Probabil știți deja, dacă mă citiți, că am o pasiune și pentru fotografia de animale sălbatice, și pentru regionalisme. A venit momentul să fac un act sinergic și să unesc cele două arii de interes personal într-un singur articol, care tratează taman asta: folosirea unor cuvinte locale pentru diverse specii care au denumiri „oficiale”*.

Vă las mai jos o listă adunată de mine în ultimii douăzeci de ani de călătorii prin țară, cu peste 160 de termeni, cu precizarea că lista este deschisă și accept modificări sau adăugiri. Orice mână de ajutor va fi răsplătită cu recunoștință/bere din partea mea. Mulțumesc anticipat pentru sprijin!

albină țigănească (Hunedoara) – bondar (Bombus sp.)
alevin – (Muntenia) pui de pește
baboi – (Brăila) pui de biban, biban mic (Perca fluviatilis)
bacalea (Dobrogea) – merlang (Merlangius merlangus)
balaban (Moldova) – șoim (den. generică)
bardăș (Banat) – barză (Ciconia ciconia)
bărzăun (Bistrița) – gărgăun
bâțâitoare (Oltenia) – cobobatură
bâzdâră (Ardeal) – tăun
bâzoni (Banat) – bondar
belbiță (Dobrogea) – pește mic
boarnă (Oltenia) – goangă, insectă mare
boarză (Ardeal, Bistrița) – muscă (sau insectă)
bodârlău (Muntenia) – corcodel mare (Podiceps cristatus); poate fi folosit (prin confuzie) și pentru alte specii scufundătoare – cufundari, ferestrași etc
bongoi – (Ardeal, Hunedoara) insectă mare (de obicei coleopter mare sau altă insectă zburătoare de mari dimensiuni)
bonzar – (Ardeal) bondar sau, adesea, una dintre speciile mai mari de viespi
botă, pl. boace (Maramureș) – zglăvoacă
botâș (Bistrița) – căpușă mare, bine hrănită (Ixodes sp.)
brabete (Mehedinți) – vrabie de casă (Passer domesticus)
bribete (Banat) – vrabie de casă (Passer domesticus)
brudă – (zool.) grindel (Barbatula barbatula) Bihor
bulihar – (Ardeal, Basarabia) vultur
buture (Muntenia) – mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
buzgan (Ardeal) – tăun
cacaleți (Teleorman) – viermi de făină
căldăraș (Moldova) – botgros (Coccothraustes coccothraustes)
caracață (Dobrogea) – coțofană (Pica pica)
caragață (Muntenia, Dobrogea) – coțofană (Pica pica)
căreți (Hunedoara) – cari de lemn
cârjancă (Brăila) – plătică sub 2 kg
cățel de pământ (jud. Suceava) – popândău (Spermophilus citellus)
ceahlău (Moldova) – zăgan (Gypaetus barbatus)
ceapur (Dobrogea) – stârc/egretă (Ardea sp.)
cearastrău (Ardeal) – goangă, insectă
ceatal (Dobrogea) – hamsie
ceucă (Moldova) – stăncuță (Coloeus monedula)
chiftiriță (Moldova) – coropișniță
chință (jud. Tulcea, Ialomița) – popândău (Spermophilus citellus)
chișchiriță (Ardeal) – coropișniță
ciabac (Dobrogea) – plătică mare
cilihoi (Moldova) – pasăre de pradă, vultur (den. generică)
cioară bară (Banat) – coțofană (Pica pica)
cioară pucioasă (Teleorman) – dumbrăveancă (Coracias garrulus)
ciochiță – stăncuță (Coloeus monedula)
cioică (Făgăraș) – stăncuță
ciorcușă (Banat) – coțofană (Pica pica)
ciormag (Muntenia) – larvă de cărăbuș
ciortan (Brăila) – crap de talie mică spre medie (1-2 kg)
cioșcoroi (Ardeal) – ciocănitoare (den. generică)
cioșcoroi (Hunedoara) – pârș
ciurigău (Ardeal) – vrabie de casă (Passer domesticus)
clăier (Ardeal) – șorecar comun (Buteo buteo)
cobăț (Banat) – uliu (den. generică)
cocostârc (Banat, Moldova) – barză
codaț (Maramureș) – vierme (folosit la plural)
cohâc (Hunedoara) – pârș (de alun)
conopiștiriță (Maramureș) – coropișniță
corcan (Hunedoara) – corb (Corvus corax)
coropiștiriță (Banat) – coropișniță
coscai (Muntenia) – corb
costriș (Banat) – biban
coțobâră (Ardeal, Bihor) – veveriță
fâță (Muntenia) – pește mic
frașcă (Făgăraș) – coțofană
găboază (Ardeal) – insectă mare
gaie de ploaie (Ardeal) – șorecar comun (Buteo buteo)
gărășiță (Banat) – coropișniță
garvan – cioară (denumire generică) Muntenia
gavrilă (Moldova) – urs
ghimpe (Banat) – mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
ghindar (Ardeal) – gaiță (Garrulus glandarius)
gligan (Ardeal) – mistreț (Sus scrofa)
goala piștirica (Hunedoara) – coropișniță (Gryllotalpidae)
goangă (Hunedoara) – insectă
godac (Ardeal) – șarpe
golumb (Banat) – porumbel
gurlan (Moldova) – șobolan
gușulin (Ardeal) – stârc cenușiu
hârț (Banat) – șoarece (den. generică)
helgie (Ardeal, Moldova) – nevăstuică
hulete (Oltenia) – uliu (den. generică)
hultan (Dobrogea) – uliu
jai (Brăila) – pește mic
jemnugă (Hunedoara) – mreană vânătă (Barbus petenyi)
joimăriță (Moldova) – buhă (Bubo bubo)
latiță – (zona) pește mic, foarte lat (albitură) hunedoara
latiță (Hunedoara) – pește mic, foarte lat (albitură)
lisarcă (Maramureș) – stăncuță (Coloeus monedula)
mârliță (Brăila) – pui de știucă
matieș (Ardeal) – gaiță (Garrulus glandarius)
mieunoaică (Republica Moldova) – gaiță (Garrulus glandarius)
mițorlan (jud. Prahova) – popândău
moacă (Brăila) – pui de somn
moacă (Târgoviște) – pește asemănător cu ghiborțul/guvidul – pw!_a ciobanului (Neogobius fluviatilis)
moiță (Hunedoara) – grindel (Barbatula barbatula)
navâscă / neviscă (Bihor) – nevăstuică
neviscă – (Bihor) nevăstuică bihor
nioarcă (Banat) – broască(den. generică)
nițoran (jud. Tulcea) – popândău (Spermophilus citellus)
nopârcă (Bihor) – năpârcă
paing (Dobrogea) – paianjen
panjâne (Banat) – păianjen(den. generică)
păpăludă (Banat) – caprimulg
pasăre de balegă (Moldova) – (orn.) pupăză (Upupa epops)
păţoc – (zona) şobolan banat
păţoc (Banat) – şobolan
pietrușel (Ardeal) – cânepar
pință (jud. Călărași) – popândău
pișcan’florea (Hunedoara) – privighetoare (Luscinia megarhynchos)
plugăriță (Bihor) – codobatură albă (Motacilla alba)
poponete (jud. Buzău, Tulcea) – popândău
porcoi (Hunedoara) – porcușor comun (Gobio gobio)
poţoc (Ardeal, Banat) – șobolan
răcănel (Oltenia, Hunedoara) – brotăcel (Hyla arborea/orientalis)
răcăneț – (Bucovina) brotăcel
râmac (Hunedoara) – vierme de fâneață
rarău (Moldova) – zăgan (Gypaetus barbatus)
rață cu perucă (Dobrogea) – rață cu ciuf
saghiță (Brăila) – săbioară (pește)
saică (Ardeal) – gaiță (Garrulus glandarius)
saicior (Ardeal) – scatiu (Spinus spinus)
sâmburar (Moldova) – botgros
țap (Hunedoara) – lăcustă (Acridoidea)
sarcă (Ardeal) – coțofană (Pica pica)
scorodău (Ardeal) – ciocănitoare
scorțar (Muntenia) – țiclean (Sitta europaea)
scrânghiță (Basarabia) – hering
scrumbiță (Brăila) – rizeafcă (Alosa pontica)
sfaiogi (Muntenia) – insecte care apar în cereale, făină etc
șilihoaie (Maramureș) – șorecar comun (Buteo buteo)
șoavă (Banat) – uliu, erete (den. generică)
somotei – (Brăila) somn de talie mică (până în 2 kg)
șorete (Hunedoara) – boiștean (Phoxinus phoxinus)
stancă – stăncuță (Coloeus monedula)
stelniță (Maramureș) – ploșniță (puturoasă)
știgliț (Ardeal) – sticlete (Carduelis carduelis)
știrică (Mehedinți, Teleorman) – coțofană (Pica pica)
strapazan – (Brăila) pui de șalău
șui (Moldova) – pește mic
șuiță (jud. Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți) – popândău (Spermophilus citellus)
șurligă – (zool.) gaie roșie (Milvus Milvus) – Oltenia
țâhon (Oltenia) – dihor (Mustela putorius)
țaizăr (Banat) – scatiu (Spinus spinus)
țarcă (Ardeal, Oltenia, Moldova, Teleorman) – coțofană (Pica pica)
țâstar (jud. Tulcea, Vaslui plus Basarabia) – popândău (Spermophilus citellus) – și în varianta țuștar
țiclete (Hunedoara) – pițigoi (Paridae)
toboșar (Ardeal) – ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major)
țoi (Ardeal) – țiclean (Sitta europaea)
țuștar (jud. Vaslui) – popândău (Spermophilus citellus)
vârdalie – (Oltenia) ciuș (Otus scops)
zaică (Bihor) – gaiță (Garrulus glandarius)
zăicoi (Ardeal) – gaiță (Garrulus glandarius)
zamfiră (Muntenia) – grangur (Oriolus oriolus)

Îi invit, pe această cale, pe cei interesați, pe cele două grupuri pe care le gestionez în legătură cu acest subiect:

– pentru regionalisme – Pasionați de regionalisme

– pentru faună – Fauna României – conservare prin educație

Las și un link către lista mea de regionalisme generală (adunată, tot așa în ultimii 25 de ani) – bit.ly/regionalismedoru.

* – denumirile oficiale sunt, teoretic, cele impuse de Academia Română. Din păcate, dicționarele sunt pline de inexactități și inadvertențe care contrazic fie biologia/știința, fie uzul. Nu le înșir aici, dar mi-ar plăcea să existe niște pârghii prin care să se actualizeze unele denumiri care nu au legătură cu realitatea din teren și care, prin confuziile pe care le generează, fac un mare deserviciu faunei. Dau un singur exemplu, să înțelegeți la ce mă refer – sunt multe locuri în țară unde oamenii folosesc năpârcă pentru a vorbi despre vipere – cele trei specii de la noi – Vipera berus, Vipera ammodytes, Vipera ursinii – doar că năpârca este o șopârlă apodă (Anguis colchica), un animal care nu are picioare, dar nici șarpe nu e.

(ultima actualizare – 22 ianuarie 2025)