Avand in vedere ca m-am intors acasa mai subtire cu trei kilograme, trebuie sa va impartasesc si voua experienta traita in acest weekend. Desi nu am vrut sa spun de fata cu baietii de pe forum, a fost cel mai dificil traseu de coborare pe care l-am facut. Trolieri, asigurari laterale, trolieri la vale (da, se poate), coborare pe torenti, urcari la peste 45 de grade (pacat ca sunt greu de prins in cadru), urcari dificile si solicitante pentru radioarele si turbinele masinilor si asa mai departe.

Nu am mult timp azi sa povestesc (revin maine cu raportul complet de tura), dar va las (ca preambul) cu trei fotografii din mijlocul actiunii, specificand ca toate masinile au ajuns pe roti acasa (ma rog, una din ele a ajuns cu roata mea de rezerva pentru ca a suferit o dejantare urata intr-un loc unde nu prea puteai sa stai in picioare si se facuse deja torent pe sub noi). Pentru conformitate si mai ales pentru cei care s-au bronzat asteptand pe autostrada sa se elibereze drumul spre casa, in masivul Leaota a plouat torential in nopatea de sambata spre duminica, ceea ce a facut retragerea din traseu demna de orice concurs de extrem.

Primul cetatean: Dihania (Patrol Y60 LWB negru cu roti de 37″) – surprins intr-o jenanta pozitie – atarnat de un copac pentru fapte de arme si pe punctul de a primi o roata de la o alta masina, dupa dejantarea din malul care ne-a dat tuturor de furca:

Si iata-i pe baieti la munca inlocuind roata (care la dimensiunile sale, are „doar” 73 de kilograme, un fleac) dupa ce au asigurat masina bine cu troliul din lateral si au ridicat-o cu hiliftul din dotare (daca va uitati mai bine veti vedea ca sunt trei oameni sub masina :))

Al doilea cetatean: Mussonul (SSangYong Musso LWB cu roti de 32″) – asigurat de subsemnatul su sufa de copac intr-o padure deasa de molid care ne-a cantat „Game over” dupa niste pante clasificabile in bouldering usor:

Si ca sa se vada mai bine ce cauta Mugur pe bara laterala, iata cum il asiguram pe Musson sa nu se duca direct in prapastie, cu sufa de copac:

Al treilea cetatean: Patrolozaurul (Nissan Patrol SWB cu roti de 33″) – si el intr-o pozitie bizara, cu cele patru roti in aer.

Si aceeasi pozitie din alt unghi, ca sa intelegeti gravitatea traseului:

Cetatean de onoare: Capra (Suzuki enduro incaltata cu 18″ 100×100), singura care nu a trebuit troliata si care nu a suferit nici o paguba. Pe ea am prins-o si in ipostaze cuminti, ca de exemplu in poiana unde am innptat, inainte de diluviul de sambata seara.

Sau in traseu, intr-o pauza binemeritata dupa niste kilometri de urcus grav (ma bucur ca nu au fost fete in masina la mine, nu stiu cine ar fi rezistat tot weekendul fara sa tipe, la un moment dat si eu am simtit ca nu e bine ce facem :); si spun asta pentru ca stiu ca la Andi in masina s-a tipat vartos)

Multumiri colegilor din traseu, care m-au ajutat sa pun in nenumarate randuri Patrolozaurul inapoi pe roti! Cu ajutorul lor am slabit intens weekendul asta, la o temperatura medie de 15 grade. Mai vreau!

Responsabil cu filmarile: Samsung S4 Zoom, un telefon pe care l-am folosit mai mult ca unitate multimedia, pentru ca semnalul al telefon a lipsit in traseu cu desavarsire. Revin maine cu cateva impresii si despre telefonocamera care iti salveaza timp si te lasa mai aproape de pasiunile tale.

Bonus: o floare frumoasa, de sus din platoul (Andrei B, rog identificare!) – telefonocamera asta se pricepe bine de tot si la macro.