Probabil știți deja, dacă mă citiți, că am o pasiune și pentru fotografia de animale sălbatice, și pentru regionalisme. A venit momentul să fac un act sinergic și să unesc cele două arii de interes personal într-un singur articol, care tratează taman asta: folosirea unor cuvinte locale pentru diverse specii care au denumiri „oficiale”*.

Vă las mai jos o listă cu 70 de termeni momentan (adunată de mine în ultimii douăzeci de ani de călătorii prin țară), cu precizarea că ea este deschisă și accept modificări sau adăugiri. Orice mână de ajutor va fi răsplătită cu recunoștință din partea mea. Mulțumesc anticipat pentru sprijin!

bacalea (Dobrogea) = merlang (Merlangius merlangus)
balaban (Moldova) = șoim (den. generică)
bâțâitoare (Oltenia) – cobobatură
bodârlău (Muntenia) = corcodel mare (Podiceps cristatus) – poate fi folosit (prin confuzie) și pentru alte specii scufundătoare – cufundari, ferestrași etc
brabete (Mehedinți) = vrabie de casă (Passer domesticus)
bribete (Banat) = vrabie de casă (Passer domesticus)
buture (Muntenia) = mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
căldăraș (Moldova) = botgros (Coccothraustes coccothraustes)
cățel de pământ (jud. Suceava) = popândău (Spermophilus citellus)
caracață (Dobrogea) = coțofană (Pica pica)
caragață (Muntenia, Dobrogea) = coțofană (Pica pica)
ceahlău (Moldova) = zăgan (Gypaetus barbatus)
ceatal (Dobrogea) = hamsie
ceucă (Moldova) = stăncuță (Coloeus monedula)
chință (jud. Tulcea, Ialomița) = popândău (Spermophilus citellus)
cilihoi (Moldova) = vultur (den. generică)
cioară bară (Banat) – coțofană (Pica pica)
ciochiță = stăncuță (Coloeus monedula)
ciorcușă (Banat) = coțofană (Pica pica)
cioșcoroi (Ardeal) = ciocănitoare (den. generică)
cioșcoroi (Hunedoara) – pârș
ciurigău (Ardeal) = vrabie de casă (Passer domesticus)
cohâc (Hunedoara) – pârș (de alun)
conopiștiriță (Maramureș) – coropișniță
coțobâră (Ardeal) = veveriță
gaie de ploaie (Ardeal) = șorecar comun (Buteo buteo)
ghimpe (Banat) = mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
ghindar (Ardeal) = gaiță (Garrulus glandarius)
hârț (Banat) – șoarece (den. generică)
hulete (Oltenia) = uliu (den. generică)
hultan (Dobrogea) = uliu
joimăriță (Moldova) = buhă (Bubo bubo)
lisarcă (Maramureș) – stăncuță (Coloeus monedula)
matieș (Ardeal) = gaiță (Garrulus glandarius)
mițorlan (jud. Prahova) = popândău
mieunoaică (Republica Moldova) = gaiță (Garrulus glandarius)
nițoran (jud. Tulcea) = popândău (Spermophilus citellus)
pasăre de balegă (Moldova) = (orn.) pupăză (Upupa epops)
pință (jud. Călărași) = popândău
plugăriță (Bihor) = codobatură albă (Motacilla alba)
poponete (jud. Buzău, Tulcea) = popândău
rarău (Moldova) = zăgan (Gypaetus barbatus)
saică (Ardeal) = gaiță (Garrulus glandarius)
saicior (Ardeal) = scatiu (Spinus spinus)
sarcă (Ardeal) – coțofană (Pica pica)
scorodău (Ardeal) = ciocănitoare
scorodău (Hunedoara) – pârș
scorțar (Muntenia) = țiclean (Sitta europaea)
șoavă (Banat) = uliu, erete (den. generică)
stancă – stăncuță (Coloeus monedula)
știgliț (Ardeal) = sticlete (Carduelis carduelis)
știrică (Mehedinți) = coțofană (Pica pica)
șuiță (jud. Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți) = popândău (Spermophilus citellus)
toboșar (Ardeal) = ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major)
țaizăr (Banat) = scatiu (Spinus spinus)
țarcă (Ardeal, Oltenia, Moldova) = coțofană (Pica pica)
țâstar (jud. Tulcea, Vaslui, Basarabia) = popândău
țoi (Ardeal) = țiclean (Sitta europaea)
țuștar (jud. Vaslui) = popândău (Spermophilus citellus)
zaică (Bihor) = gaiță (Garrulus glandarius)
zăicoi (Ardeal) = gaiță (Garrulus glandarius)
zamfiră (Muntenia) = grangur (Oriolus oriolus)

later edit

gușulin – stârc cenușiu – Alba
chișchiriță – coropișniță – Alba
bardăș – barză – Banat

îi invit, pe această cale, pe cei interesați, pe cele două grupuri pe care le gestionez în legătură cu acest subiect:

– pentru regionalisme – Pasionați de regionalisme

– pentru faună – Fauna României – conservare prin educație

Las și un link către lista mea de regionalisme generală (adunată, tot așa în ultimii 25 de ani) – bit.ly/regionalismedoru.

* – denumirile oficiale sunt, teoretic, cele impuse de Academia Română. Din păcate, dicționarele sunt pline de inexactități și inadvertențe care contrazic fie biologia/știința, fie uzul. Nu le înșir aici, dar mi-ar plăcea să existe niște pârghii prin care să se actualizeze unele denumiri care nu au legătură cu realitatea din teren și care, prin confuziile pe care le generează, fac un mare deserviciu faunei. Dau un singur exemplu, să înțelegeți la ce mă refer – sunt multe locuri în țară unde oamenii folosesc năpârcă pentru a vorbi despre vipere – cele trei specii de la noi – Vipera berus, Vipera ammodytes, Vipera ursinii – doar că năpârca este o șopârlă apodă (Anguis colchica), un animal care nu are picioare, dar nici șarpe nu e.