Chiar in aceste momente solemne, la Baneasa Shopping City are loc unul din cele mai importante evenimente de cultura digitala din Balcani: ICEEFest, organizat de Thinkdigital. Cu sponsori de talie si o organizare asisjderea, acest festival dedicat uriasului val tehnologic digital care matura si piata romaneasca pune Romania pe harta europeana a industriei digitale. Nu vreau sa va povestesc despre ce a fost in sala, ce vorbitori au venit anul asta sau cu cine m-am intalnit. Articolul de astazi este o invitatie la reflectie pe tema digitalizarii lumii, implicit a Romaniei.

Da, unii ne considera inca o tara bananiera. Chiar unii din noi considera asta. Dar Romania este o tara unde fenomenul digital tine pasul cu ce se intampla in Europa, pe pietele dezvoltate. Acum 10 ani, piata digitala era constituita din multi furnizori de acces Internet, cateva zeci de site-uri (de publishing ma refer) care contau, cativa vanzatori specializati si cateva agentii din cele mari care intelegeau ca o sa vina si ziua in care ecranul TV nu va fi singurul ecran care va conta in mixul de marketing al marilor campanii de publicitate.

Piata de publicitate online (cea care ma intereseaza pe mine si pentru care merg la anumite conferinte) s-a sofisticat extrem de mult in ultimii ani, au aparut produse despre care in Romania inca nu se vorbeste (imi vine la indemana realtime bidding, care schimba fundamental piata de online inventory, asta in timp ce pe forumuri inca vezi certuri intre proprietari de site-uri locale pe tema cat mai e clickul in Adsense), pentru agentiile digitale dar si pentru furnizori au aparut furnizori de tehnologie care le pot optimiza investitiile in publicitate, respectiv le pot rotunji veniturile.

Azi nu mai avem doar al doilea si al treilea ecran. Spicuind din ideile prezentate la prezentarile de ieri, va las sa va ganditi la urmatoarele:

1. Ecranele pe care le folosim azi (TV, laptop, tableta, smartphone) s-au anastomozat, nu mai sunt tratate drept canale diferite. Pentru ca nu mai sunt diferite. Tehnologia responsive nu este un moft. Faptul ca 20% din consumatori acceseaza diverse site-uri de pe mobil (si in unele cazuri chiar mai mullt) duce la proiectarea unor campanii de publicitate gandite sa te prinda pe oricare din ecranele pe care le folosesti.

2. Cloud-computingul, o utopie gandita de niste programatori dubiosi pentru restul populatiei acum cateva zeci de ani, a ajuns de la un sistem de optimizare a resurselor digitale la o realitate. Am ajuns sa ne citim posta electronica pe televizor, imprimantele sunt wireless si mai nou au aparut undite, pantofi de alergat, frigidere sau scutece de bebelusi care folosesc tehnologia pentru a ne imbunatati confortul in casa, la birou sau in afara locuintei.

3. Cookies, aceasta binefacere pentru industria publicitatii online vor fi completate ca aplicativitate de alte tehnologii care se bazeaza pe caracteristicile terminalelor folosite pentru a ne localiza, a ne intelege si a ne atinge mai usor in cadrul campaniilor de publicitate. Practic, noile tehnologii vor putea sa se foloseasca de telefonul nostru pentru a-si da seama daca ni se potirveste o reclama sau nu, sa foloseasca un context spatial sau orar pentru a optimiza campania sau pur si simplu sa ocoleasca tehnologia pe baza de cookies si sa ne identifice altfel. Suna inspaimantator, dar intr-acolo ne indreptam.

4. Pe o piata cu miliarde si miliarde de afisari de pagini web, tot tehnologia este cea care va optimiza incarcarea acestor spatii cu publicitate. In alte tari (nu doar SUA sau OK, dar si in Polonia de pilda), licitatiile de spatii in timp real (real-time bidding) au explodat si controleaza o mare parte din tranzactiile efectuate intre cumparatorii si vanzatorii de publicitate. Si Google, si Yahoo, si Microsoft sunt pregatiti pentru acest nou sistem, fara sa fie inca ceva standardizat sau agreat de piata. Dar e o chestiune de timp. Probabil intr-un an doi vor exista si solutii locale sau solutii adresate publisherilor mici. Unele exista deja, povestesc despre ele in privat celor interesati.

5. Transferul de tehnologie in mana sau buzunarul consumatorului afecteaza (in bine, zic eu) noile abodari in marketingul digital. Implicarea consumatorului in campania de publicitate sau in dezvoltarea produselor nu mai e un moft, e o realitate si a deveni o regula. Consumatorul are la dispozitie energie pe care o pozate transfera catre brandul preferat. Pana acum tranfera doar banii. Unul din cei mai simpatici vorbitori de ieri vorbea despre piata de B2C: Business to creditcard. Abordarea fireasca ar trebui sa fie Business to Human. Probabil in cativa ani brandurile B2C vor disparea si vor ramane brandurile B2H. Pe scurt, brandurile sunt obligate sa inceapa sa isi respecte „targetul”.

Atat pentru azi. Voi ce parere aveti despre aceste cinci aspecte?

PS Si cateva lucruri care nu se vor schimba niciodata:

– in sala mai scapa si „snobii de conferinta”. Oamenii care vin la conferinta sa fie vazuti, sa se stie ca sunt in piata.

– toti fumatorii au tendinta de a atrage restul salii in spatiile de fumat. Urasc chestia asta.

– irlandezii fac niste prezentari extraordinare. Oare se gandesc in timpul prezentarii sa mai pastreze din glume si pentru berile ce vor urma seara?

– inca mai vin vorbitori care fac „shameless self promo”. Din fericire, la ICEEFest am vazut cea mai mica incidenta din ultimii 10 ani (GG Dragos). Unul singur! Nu dau nume, dar e de la o companie in top 10 la nivel global si se confunda cu browserul.

– petrecerea de seara ar fi si mai bine daca nu ar exista chelnerii romani. Ieri la fiecare lovitura de tac primeam zece lovituri de tip ocheada ucigatoare de la bodyguarzi si chelneri. Desi nu bausem nimic, eram priviti ca ultimii drojdieri care nu mai parasesc birtul. Ma gandesc ce simt invitatii aia straini cand se stinge lumina in sala a treia oara. Dar nui nimic, macar nu se intampla la 22.00 ca in Austria 😀

[Update] Dragos zice ca a iesit bine festivalul, iar prezentarile (unele bune bune bune) vor fi disponibile si in varianta online, la iceefest.com/academy.