Animale sălbatice de la Vadu – azi, șopârla de nisip

Șopârla de nisip (Eremias arguta) este cea mai nouă specie de șopârlă din fauna țării. Când spun nouă nu înseamnă de ieri, de la Revoluție sau de mileniul ăsta. Șopârlele europene, mă rog, mai degrabă prezența și distribuția lor, sunt rezultatul unor ample și îndelungi alternanțe de perioade calde și reci, glaciațiunile majore din Cenozoic (perioada ultimilor 65 de milioane de ani). Concret, in perioadele reci, strămoșii șopârlelor moderne erau restrânși teritorial în mici refugii unde glaciațiunea nu era așa puternică, iar in perioadele calde reușeau să se împrăștie în teritoriile care ieșeau de sub stratul de gheață.


[Portret de șopârlă de nisip (Eremias arguta), fotografiată în 2015, la Vadu]

Așadar, șopârlele europene pot fi clasificate în șopârle de altitudine (cum sunt cele din genurile Zootoca, Iberolacerta, Dalmatolacerta, Dinarolacerta etc), șopârle de nisip, adaptate zonelor costiere, respectiv celalte șopârle, prea multe să poată fi enumerate aici. Azi povestim despre șopârlele adaptate zonelor nisipoase. În fauna Europei avem trei specii de șopîrle de nisip, adaptate traiuului în zone deschise, predominant costiere, cu soluri nisipoase sau afânate: ele aparțin genurilor Eremias, respectiv Acanthodactylus. Cele din genul Acanthodactylus sunt prezente doar in Cipru, respectiv Peninsula Iberică, iar Eremias este un gen cu un singur reprezentant, Eremias arguta, care este și pe coasta litorală a Mării Negre. Această șopârlă a colonizat în ultimii 20.000 de ani cordoanele litorale în formare de la gurile Dunării, venind dinspre Asia pe coasta nordică a Mării Negre. Istoric, ea a coborât sub gurile Dunării, cel mai sudic punct de prezență fiind plaja Mamaia (în dreptul lagunei Siutghiol), de unde a dispărut ca urmare a antropizării zonei (știți bine ce s-a întâmplat în zona Năvodari – Mamaia și cât de radical a fost transformat peisajul costier în ultimele două secole).


[Un alt exemplar de șopârlă de nisip fotografiat la prima mea întâlnire cu un exemplar din această frumoasă și rapidă specie, acum 10 ani, în mai 2014, tot la Vadu]

În prezent, ea este prezentă în zonele nisipoase din Delta Dunării si alte grinduri din RBDD, dar are semnalari istorice si in judetul Galati, de pildă, in rezervatia Hanu Conachi. Este o șopârlă extrem de rapidă, capabilă să se îngroape în nisip, care se simte bine la temperaturi mult mai ridicate decât alte șopârle europene. Ca tehnică de a rezista la dogorarea soarelui, șopârla de nisip își poate ridica alternativ membrele și rămâne pe burtă, metodă de răcorire pe care am văzut-o si la Acanthodactylus erythrurus în Spania, la Acanthodactylus schreiberi în Cipru, dar și la Gallotia gallotia, Gallotia atlantica sau Gallotia stehlini, șopârle endemice din Arhipelagul Canarelor.


[Las aici și o fotografie cu Gallotia gallotia, suprinsă fix când execută acest „dans” – postura cu membrele ridicate – alternând perioadele când stă cu membrele pe sol/piatră, respectiv cu abodomenul, pentru a evita arsurile de la contactul îndelungat cu substratul fierbinte]

Șopârla de nisip are o figură distinctă, având botul scurt, dar țuguiat, amintind de rudele lor extrem de îndepărtate și genetic și geografic, crocodilienii. Exemplarul de mai jos este fotografiat pe plaja sălbatică Vadu (care face parte din complexul de cordoane litorale ce inchid foste lagune – Razelm, Sinoie etc), un loc unde, din fericire, accesul autoveiculelor pe plajă, precum și a turismului de masă este destul de bine reglementat.


[Aici, într-un portret „fullbody”, puteți vedea proporțiile interesante ale șopârlei de nisip – capul bont, cu aspect de minicrocodil, trupul robust și coada ceva mai scurtă decât a altor șopârle de la noi]

Vadu este, astfel, un loc interesant și din punct de vedere herpetologic, chiar dacă majoritatea naturaliștilor amatori îl cunosc pentru bogăția sa avifaunistică. Tot aici puteți găsi țestoase de uscat, șerpi de stepă, de casă, de apă sau de alun, precum și brotăcei (specie arboricolă), broaște acvatice sau de pământ.


[Portret de șarpe de stepă (Dolichophis caspius), numit în zonă șarpe-de-câmp, unul din șerpii de la noi de talie, mare, acest șarpe depășind, în mod excepțional, 2 metri lungime; a fost folografiat luna trecută, la Vadu, împreună cu Adina de la Divin de Vadu – detalii pe finalul articolului]

Voi mai scrie curând un alt articol, ceva mai amplu, cu animalele sălbatice din zona Vadu; sper să vă placă și să vă îndemne să vizitați acest intersant grind la pas, pe îndelete, respectând restricțiile locale de acces, nu ca influencerițele alea care au mers să facă și ele curat pe plajă și au ars gunoaiele strânse chiar acolo, pe nisip, în incinta rezervației (nu dau link, pentru că nu merită să vă fac sânge rău vouă și trafic lor). Sper ca șopârlele de nisip să ne ierte pentru derapajele noastre așa cum și noi iertăm lighioanelor care ne mai supără din când în când când dau buzna peste noi prin case și grădini.

Și, pe final, o recomandare. Dacă mergeți la Vadu, mai ales în gașcă mai mare de doi (4-6 persoane e ideal), vă recomand o cazare foarte drăguță, cochetă, discretă, ideală pentru un weekend prelungit sau un sejur. Da, știu, nu e aproape de plajă, pentru că așa e configurația terenului la Vadu. Dar dacă aveți mașină (că e mai greu să ajungeți acolo fără), este locul ideal unde să vă cazați, mai ales dacă faceți ca mine – de la pensiune la plajă aveți șansa de a vedea o sumedenie de sălbăticiuni (în special păsări, dar și herpetofaună sau arici, popândăi și alte rozătoare, șacali, vulpi, poate și mustelide etc). Se numește Divin di Vadu și are o priveliște superbă spre zona de cuibărit a păsărilor (când am fost acolo la final de aprilie, am văzut stolul de pelicani in direct, de pe terasă, la cafea, iar berzele, vântureii de seară și graurii ne survolau permanent, spre mare mea bucurie). Îi găsiți și pe Instagram, cu un cont plin de fotografii din natură. Iar în perioada imediat următoare au încă loc pentru rezervări – în perioadele 31 mai – 3 iunie (vineri-luni), 17-20 iunie (luni-joi), ⁠21-24 iunie (weekendul prelungit de Rusalii). Cereți cu Adina (sau scrieti in comment la rezervarea pe Airbnb), ziceți că aveți recomandarea de pe grupul Fauna României – Conservare prin Educație și se rezolvă. Adică nu doar că se rezolvă, dar aveți și super-ofertă: menționează „faunaromaniei” în cererea de rezervare de pe Airbnb și primești:
Discount 100 lei/noapte la rezervări:
•⁠  ⁠de minim 3 nopti în iunie  
•⁠  ⁠de minim 4 nopti în iulie și august.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu