Viața după 40

Din 2016 vreau sa fac povestea asta, dar știți că mă urnesc mai greu. Trei ani de chitit și socotit, nu știu… o fi mult, o fi puțin? Cert este că acum 20 de ani, tânăr fiind, nu aș fi stat prea mult pe gânduri… O fi un semn de înțelepciune? De bătrânețe? Sau pur și simplu lene? Acum, că tot e ultima zi de vară a lui 2019, ia vedeți voi mai jos despre ce e vorba…

Când am împlinit 40 de ani, am stat puțin de taină cu mine însumi, mi-am tras sufletul și am făcut un mic bilanț. Probabil că sunt foarte aproape de jumătatea vieții sau poate chiar am depășit-o, nu știu, nu fac calcule și pronosticuri, însă un lucru e clar. După ce împlinești această frumoasă vârstă, lucrurile arată puțin altfel, iar maturitatea (care o fi aia 😊) te face să privești și să abordezi altfel viața.
Tocmai despre asta vreau să povestim împreună, aici pe blog. Nu am văzut multe articole pe internet pe această team. Mulți sunt viteji la dat sfaturi de viață, dar ia ghiciți: câți mari sfetnici pot fi atât de împăcați cu viața lor încât să scrie cu naturalețe despre asta? Ei bine, eu pot face asta, după trei ani de întors problema pe toate părțile (credeți-mă că, de multe ori, în hamac, privind milionul de stele, m-am gândit la acest mic foileton).

Acest prim articol este un pilot, un fel de ars poetica a ceea ce va fi scris aici în continuare (și semnalizat cu hashtagul #viațadupă40, cel puțin cea pe care o văd eu, așa cum e prin ochii mei). Evident, este o versiune de viață povestită de mine în calitate de antreprenor (momentan cel puțin, nu știm ce ne rezervă viitorul) cu o carieră în marketing online și cu o droaie de hobby-uri care se tot adună de vreo 20 de ani precum creditorii la ușa unei bănci falimentare.

Un lucru este cert: unele lucruri nu mai merită făcute ca la tinerețe. Știu că v-ați gândiț instantaneu la sex (sau la ce facem noaptea-n pat și uneori și ziua, când ne apucă amocul), dar acum mă refer la alte lucruri, mărunte la prima vedere, pe care am început să le văd cu alți ochi.
În următoarele episoade, vom vorbi despre cum conducem (pe asfalt și mai ales în afara lui), cum ne pregătim o vacanță, cum ne deplasăm prin oraș, cum reciclăm acasă și pe coclauri, cum ne programăm alternanța muncitului cu relaxarea – adică antistress, cum facem sport (pentru că sportul este ceea ce îți menține tonusul din tinerețe, deși lenea luptă greu cu asta) si așa mai departe. O mare parte din aceste articole vor atinge zona de sănătate și securitate personală: vom vorbi despre echipamentul pe care il folosim pe teren după o vârstă, despre cum abordăm o expediție din punct de vedere siguranță, despre aplicațiile pe care le folosim pentru a ne ajuta viața/munca/pasiunile și a fi mai eficienți, despre cum și când mergem la doctor sau la medicul stomatolog, despre asigurări de orice fel, despre cât de mult sau puțin stăm conectați sau lipiți de televizor, despre programul săptămânal de somn, despre alimentație/nutriție în contextul modificării metabolismului și lista este departe de a se incheia aici. Mai mult, vă provoc, dacă ați ajuns până aici cu lectura și nu ați fugit pe youtube, să-mi sugerați și alte teme într-un comentariu aici sau pe facebook.

Mulți vor crede, probabil, că am o criză specific vârstei. Regret să vă dezăgesc, dar eu criza de 40 am avut-o pe la 24-25, când m-am apucat de speologie. De atunci tot în criză sunt, peste mine mai venind minicriza fotografiei, a offroadului, a naturalismului și așa mai departe. Așa că haideți să explorăm împreună propria viață după 40 de ani.

Cred că această serie de articole este utilă și celor de-o vârstă cu mine sau chiar mai în etate (ah, ce urăsc acest cuvânt, promit să nu-l mai folosesc), dar pun pariu că și cei mai tineri decât mine vor găsi acele lucruri utile care să-I ferească de tocul de sus. Cine nu știe expresia să sape după ea.
Acestea fiind zise, vă promit că voi scrie săptămânal pe această temă (viața după 40) și vă promit că voi răspunde cu un articol sau măcar un comentariu la orice idei de teme venite de la voi pe care o să le prind aici în micul meu serial, și sper să nu se facă Dallas 😊.

Acum vă las, că e vineri și trebuie să fug, cu o melodie frumoasă, din tinerețea mea zbuciumată (melodia Fly away a fost lansată acum 20 de ani!), cu are un videoclip demn să vă sucească mințile și să vă facă să fugiți din birou pe geam, pe horn, sau pe sub ușă.

Acest articol este prezentat de Dentestet.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu