(Adv)
Mereu mă întreabă prietenii – de ce nu mergi în State să vezi acolo păsări și alte animale meseriașe? O parte a răspunsului cred că o intuiesc mai ușor – e greu cu zburatul peste ocean, la mine. Dar a doua parte s-ar putea să îi uluiască: o parte din animalele prezente în America de Nord sunt și la noi. Așa că profit de noua campanie Kinder Surprise pentru a vă povesti puțin despre animalele sălbatice din America de Nord care pot fi văzute și în Europa.

De mic copil eram fascinat de animalele sălbatice de care auzeam. După niște sute sau poate mii de sesiuni și răspunsuri despre animale adresate părinților, mă scufundam singurel în studiul acestora, folosind surse de documentare mult mai sistematice și mai precise decât cunoștințele părinților mei, care la un moment dat oboseau de la atâtea și atâtea întrebări. Primele mele desene în creion înfățișau urși, tigri, lei, zebre, condori, ratoni și alte animale pe care încercam să le copiez/reproduc din ce vedeam în atlasul zoologic, iar timbrele, surprizele de la gumele de mestecat sau cărțile de joc erau materiale didactice la fel de bune pentru desenatorul din mine. Anii au trecut și acum mi-ar fi greu să mai desenez un animal, dar acele sesiuni de reprodus contururi de animale după atlasul zoologic mi-au sădit adânc în suflet simpatia pentru toate viețuitoarele Terrei.

Dar pasiunea mea pentru animale sălbatice m-a făcut să le cercetez mai sistematic decât o făceam în copilărie. Dacă atunci, pe când eram încă ”pe băncile școlii”, toate animalele sălbatice erau toate la grămadă, având preferințe legate strict de aspectul lor, astăzi cutiuțele în care pun pe căprării. Iar animalele americane… apar și în cutia cu Europa.

O să mă întrebați cum e posibil așa ceva. Sunt cel puțin trei categorii de animale din America de Nord care pot fi văzute și în Europa, iar unele din ele și la noi. Le voi trece în revistă, cu gângul că acest articol va fi citit de prietenii mei copiilor lor (pentru că majoritatea prietenilor cu vârste apropiate de vârsta mea au copii între 3 și 15 ani :D).

Îm primul rând, se cuvine să precizăm că sunt două categorii mari de animale comune. Pe de-o parte, avem specii larg răspândite, cu areale ce cuprind toate continentele din zona boreală (America de Nord, Europa și Asia). A doua categorie este alcătuită din animale care nu sunt native în Europa, numite specii alohtone (antonimul fiind specia autohtonă). Ele au fost aduse de om din Americi (intenționat sau accidental) și eliberate în natură (la fel, unele intenționat, altele accidental) și care în prezent se reproduc inclusiv în România, unele din ele.

La păsări cred că avem de-a face cu cea mai lungă listă de specii comune native (prezente și în Americi, și în Europa). Cele mai multe specii americane ce pot fi văzute și sunt din categoriile păsări răpitoare (uliul porumbar), stârci (stârcul de cireadă), dar și rațe și gâște (rața mare, gârlița mare) sau alte specii acvative (ferestrașul mare, eiderul etc).

[Uliu porumbar – Accipiter gentilis]

[Stârc de cireadă – Bubulcus ibis]

[Gârlița mare – Anser albifrons]

Alte păsări sunt venite accidental la noi. Pescărușii sunt cunoscuți pentru abilitatea de a hoinări iarna, între sezoanele de cuibărit, la mari distanțe de arealele lor obișnuite: în România au fost observați accidental pescărușul sur american (Larus delawarensis), pescărușul lui Franklin (Larus pipixcan), dar cel mai des apare pescărușul negricios (Larus fuscus), care e prezent pe ambele maluri ale Atlanticului. Dacă la această specie poate exista prezumția că vine accidental (dar destul de regulat) doar din nordul continentului european, la primele două specii de pescăruș citate este evident că sunt accidente (semnalări accidentale), arealele celor două specii fiind foarte departe de România.

[Pescărușul negricios (Larus fuscus)]

Trecem la mamifere: putem enumera și aici destule specii care nu au depins foarte mult de bariera geografică numită Oceanul Atlantic dintr-un motiv simplu – există strâmtoarea Bering :D. Da, multe animale terestre pot călători și înota deopotrivă, iar cele acvative, evident, pot fi pe ambele coaste ale oceanului amintit.

[Vulpea – Vulpes vulpes]

Dintre mamiferele comune enumerăm ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), foca de port (Phoca vitulina), elanul sau plotunul (Alces alces), nevăstuica (Mustela nivalis), hermelina (Mustela erminea), afalinul sau delfinul cu bot lung (Tursiops truncatus), jderul flămânzilă (Gulo gulo), caribu (Rangifer tarandus) etc.

[Nevăstuica – Mustela nivalis]

De menționat că lupul, ursul, nevăstuica sau caribu sunt prezente în Europa cu alte subspecii decât cele native în Americi, dar pentru copii (și în general pentru publicul larg) sunt diferențe destul de mici ca să conteze (dar eu îmi fac datoria să spun, că la unele diferența e binecunoscută publicului larg – cum e ursul grizzly – care e subspecia horridus, în vreme ce în Carpați este subspecia nominată, arctos.).

[Ursul brun – Ursus arctos]

Dar în Europa pot fi văzute și mamifere introduse – bizamul, ratonul, nutria (introdusă din America de Sud), veverița cenușie, nurca americană, sunt doar câteva din speciile americane get beget ce pot fi văzute în Europa. Cu litere îngroșate (bold) am evidențiat și mamiferele ce sunt și la noi în țară.

[Bizamul – Ondatra zibethicus]

[Nutria – Myocastor coypu]

Iar mamiferele nu sunt singurele animale americane introduse de om în Europa; avem și popularele testoase de Florida (Trachemys scripta) care sunt tot introduse, azi fiind în topul listei cu specii invazive la nivel mondial. În mod firesc, testoasa de Florida s-a adaptat și la clima similară de la noi cu cea din America de Nord și se reproduce înclusiv în România, în lacuri de agrement din unele parcuri din orașele mari (București, Brașov, Constanța) și… îmi e teamă să zic, dar e o chestiune de timp pâna la demonstrarea reproducerii în ape deschise (lacuri naturale, râuri etc).

[Țestoasa de Florida – Trachemys scripta]

Și acum, să trecem la lucruri cu adevărat interesante pentru copii: o parte din aceste animale sunt noile jucarii din colecția Natoons din ouăle Kinder Surprise, o ediție dedicată animalelor sălbatice americane, pe care le pot găsi și copiii din România începând din această toamnă în magazine. Lumea animalelor este fascinantă, indiferent pe ce continent ne aflăm. Figurinele sunt destul de evidente și, la o bună parte din ele, există și părți mobile, astfel încât copiii să se poată juca cu părțile articulate ale figurinelor. Totodată, asamblarea acestor figurine este și un bun prilej de distracție pentru întreaga familie, aspectul acestor animale fiind un subiect numai bun de dezbătut seara la masă, când familia este reunită.

Această experiență autentică de a interacționa prin jocul asamblării acestor animale este un mod plăcut de a petrece timpul în familie, iar Kinder a pregătit în această colecție, Natoons, numeroase figurine diferite pentru ca fiecare copil să descopere animăluțul preferat.

Distracția continuă nu doar în viața reală, ci și în mediul digital. Aplicația Applaydu este o experiență antrenantă gândită special pentru copii între 4 și 9 ani, care sprijină dezvoltarea copiilor prin activități de familie: de la ateliere de creație virtuală la jocuri cu numere, animale, hărți și vocabular, precum și povești de culcare pentru copii mici și mari.

Copiii, alături de părinți, pot scana QR code-ul aflat pe pliantul din interiorul oului Kinder Surprise sau pot scana direct jucăria nou descoperită și astfel, o pot aduce la viață în lumea virtuală. Iar prin intermediul figurinelor din colecția Natoons, copiii pot deveni exploratori și pot călători în jurul lumii pentru a-și întâlni animalele preferate și pentru a le observa în habitatul natural, pentru a le descoperi viața și comportamentul.

De ce nu mă pot întoarce eu în timp să mă pot juca și în același timp învăța în acest fel despre animalele sălbatice nord-americane? Of!

[Eiderul – Somateria mollissima]

Notă:
Logotipurile apartin grupului Ferrero. Fotografiile cu animale sălbatice sunt din arhiva foto a autorului articolului.