Rampă de acces la Parcul Natural Văcărești – particip la Swimatlon pentru asta!

Acum vreo săptămână am întrebat prietenii din comunitatea mea de pe Facebook pentru ce ar fi dispusi sa doneze. Am fost încântat să văd gradul mare de implicare al oamenilor, așa că ieri am mai făcut un test. I-am întrebat altceva: cum s-ar simți dacă nu aș mai posta nicio fotografie cu animale sălbatice (despre care știți, probabil că sunt parte din viața mea din vremuri imemoriale, iar de mai bine de zece ani adunate cu grijă pe trei hdd-uri încăpătoare).

Reacția lor a fost așa mai vehementă decât mă așteptam: unfriend, block, alte injurii utile :D.

Vă asigur însă că fac tot circul ăsta cu un scop cât se poate de nobil. Am decis să mă alătur campaniei Swimathon – Accesibil pentru toți. La triatloane am mai fost în proba de ștafetă, Dunărea am mai trecut-o de câteva ori, dar nu pe asta se bazează ideea Swimathon-ului, ci pe puterea mea de a vă convinge pe voi să donați o sumă oricât de mică pentru această cauză.

O să vă spun ceva ce o să vă miște, cred. De când m-am apucat eu de coclauri, am trăit mereu cu groaza că nu voi mai putea ajunge în locurile mele dragi în caz de, doamne feri, vreun accident. Și nu e nevoie de mare ghinion să rămâi imobilizat sau infirm. Un strop de neatenție în trafic, o asigurare neverificată a șaptea oară în peșteră, un perete prea alunecos la canioane, o mișcare greșită la mersul pe potecă poate duce la accientări urâte la genunchi.

Asta m-a făcut nu doar să fiu cu ochii în patru zi de zi, ci și să am o deosebită grijă față de nevoiel celor care nu mai au sau nu au avut niciodată posibilitatea să meargă pe picioarele lor.

Poate teama mea de accidentare este puțin nejustificată, dar pentru ei, o simplă săritură (cum fac eu ori de câte ori urc marginea de beton a Văcăreștiului pentru a intra în parc în căutare de lighioane) este un vis mult prea frumos și utopic – ma refer la cei care nu se pot deplasa fără cărucior sau cârje. Iar Văcăreștiul este pentru mine un loc special, o oază verde în inima orașului, la care ar trebui sa aibă acces oricine, un loc cu multe specii frumoase, unde Vlad Cioflec, prietenul și mentorul meu în materie de faună și biodiversitate este șef peste rangerii voluntari (printre care mă număr și eu începând din 2018).

Din motive obiective legate de arhitectura zonei (fost lac de acumulare devenit arie protejată) Parcul Natural Văcărești nu este accesibil multor categorii de persoane. Persoanele aflate în scaun cu rotile sau în cârje nu pot intra în parc. Dificil este și accesul părinților cu copii în cărucior și cel al persoanelor care se deplasează mai greu; persoanelor în vârstă de asemenea.

Această inițiativă își propune să strângă suma necesară de bani pentru amenajarea unei rampe de acces care să permită urcarea și coborârea digului care împrejmuiește zona, și vom uniformiza poteca ce duce către interiorul parcului.

Bugetul necesar este minim 8000 de euro, iar prin contribuția donatorilor care sprijină voluntarii ce vor înota sâmbătă, 29 iunie, vrem să strângem o parte din bani. Restul bugetului va fi finanțat de Asociația Parcul Natural Văcărești, custodele Parcului.

Asociația a înscris la acest concurs nu mai puțin de trei echipe, respectiv:

  • Adevărații Cormorani
  • Corcodeii Mici
  • Rangerii Urbani

Din echipa Rangerii Urbani fac parte subsemnatul, Dan Bărbulescu (directorul parcului), precum și două fete la fel de inimoase ca mine sau Dan, Alice Dumitrescu si Simona Biță.

Pentru asta, eu am donat onorific primii 100 de lei (pentru echipa rangerilor urbani), dar donațiile voastr pot însemna mult mai mult, adunate, iar suma minimă este cât vă lasă pe voi inima (nu există cuantum minim, dar mă gândesc că măcar 50 de lei poate dona oricine vrea sa facă un gest – cred!).


Stiu că aș putea să fac un calcul simplu si sa zic că e nevoie de x oameni să strângem suma asta, dar problema se pune altfel.

Eu, Doru, te rog frumos, cât pot eu de frumos, să mă ajuți în acest demers. Pagina de donații este aici. Promit nu doar că voi pune de două ori mai multe fotografii cu lighioane luna aceasta decât pun în mod normal, ci și că voi da fiecărui donator câte o fotografie A4 (din partea mea, pe cheltuiala mea) cu una din speciile prezente în Parcul Natural Văcărești. Iată un exemplu.

Sunteți cu mine în această încercare? Vă rog să îmi lăsați un comentariu cu gândurile voastre sau, în cazul cel mai fericit, cu dovada donației. Dacă doriți să rămâneți sub tutela anonimatului, primesc și mesaje private la doru at marketeer punct ro. Mulțumesc anticipat!

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu