Graiul publicitarilor de carton
De ceva vreme ma invart printre oameni care lucreaza sau au lucrat in agentii. De publicitate, de media, interactive, de PR, full-service, de blogvertising, mai spuneti voi de care. Unii din ei sunt oameni faini, cititi, cu bun simt, cu simt al masurii si al valorii, cu chef de munca, intr-un cuvant profesionisti. Dar sunt si altii care au trecut prin scoala ca gasca prin apa, iar mai tarziu prin cariera ca zambila prin branza. Ei sunt publicitarii de carton.
Publicitarii de carton sunt cei care nu sunt in stare sa acceada prin propria glagorie. Ei se fofileaza in spatele unor citate celebre de Ogilvy, a unor ochelari de intelectual sau a unor baruri, cafenele si locuri de adunare pentru oamenii care activeaza in aceasta industrie. Nelipsiti de la nici un eveniment din bransa, publicitarii de carton isi ascund incompetenta in spatele unor clisee prin care se pot confunda mai usor cu aia care fac lucrurile cum trebuie, „pe bune”.
Ochelarii publicitarului de carton trebuie sa fie musai cu rame Dior. Masina sa fie Mini, editie custom. Bicicleta sa fie Pegas, fularul trebuie sa fie si vara, computerul personal sa fie musai Mac, castile din ureche sa fie albe, micul dejun musai la Vileta’s Vintage. De fapt, toata viata lui trebuie sa fie vintage, sic, de neinteles pentru ceilalti, la 100 de kilometri de „mainstream”, intr-un cuvant: „culeanu”. Si cu asta deschid cutia Pandorei, pentru ca graiul, graiul, dragii mei, este cel care „sifoneaza” cel mai bine un publicitar de carton.
Asa ca enumar mai jos cateva expresii, ticuri verbale capatate in multii sau putinii ani de agentie (nu importa cati, la cei mai multi sunt degeaba) cu care publicitarul de carton isi ascunde incapacitatea, incultura si incompetenta. Expresiile de mai jos, in marea lor majoritate, sunt importate sau traduse gresit din limba engleza („false friends”, cum ar spune englezul), cu care multi publicitari de carton s-au murdarit la gura, ajungand sa nu mai vorbeasca decat in engleza, draga, ca romana e pentru pitifelnicii astia de duzina. Pun, pentru conformitate, si cateva sugestii de inlocuire a ticului verbal cu expresii care suna natural, mult mai firesc in romana decat prost traduse din engleza sau alte limbi (si tare mi-e teama ca eu spun, eu aud, ba o sa imi mai iau si injuraturile de rigoare de la cei ce se vor simti cu musca pe caciula). Asadar:
1. „Gen”
Probabil tradus din americanul „,like.” folosit la sfarsitul frazei de agramatii de peste Ocean, „gen” a prins repede la snobii din agentii. Folosit cu predilectie… tot timpul zilei. Poate fi inlocuit cu nimic, adica poate fi inlocuit cu o mare pauza, pentru ca est epus in fraza degeaba.
2. „Face sens”
Tradus gresit din „to make sense”. Folosit ca „trademark” pentru cineva cu mare experienta in domeniu, priceput la strategii etc. Denota nimic altceva decat prost gust in exprimare. Poate fi inlocuit cu „are sens”.
3. „Nu e panica”
Tradus gresit din „there’s no panic”, dar e folosit si in loc de „nu ma grabesc”. Poate fi inlocuit cu „stai linistit” sau „nu e graba”, dupa caz.
4. „… e blana”
Cu sensul de „varza” sau „praf”, in expresii de tip: „Cutarescu e blana”. Provine de la blana de lemn, adica o scandura mai groasa, folosita in constructii. Nu e un tic asa de grav, dar e folosit cu o frecventa mult prea mare.
„5. ,Zic”
Verisor cu „gen”, „zic” are etimologie necunoscuta. Pus prea des la finalul frazelor deranjeaza. Aviz amatorilor de locutiuni de intarire la final de fraza.
6. „X este culeanu”
Provenit de la „cool” in limba engleza, romaniat cum se cuvine si pronuntat cu gura deschisa pe „e”, sa denote cmecherie. Nu denota. Poate fi inlocuit cu „este smecher” „e misto” „e dibaci”, chiar avem o limba frumoasa si in adancuri rasturnata.
7. „Y o arde dubios”
O expresie de maidan care cumva supravietuieste in inaltele sfere ale publicitarilor de carton. Probabil ca in alte culturi si religii ar fi fost sanctionata cu ars pe rug si oua fierte la subrat, in Romania insa e la rang de cinste.
8. „Z este noul negru”
Tradusa din „… is the new black”, este un stereotip si atat. Nu atat de deranjant precum cele de mai sus, dar se aduna.
9. „Reclama la cutare produs ruleaza fin”
Probabil tradusa din argoticul „rulz”, ruleaza denota nimic altceva decat ridicol. Scapati de acest rulat fin pentru ca e caraghios.
10. „Am okeyat”
Nu am ce sa adaug, orice as adauga este de prisos.
11. „Am ceceuit”
Adica am pus in Carbon Copy, pentru cei care inca au ochii cat cepele.
12. „Nu e ca si cum/cand”
O expresie folosita pe post de respiratie sau refren, tradusa din „it’s not like …”, care nu are nici un sens in romana. Pardon, „nu face sens”, ca sa ne exprimam in ton cu moda.
13. „Uber”
O alta sintagma folosita toata ziua buna ziua in lipsa de alte epitete. De data asta provenit din germana, pentru ca din engleza ar fi, culmea, prea „mainstream”.
14. „Momentul ala/acela cand”
O alta expresie de doi bani, tradusa din englezescul „that moment when…” si care este un cliseu de care vom scapa greu in urmatorii 10 ani.
15. „Ceva fin”
Aidoma expresiei cu „ruleaza fin”, „ceva fin” este o atentionare a mojicului sa nu cumva sa scape din vedere elitismul concentrat al glasuitorului. Grotesc, dar folosit pe scara larga. „Deosebit” sau „extraordinar” ne stau in gat mai nou.
16. „Reclama [la cutare produs] este… intr-un fel”
In ce fel? Sau mai exact in cate feluri? Intr-unul. Fie. Inca o zmeurica.
17. „Okeish”
O alta miorlaiala furata din limba lui Shakespeare. Care daca ar trai s-ar cafti cu toti cei care ii pocesc frumusete de limba.
18. „Aparent…”
Tradus si folosist gresit din englezescul „aparently”, cand romana ne da acest simplu si la obiect „dupa toate aparentele”. Aparent inseamna ceva „care este altfel decât pare la prima vedere”. De ce folosesti aparent intr-o fraza de genul „aparent, toata lumea s-a dus la mare”, imi este peste putinta sa pricep.
19. „O dam din copy”
Limbaj de agentie suta la suta. Nu va chinuiti sa incercati sa gasiti un sens expresiei de mai sus. Nu are nici un rost, imi face greata si sa o mentionez, dar as vrea sa adaug ceva despre aceasta expresie: in mod ironic, ea este folosita cu indarjire chiar de catre copywriterii aia de la care ai pretentia sa vina cu formulari corecte, clare, pline de substanta. Dar ce mai simplu sa zapacesti un client cand nu poti sa-l convingi. Si atunci i-o dai din copy.
20. „X-ulescu are expertiza”
Daca X-ulescu este medic de familie sau internist, medic legist sau expert contabil, expresia face sens :). Tradus gresit, „expertise” inseamna arie de competente sau pe scurt, competenta. Expertiza in limba romana inseamna, dupa caz:
– cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei;
– raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute sau stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni
– consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc.
Asa ca expertiza in IT sau PR sun la fel de rau si in sens medical, si in sens contabil.
21. „Ataat!”
Asta cred ca e furata de undeva din Ardeal. Cu intonatia corecta si folosit de 10 ori pe ora nu face decat sa ingroase randurile ticurilor verbale de mai sus.
… si-or mai fi si altele…
PS Nu am nimic cu aceste expresii luate ca atare (cu exceptia traducerilor gresite, care ma zagarie pe timpan). Unele pot fi folosite prin mici scapari si de catre subsemnatul. Cand insa spuneti din trei in trei cuvinte cu „gen”, „face sens” si „nu e ca si cand”, nu doar ca va dati de gol cat de importanti vreti sa pareti in fata unei audiente confuze de cele mai multe ori, dar chiar iritati oamenii care se straduie sa desluseasca ideea de baza a unei fraze pe care o siluiti rau de tot cu ticurile voastre verbale si inutile.
Puneti mana si cititi o carte. Sau macar un ziar. Sau macar ingredientele de pe sticla de suc. Aveti nevoie, zau.
PS La polul opus se afla oamenii cititi, care incearca sa foloseasca in limba de zi cu zi cuvinte frumoase, neaose, pline de substanta. Jos palaria pentru ei, incep sa fie din ce in ce mai multi (cel putin in cercurile mele de cunostinte) si asta e bine.
Tibi Neagu said,
2 decembrie 2013 @ 6:37 pm
Aș adăuga și eu „locație” (locația evenimentului) folosit cu sensul de „loc” (loc e prea banal, nu?). La fel, locatie a fost tradus aiurea din englezescul „location”, uitand ca in limba noastra cuvantul are un alt sens 🙂
Doru Panaitescu said,
2 decembrie 2013 @ 9:29 pm
Tibi: Da, e clasic, doar ca asta excede industria de comunicare despre care vorbeam eu. Esta valabil in tot ce inseamna conversatie de afaceri, chiar si intre carciumari e folosit. Da, locatie in limba romana inseamna inchiriere…
Andrada said,
2 decembrie 2013 @ 9:31 pm
CopyWriterii 🙂
Andrada said,
2 decembrie 2013 @ 9:32 pm
Tibi, de acord. Numai ca n-as arunca-o pe asta in carca publicitarilor. E boala generala…
Sebastian said,
2 decembrie 2013 @ 9:43 pm
„Se merită” unde e? 🙂
Alex V said,
2 decembrie 2013 @ 10:17 pm
chapeau dom’le! recunaostem! folosim termeni eronat, inconsitent, din reflex sau din „lene intelectuala”
sa nu uitam de „lame” , foloses des lame, de exemplu: „comentariul asta e lame”
Lucian Dobrovicescu said,
2 decembrie 2013 @ 10:28 pm
La punctul 19 ai scris „copyrighterii aia” in loc de „copywriterii aia”. Sunt convins ca pus si simplu ti-a scapat, nu ca nu stii care-i diferenta intre ele, ca prea ai avut ochiul ager in restul articolului. Numai bine! „Tine sus munca buna!” – ca sa fim in ton cu lectura. 🙂
Doru Panaitescu said,
2 decembrie 2013 @ 10:29 pm
Lucian: dap, scuze, am corectat!
Doru Panaitescu said,
2 decembrie 2013 @ 10:30 pm
Lucian, Andrada: si tocmai eu, cel care rade de cei ce confunda termenii; uite ca scrisei si eu in graba. Multumiri de corectura.
Doru Panaitescu said,
2 decembrie 2013 @ 10:32 pm
Alex: „lame” e folosit si de gameri, nu doar de baietasii de agentie. De asta am evitat sa il amestec aici.
Doru Panaitescu said,
2 decembrie 2013 @ 10:33 pm
Sebastian: aceeasi observatie ca in cazul „lame” – se merita spun si cei de la piata Obor, nu doar publicitarii de carton. E deja… mainstream „se merita” 🙂
CalatoriiDePoveste said,
2 decembrie 2013 @ 10:36 pm
Ah, chiar ca ai deschis Cutia Pandorei! Sa mai adaugam:
– „ne-am comis (la client)” – o traducere dupa ureche a englezescului „to commit”. Pe romaneste, „a promite, „a-ti asuma responsabilitatea”
– „am asumat ca…” insotita de hidoasa „asumptie” – evident, tot o traducere din engleza, cu sensul de „a presupune” . Nu forma reflexiva „a-si asuma” de care am pomenit mai sus
– „am forcastat”
– „sa cascadam (actiunile) – imi scapa etimologia expresiei
– „sa pusham, sa facem push” – sa insistam
Ela said,
2 decembrie 2013 @ 10:50 pm
Pana la urma orice e amuzant in contextul / grupul potrivit.
Daca vizitezi 9gag des nu te deranjeaza cand cineva zice „momentul acela cand..”, pentru ca e mai mult decat o expresie tradusa din Engleza, dar probabil pentru cineva care nu e familiar cu site-ul, sau cu tipul acela de meme, suna de carton
Dorian said,
2 decembrie 2013 @ 10:54 pm
Dex-ul din 2009 ne lasa sa folosim „locatie” si cu sensul de loc anume, precis determinat. 🙂
LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis, engl. location.
Sursa: DEX ’09 (2009) |
corina vasile said,
2 decembrie 2013 @ 11:03 pm
Excelent! Mai adauga si: epic! Cu varianta: epic, frate
Razvan said,
2 decembrie 2013 @ 11:06 pm
Englezismele de agentie publicitara si corporatie deja nu mai sunt chiar asa de „culeanu” printre tinerii adolescenti ceea ce e incurajator. Pe de alta parte se mai intampla sa aud in jurul meu si fraze intregi in engleza, probabil doar asa din dorinta de a da greutate vorbelor desi efectul e mai degraba invers, de ridicol.
Ca observatie, acel „Dap” dintr-un comentariu de mai sus se incadreaza cu succes la adaptari nefericite din engleza americana.
Gabi Udrescu said,
2 decembrie 2013 @ 11:45 pm
nu știu dacă e neapărat din zona publicitarilor, dar la programatori am auzit-o de multe ori: s-a obsolitat ori s-a rezolvat prin obsolitare (engl. to become obsolete). true story!
sau mai noul „a failat” (engl. it failed).
o.0
Luiza said,
3 decembrie 2013 @ 10:33 am
Doru, eu as adauga urmatoarele
1 – neaparat bea ceai
2 – daca nu bea ceai, ci cafea, aceasta se va bea neaparat la Starbuks
3 – neaparat „citeste o carte buna” de la Carturesti
4 – sunt mereu inconjurati de „oameni frumosi”
5 – daca la un eveniemnt prind vreo persoana publica, in lco sa lase acel om sa se bucure in tihna de eveniment, se duc buluc peste el, se pozeaza si apoi share natiune, sa stie tot poporu’ ca el/ea este pretin cu vedetele
6 – se mertia!
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 11:49 am
Gabi: Cuvantul obsolet exista si in limba romana. Este un temren livresc, dar exista. Obsolitat da, zgarie rau…
Andra said,
3 decembrie 2013 @ 11:51 am
Mulțumesc pentru articol, ai dat glas multora dintre frustrările mele. Multă vreme am crezut (și mi s-a spus) că sunt grammar nazi, dar mă deranjează înzecit barbarismul.
Limbile sunt structuri flexibile, care evoluează pe măsura utilizării lor, deci nu mă încadrez chiar în tagma puritanilor lingvistici. Să zicem că limba română nu e precum fundația unei case, ci se aseamănă mai degrabă unor pereți pe care îi poți renova și modifica respectând anumite norme.
Dar oricât aș căuta echilibrul lingvistic, nu pot trece cu vederea erorile menționate de tine. Slavă cerului, n-am auzit toate expresiile (”am okeyat”?!?), dar cele pe care le tot aud mă zgârie ca sunetul unui refren prost. Într-o lume ideală, editorii/copywriterii ar trebui să poată jongla cu epitete în loc să folosească ”într-un mare fel”. În aceeași lume ideală, profesioniștii ar ști sensul propriu al cuvântului expertiză.
Până la înfăptuirea lumii ideale, e bine ca din când în când să militezi:
”Să ne înțelegem:
– dacă ai lucrat mult timp într-un domeniu și ești tatăl lor eventual, înseamnă că ai experiență, nu expertiză. Tu, fiind tatăl lor, ar trebui să știi.
– dacă ești manager profesionist al unei companii, serviciile companiei tale sunt profesioniste, nu profesionale.”
”Fără intenția de a supăra, aș sugera ca în comunicarea (…) să nu se mai utilizeze cuvântul ”expertiză”, traducere improprie a ”expertise”, care în acest context are sensul de competență. Am întâlnit des această scăpare în limbajul corporate și mi-ar plăcea să nu se mai propage ca normă.”
Și asta https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/315863_10151147303392548_2022509132_n.jpg
O zi bună, fără barbarisme 🙂
Ileana Bortun said,
3 decembrie 2013 @ 12:37 pm
Sunt foarte de acord cu spiritul general al articolului.
Am doar câteva rezerve:
5. „Zic” e pus în loc de „părerea mea” şi poate fi simpatic, dacă e folosit o dată pe săptămână.
9. „Rulează fin” mi se pare simpatică (e drept că e prima oară când aud expresia – nu mă învârt printre cei ce-o folosesc des); nu ştiu dacă vine neapărat de la „rules”, poate fi chiar în sensul în care un film rulează. O reclamă poate „rula fin” în sensul că e bine făcută, curge bine.
12. „Nu e ca şi cum” e o frază perfect românească.
14. „Momentul acela când” o fi şi în engleză, dar e absolut românească. Depinde cum e folosită.
17. „Okeish” nu este o invenţie românească. O spun englezii, ca în „reddish” (i.e. ceva mai degrabă roşu) şamd.
18. „Aparent” este folosit absolut corect în fraza „Aparent, toată lumea vorbeşte corect.” Adică: „La prima vedere, toată lumea vorbeşte corect.”
20. „Expertiză” – aşa evoluează limbile. Sensul unor cuvinte se îmbogăţeşte cu sensuri înrudite etimologic, care în alte limbi sunt mai des folosite. Din punctul ăsta de vedere, aş fi dispusă să accept şi „locaţie” – dar sunt de acord că se abuzează de el, fiind folosit în situaţii în care ar pica mult mai bine „spaţiu” sau „loc”.
În rest, sunt întru totul de acord cu ideea că folosirea insistentă a acestor expresii face ca româna să se piardă. Şi eu lupt cu asta. „Gen” e super enervant. La fel şi înlocuirile : „sweet” în loc de „dulce”, „funny” în loc de „haios” şamd.
Dar parcă cele mai exsperante sunt „care” în loc de „pe care”, „decât” în loc de „doar” şi isteria evitării cacofoniei prin folosirea greşită a lui „ca şi” (o greşeală semantică e mai gravă decât una de stil).
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 2:05 pm
Ileana:
In primul rand „foarte de acord” nu suna fericit in romana, foarte e gradul de comparatie absolut si nu poti fi mai de acord sau mai putin de acord cu ceva. Poti fi de acord sau nu.
In rest:
5. Toate sunt simpatic eo data pe saptamana. Eu am scris articoul asta pentru ca unii le folosesc o data pe minut.
9. Hai sa ne uitam impreuna la sensul cuvantului a rula. Scartaie ce zici tu.
12. E o fraza perfect romaneasca. Uite un exemplu in car eo fraza perfect romaneasca suna ca o galeata de balega intr-un restaurant frantuzesc: „Am fost si am mancat prea mult la Mec. Nu e ca si cum nu am fi mancat mai devreme oricum.” Daca tie exprimarea asta iti suna perfect romaneste, ma apuc de studiat germana, zau.
14. La fel. Momentul acela cand este un stereotip folosit pentru a defini „uite ce-am patit”: momentul ala cand am urcat in tramvai fara bilet. Serios? Ce moment e ala? Nu puteai sa spui simplu: „iar am urcat in tramvai fara bilet”? Dar deh, daca vrei sa fii „epic”, viata ta trebuie sa fie doldora de „momentele alea cand”.
18. Aparent, toata lumea e la mare. Asta inseamna, tradus pentru profani, „din ce am vazut eu, toti au plecat la mare”.
20. Expertiza. Chiar daca va intra in limba romana prin utilizare excesiva, mie tot mi se pare ca suna aiurea tradus / adaptat. Cum ziceam, astetp sa intre in limba romana si ghiveta in loc de chiuveta, prema sau artimie. Pun pariu ca va ganditi putin pana va dati seama de la ce provin.
Lucian Dobrovicescu said,
3 decembrie 2013 @ 2:28 pm
@Corina Vasile: ce aveti cu cuvântul „epic”? E in dex, e românesc, e haios. Ceva poate fi epic. Zau! 🙂
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 2:35 pm
Lucian: epic in limba romana inseamna „Care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimente, acțiuni etc. ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare.”
In engleza epic inseamna: „very great or large and usually difficult or impressive”
Publicitarii de carton il folosesc evident in mod gresit, epic fiind un „false friend”.
Zamolxes said,
3 decembrie 2013 @ 3:54 pm
Desi incerci sa te sustragi acestei clase, si anume „publicitari de carton” cum le spui, e atat de evident pentru mine ca esti unul dintre ei.
Acest lucru este evidentiat de fenomenul psihologic care spune ca tot ce esti capabil sa identifici ca gresit la ceilalti, gasesti in cantitati pregnante intr-o forma latenta sau nu in tine insuti.
In aceasi masura ai si o doza de intoleranta fata de ceilalti, cu care nu ai vrea sa te asemeni, intoleranta care cumva te frustreaza si te macina dinspre interior, sau ai avut un episod in care un „publicitar de carton” nu ti-a acordat atentia la care ai sperat.
Iti urez succes si putere sa iti vindeci intoleranta. 😉
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 3:55 pm
Zamolxes: Si eu iti doresc succes in continuare la diagnosticare. Sunt de-a dreptul disperat cand un publicitar de carton nu-mi da atentie. Nu stiu cum sa ies din aceasta angoasa ancestrala care ma macina.
Gabriela said,
3 decembrie 2013 @ 3:58 pm
„performeaza”… cred ca e o traducere gresita din engleza a interpretarii. dar aud de multe ori utilizat cu sensul de „face performanta”
exista „a performa”?
Lucian Dobrovicescu said,
3 decembrie 2013 @ 4:35 pm
Doru, insist. Hai sa nu dam ultrasilor comunicarii mai mult decat merita. Epic inseamna si:
epic a. 1. care povestește în versuri o acțiune eroică: poezie epică; 2. demn de epopee: luptă epică.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
*épic, -ă adj. (vgr. epikos). Propriŭ epopeiĭ: poemă epică. Ca de epopeĭe, gigantic: luptă epică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
Prostia unuia poate fi epica (ca de epopee, gigantica). Efortul copywritericesc al cuiva poate fi epic (care povestește în versuri o acțiune eroică) la modul ironic, vis-a-vis de vorbele goale pe care le asterne pe hartie.
Zau, nu dau din mâna acest cuvânt ultra-urbanilor de care facem vorbire. 🙂
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 4:36 pm
Lucian: poti sa spui de o prostie ca e epica? zau, mi se pare fortata exprimarea.
radu said,
3 decembrie 2013 @ 4:53 pm
eu i-am auzit pe unii zicând țiplă. aș vrea să îți zic sensul cuvântului dar nu am reușit să-l înțeleg. încă nu știu dacă e de bine sau de rău.
poate știe cineva totuși, să-mi explice și mie.
Eros Nicolau said,
3 decembrie 2013 @ 5:32 pm
Sa nu uitam si de mult prea abuzatul, mai ales in industria PR, „eveniment” (tradus in mod eronat din cuvantul „event” din engleza), si care nu e legat de sensul cuvantului „event” decat prin sensul lui de baza, „intamplare” (in cazul asta, „intamplare importanta in viata sociala sau particulara”)
atlas said,
3 decembrie 2013 @ 6:41 pm
cam… [mesaj moderat, comentariu inutil]
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 6:46 pm
Radu: tipla inseamna in sens figurat nou-nout, [scos din] tipla. Am mai auzit si „bec”, in sensul de curat, nou, imaculat. Nici unul din ele nu ma deranjeaza.
vlad said,
3 decembrie 2013 @ 8:58 pm
ca sa corectam corectorul: in exprimarea digitala PS nu are niciun sens, ell fiind folosit pe vremuri pentru a adauga ceva omis in randurile de mai sus si care nu ar mai fi incaput acolo sub nicio forma.
in plus, tu nu folosesti aici PS-ul ca sa adaugi ceva ce ai uitat, ci, culmea, ca sa completezi articolul; puteai sa faci asta si fara PS.
iar pentru mai multi PS exista formula PPS, PPPS etc. bineinteles, pana nu devine penibil sa tot scrii P-uri : )
nu fac observatii din rautate, ci din bun simt. ca articolul tau de altfel.
Doru Panaitescu said,
3 decembrie 2013 @ 9:42 pm
Vlad: Am scris destule scrisori pe hartie la viata mea, Post-scriptum-ul era ceva la ordinea zilei pe atunci. Il folsoesc cu bucurie si azi pentru ca asa consider eu ca e bine pentru articolul cu pricina, chiar daca excede genul epistolei. PS este, daca vrei, un actual „later edit”. Dar imi place ca oamenii care citesc sa vada forma originala a articolului; cat despre varianta textului taiat nu mi se pare prea fericita. De regula un PS completeaza ceva ce ai scris anterior. Am adaugat PS-ul dupa publish, asa ca ii vad rostul. Dar iti multumesc pentru observatie.
Elena said,
3 decembrie 2013 @ 10:40 pm
Am uitat sa spun: cateva dintre cuvintele/expresiile enervante de mai sus exced industria marcom. Am si eu prieteni care desi nu lucreaza in domeniu folosesc aceleasi „dume”.
Insa, mai sunt si altele care ti-au scapat. Imi vine acum in minte „sa facem push pe”.
Elena Gherasim said,
4 decembrie 2013 @ 10:57 am
Le-ai uitat pe „am cancelat intalnirea” si „e maxim!”.
Lucian Dobrovicescu said,
4 decembrie 2013 @ 12:52 pm
@Doru
Da, prostia poate fi epica, poate apartine unei epopei a prostiei, poate sublima volume de prostie intr-o singura propozitie. Hai sa-ti spun una absolut epica, spusa de un presedinte al României: „El [Nicolae Ceausescu] a intinat idealurile comunismului.” Asa ceva, zau, mai rar. Cum sa condensezi atâta mizerie umana proprie intr-o singura propozitie? Asa ceva este ca o epopee care te dezvaluie in adevarata ta lumina, un lingau gol pe interior, un lider de carton, un chibit care-si asteapta rândul.
Mai vrei prostii epice? Mai stiu. 🙂
Doru Panaitescu said,
4 decembrie 2013 @ 12:54 pm
Eu gasesc mai nimerit catastrofal. Oamenii de care vorbesc eu si care din trei in trei cuvinte zic „epic, frate”, sigur nu stiu ce este genul epic. Nu au stiut probabil niciodata. Cat despre prostie epica, tot o gasesc aiurea. Sau faza epica. Poti sa spui monumentala, senzationala, cum mai vrei tu. Epic suna a „false friend”.
iorga bogdan said,
4 decembrie 2013 @ 3:42 pm
N-ati bagat de seama ca pt. unii, de ceva vreme, orice rahat e „genial”? O prajitura e geniala, o prostie spusa de unu’ e geniala. Pana si o rosie de la mega e geniala. Vai lor.
Doru Panaitescu said,
4 decembrie 2013 @ 4:33 pm
Mango e genial, cartoful e mondial, ceapa e emerita iar aprozarul cu totul este… senzatie. Asta cu „senzatie” e foarte apasata. Si agasanta cand o auzi de trei ori pe ora.
Denisa said,
4 decembrie 2013 @ 7:14 pm
Ai avut dreptate cu „Atââât”, e din Ardeal, de la Robotzi. A fost amuzant o vreme.
Eros Nicolau said,
5 decembrie 2013 @ 1:04 am
Unchiul mamei, de la Braila, odihneasca-se in pace, a fost sofer profesionist la viata lui (om de autobaza) si de cand il stiu – adica de foarte multi ani, cu mult dinainte de „revolutie”) – avea vorba asta, cu „atat”… e mult mai veche si mai raspandita decat ai crede…
Doru Panaitescu said,
5 decembrie 2013 @ 9:56 am
Tot ce se poate. Sa ai o vorba inteleg, si eu am multe (vezi „bine ca ni s-a intamplat noua”), dar le mai rotesc si eu, nu tin jetul in capul omului…
Stefan said,
8 decembrie 2013 @ 4:06 pm
dar „ok” spus dupa 2-3 cuvinte normale?
Doru Panaitescu said,
9 decembrie 2013 @ 10:57 am
Stefan, poti sa fii mai explicit? nu prea inteleg cum e constructia asta cu ok spus dupa 2-3 cuvinte normale.
Virgil said,
12 decembrie 2013 @ 11:05 am
Pe mine cel mai tare ma zgarie „nu e panica”.
Asta si datorita unei observatii personale pe care am validat-o cu 4 persoane din 4.
De cate ori unul dintre ei a spus „nu e panica” urmat de „iti trimit contractul, sigla, iti fac plata, vin la tine la birou la ora…”, niciodata nu s-a intamplat.
Asadar, eu, personal, si subiectiv, asociez „nu e panica” sintagmei „la pastele cailor”.
La ultimul, cand mi-a zis „nu e panica”, mi-am scris un email in care am scris: „x imi va da teapa”.
Cand teapa s-a validat, i-am forwardat emailul: „stiam, boule:)”
Eros Nicolau said,
21 decembrie 2013 @ 12:04 pm
Inca una de care ma lovesc tot mai des si care in curand o sa devina criteriu de filtrare pe FB: „pentru ca #hashtag” – aparent e noul „gen”, ca viteza si absurd al adoptiei – mai limba de lemn de-atat e greu de imaginat…
Eros Nicolau said,
23 februarie 2014 @ 1:06 am
… si alta care m-a tot bombardat zilele astea: „intre timp in…”
Iulia said,
10 septembrie 2014 @ 8:29 am
Da, epic e in engleza, in romana avem doar genul epic. Eu am mai auzit „a involva”, de la „to involve”…. Wicked!! :)..
Doru Panaitescu said,
10 septembrie 2014 @ 8:37 am
Multumesc, mai adunam!