expertiza”

Daca X-ulescu este medic de familie sau internist, medic legist sau expert contabil, expresia face sens :). Tradus gresit, „expertise” inseamna arie de competente sau pe scurt, competenta. Expertiza in limba romana inseamna, dupa caz:
– cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei;
– raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute sau stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni
– consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc.
Asa ca expertiza in IT sau PR sun la fel de rau si in sens medical, si in sens contabil.

21. „Ataat!”

Asta cred ca e furata de undeva din Ardeal. Cu intonatia corecta si folosit de 10 ori pe ora nu face decat sa ingroase randurile ticurilor verbale de mai sus.

… si-or mai fi si altele…

PS Nu am nimic cu aceste expresii luate ca atare (cu exceptia traducerilor gresite, care ma zagarie pe timpan). Unele pot fi folosite prin mici scapari si de catre subsemnatul. Cand insa spuneti din trei in trei cuvinte cu „gen”, „face sens” si „nu e ca si cand”, nu doar ca va dati de gol cat de importanti vreti sa pareti in fata unei audiente confuze de cele mai multe ori, dar chiar iritati oamenii care se straduie sa desluseasca ideea de baza a unei fraze pe care o siluiti rau de tot cu ticurile voastre verbale si inutile.

Puneti mana si cititi o carte. Sau macar un ziar. Sau macar ingredientele de pe sticla de suc. Aveti nevoie, zau.

PS La polul opus se afla oamenii cititi, care incearca sa foloseasca in limba de zi cu zi cuvinte frumoase, neaose, pline de substanta. Jos palaria pentru ei, incep sa fie din ce in ce mai multi (cel putin in cercurile mele de cunostinte) si asta e bine.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

51 Comments »

  1. Doru Panaitescu said,

    10 septembrie 2014 @ 8:37 am

    Multumesc, mai adunam!

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu