Carnatul de birou – specie autohtona din regnul corporatist

Acest articol nu este despre mancare. Si nici despre birou. Si nici macar despre oameni. Pentru ca un carnat ramane un carnat, iar acest carnat cu greu poate fi inclus in categoria oameni. Ma rog, daca acceptam ca oamenii care pot apuca obiecte cu mebrele prehensile, dar inca nu stapanesc focul pot fi incadrati in categoria oameni.

Sa revenim insa la titlu: carnatul de birou. Ce este carnatul de birou? Carnatul de birou, pe care il vom alinta de acum incolo CB sau cebeul, nu este nimic altceva decat un taranus ajuns intr-o functie de unde oricum nu mai poate evolua, dar din care reuseste sa calce pe nervi toti oamenii cu bun simt din jurul lui.

Cebeul este in primul rand prost. Prea prost sa isi inteleaga conditia, prea prost sa isi faca treaba la timp, prea prost sa inteleaga rostul sau pe lume au in organigrama companiei unde lucreaza. E un “ajuns” pe care il lauda parintii intre vecini “a ajuns bine, are salar, are fonctie si are din cand in cand si masina de la firma”.

Cebeul este in al doilea rand mediocru. Nu numai ca nu este in stare sa termine lucrul promis la data stabilita, dar in ziua predarii situatiei cerute de sef el va da vina pe altcineva care l-a tinut din treaba. Cebeul nu este in stare sa isi propuna singur sa isi respecte un deadline. Va taragana lucrurile la nesfarsit, iar cand cineva ii va trasa o sarcina o va comenta, o va face cu intarziere si oricum va trambita ani de zile ca a facut lucrul ala desi nu era treaba lui.

Cebeul nu respecta regulile. Nu ca ar fi vreun razvratit, e un puturos de unde s-au rupt puturosii. Cand trebuie sa raspunda in scris, nu o face pentru ca stie ca scripta manent. Desi nu stie ce inseamna asta, dar stie ca daca a raspuns in scris poate fi tras la raspundere. Va iesi nervos la tigara, barfindu-te de zor ca ai avut neobrazarea sa ii atragi atentia in scris cu CC la seful, cum e normal sa se intample.

Cebeul este un invidios. Invidios pe succesele tale in munca, desigur, dar nu numai pe ele. Este invidios pe tot ce il inconjoara. Daca cineva din departament primeste o prima sau o marire de salariu, este primul care se plange ca lui nu ii ajung banii. Nu ca ar sti sa faca ceva pentru a primi mai mult, dar cum sa primesti tu si el nu? Ce ai tu si nu are el?

Cebeul tine evidenta. Nu a lucrurilor pe care le are de facut, ci ce ai tu si nu are el. Cate zile de concediu ai, ce scaun ai (si sa te fereasca Sfantul sa primesti un scun mai bun ca al lui, iti va purta sambetele pana va primi unul mai bn ca al tau, macar la fel ca al tau sau chiar pe al tau), cine merge in delegatia aia unde ar trebui sa faci treaba dar el va chiuli de la congresul cu pricina ca sa se plimbe. Daca e o tombola in birou, se va considera indreptatit sa primeasca el premiul cel mare. Apoi il va uri pe viata pe cel care va castiga premiul lui. Pai nu este al lui?

Cebeul nu-si aduce de mancare la birou. In fiecare zi va parazita un alt coleg (si daca e o firma mare va veti prinde cu greu de acest lucru) si va fenta pranzul luand tot timpul de la altii. Daca e ziua cuiva, va venit peste el in birou cerandu-i de la obraz de cinste (bere, mancare, pateuri, fursecuri, nu conteaza). Nu va da banii care se strang pentru cadou, motivand ca e stramtorat si are un copil acasa, dar va manca sase prajituri desi e clar ca in medie ajung doua prajituri de persoana. Lasa ca aia de la contabilitate au treaba si nu vor cobori la prajituri, isi va spune el in barba manjita de frisca, in timp ce va ghiortai pe nerasuflate protia altor colegi.

In ziua in care isi va aduce de mancare la birou, cebeul se va fofila sa o manance singur. Daca apare cineva in raza sa de actiune din bucatarie, va invoca o reteta de post sau cu medicamente pentru a nu fi deposedat de vreo bucatica. Nu se va sfii insa sa ceara de la tine, motivand ca e mancarea lui preferata si ca ar muri dupa o gura. Nu va temeti, toate mancarurile din bcatarie sunt mancarurile lui preferate, inclusiv cele pe care le va linchi cu nesat din strachinile altora.

Carnatul de birou nu face cinste niciodata. Desi toti cei din birou mai dau cate o bere de ziua lor, cebeul este in stare sa chiuleasca de ziua sa, asteptandu-se insa ca a doua zi colegii sa ii fi cumparat deja un cadou grozav, pe care a avut grija sa-l sugereze din vreme. E drept, l-ar fi coafat si un plic cu bani (direct), dar e constient ca gestul conteaza. Fir-ar al dracului de gest, nu puteau sa imi dea pur si simplu banii?

Carnatul de birou nu are initiative. La sedinta sta degajat, plictisit pe spate, admirand picioarele colegei pe care o sacaie cu apropouri zilnice si atat de statornice, ca ar putea fi rotite cate unul pe saptamana. Daca dupa 5 ani in companie nu ai trecut macar la al optulea apropo, ar trebui sa iti fie destul de clar ca nu esti foarte prolific atunci cand vine vorba de creativitate libidinoasa. Sedinta ajunge la un punct culminant: sunt trecute in revista rezultatele celor din departament. Cebeul se face mic si noteaza consitiincios pe caiet ceva ce nu va mai citi niciodata probabil, stiindu-se de mai sus cat de drag ii este sa se apuce de ce are de facut.

Daca e ceva nou de facut in departament, cebeul fuge cu picioarele la spinare. De ce sa faca el? El are incarcare. Deschide un site porno (aici e creativ, gaseste cel putin unui nou in fiecare zi), sta pe mess sau pe Facebook, iar dac anu are acces, da forward tuturor glumitelor, mailurilor cu pisicute, catelusi sau bancurilor rasuflate pe car ele primeste. Rade de unul singur si apoi conchide tainic: “tare rau!”, lasand impresia ca are in inbox o chestie nemaivazuta.

Carnatul de birou este “pe scoatere”. Aceasta vorba olteneasca i se potriveste manusa. I se pare firesc sa ia cu el acasa fructele nemancate de la sedinta (e pentru copil!), sa ia cu el un sul de hartie inginerica de la baie (e de la firma, ce Dumnezeu) sau sa mearga acasa la parinti pe decont. Si are o capacitate extraordinara de a inventa kilometri pe foaia de parcurs sau de a da vina pe altii pentru gaura neagra din rezervorul masinii departamentului.

Carnatul de birou vrea sa acceada. Viseaza la postul si masina sefului, in pauza intra la seful in birou si se aseaza ins caunul lui. Se ofera sa ii duca masina la revizie sau la spalatorie, trecand pe acasa sau pe la prietena sa sa ii prezinte cu ce masina “se da” el prin oras. Ocazional, daca prinde ocazia, citeste mailurile sefului sperand sa prinda ceva cu care sa-l aiba la mana. Ca tot este la sefu’ in birou, va profita de lipsa acestuia si va vorbi international pe interiorul acestuia, pe principiul “nu sta nimeni sa urmareasca factura lui al’mare”. Daca nu reuseste sa obtina nici un avantaj, se multumeste sa tina doua ferestre deschise permanent cu Ejobs si Bestjobs, pandind momentul propice pentru a avansa ca director pe pozitia sefului sau. Iar daca pleaca, isi formateaza harddiskul si pleaca insotit de un dvd cu toate contactele necesare firmei concurente la care se va angaja.

Dupa care va veni intamplator la fostul birou cu noua sa masina, intalnindu-se cu fostul sau sef pe car eil va trata de sus si caruia ii va propune o preluare sau o colaborare complet paguboasa. Va pleca trimufator, nu inainte de a raspandi in gura mare vestea pe hol ca EL mai are de facut angajari si ofera salarii si conditii mai bune.

Carnatul de birou este Gica contra. La iesirea colegilor la bere, incearca sa se fofileze pentru a nu chletui bani pe bere scumpa in local. Dac o face, o face atunci cand unul din baieti face cinste pentru o ocazie deosebita. Chiar daca omul da numai berile, el isi va comanda cel mai scump whisky, ingosand obrazul si comandand ce e mai sump pe meniu, desi pe banii lui nu ar fi comandat asa ceva in ruptul capului. Isi va comanda doua portii si desert dac anu plateste el, o salata de buget daca e fiecare cu a ma-sii (cu cratima, se intelege). Desi mancarea din fata ii este indestulatoare, se va intinde pe birou si va gusta de la toti mesenii, invocand antecedentele sale pantagruelice (ultima data cremsnitul asta era mai pufos). Spiritul de connoisseur se estompeaza rapid la vederea notei. Daca totusi are de platit mancarea, nu va calcula tot ce a comandat, sperand ca partea sa sa fie acoperita de bacsisul lasat de ceilalti. Mai mult, se ofera sa stranga el banii de pe masa, sperand sa nu mai puna nimic sau, de ce nu, sa mai ia si din bani pentru ca a facut acest efort colosal de a calcula nota. Si Doamne feri sa nu iasa banii. Va fi in stare sa urmareasca in justitie si sa intreprinda toate diligentele pentru a il face pe respectivul de doi bani.

Cebeul chiuleste la teambuilding. Nu i se pare normal sa isi strice weekendul pentru companie. Daca totusi este silit sa o faca, are multa treaba de facut. In primul rand se face manga in autocar, ignorand dreptul celorlalti colegi de a pupa macar sticla de Jack. Pe care o va tine intre picioare sau ascunsa sub scaun, sperand sa aiba cota de piata cat mai mare din ea. Ajuns la hotel, va vere cea mai buna camera, va bea din minibar toate sticlutele si va face un scandal monstru cand va parasi camera. Cu putina ingeniozitate, va merge cu colindul pe la alte camere (in special la fete), unde intre doua apropuri va consuma din din minibarul altora. A doua zi de dimineata va fi primul calare pe ATV. O va rupe la goana prin padure impresionand vreo secretara tinerica si fara carnet, intorcand-se ispasit dupa o ora anuntand ca atv-ul cu pricina este intr-un sant, cu diferentialul zob. Va face orice sa nu plateasca pagubele, nepasandu-i ca alti cinci colegi nu vor mai avea parte de experienta offroad promisa de management.

La cina festiva se va dezlantui insa cu adevarat. Se va infige primul in tortul pus pe masa ca ornament. Est eprimul si cand incepe bataia cu frisca, primul la karaoke, unde va rage aruncand ocheade tuturor fetelor de la masa care vor vedea acest Elvis in mizerie, cherchelit si cu camasa scoasa afara din pantaloni. Va vorbi urat chelnerilor care nu ii vor aduce la timp apa pentru sprit, chiar daca vinul cel ami scump din meniu nu era prevazut in cina oferita de companie. Apoi se va face nevazut, lasandu-i pe cei de la HR sa isi ia oalele in cap pentru ce a consumat in plus.

Cebeul este printre noi. Numit carnat, carnacior, lumpen, neam de traista, neam prost sau gutan, cebeul este un animal bine adaptat vietii de birou. Il gasiti in orice companie, pe aproape orice pozitie in scara ierarhica, incercand in permanenta sa sunteze sistemul si ravnind la ce are superiorul sau.

Voi ati avut de-a face cu vreun cebeu? Ce v-a frapat cel mai tare la ei?

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

11 Comments »

  1. Andrei said,

    25 octombrie 2012 @ 12:25 pm

    te-ai suparat rau 🙂

  2. Doru Panaitescu said,

    25 octombrie 2012 @ 12:26 pm

    aaa, nu, sunt amintiri de cand lucram. nu a fost nici un eveniment recent, dar am de multa vreme in cap scris articolul asta, este mai actual ca niciodata 🙂

  3. Dan said,

    25 octombrie 2012 @ 12:26 pm

    Inteleg ca ti s-a umplut un pahar, Doru. 🙂 Dar mare pahar, frate!

  4. Adrian Alexandrescu said,

    25 octombrie 2012 @ 12:28 pm

    Nu stiu de restul, dar cu chestia “ma simt mediocru, therefore hai sa asupresc niste furnizori, sa zicem agentia” subscriu. Am o tona de CB pe lista neagra pe care ii voi bantui dupa ce ies la pensie pana la moarte (si posibil si dupa) 🙂

  5. Andrei said,

    25 octombrie 2012 @ 12:29 pm

    articolul asta ne aduce aminte fiecaruia, probabil, de cate un cebeu d-asta

  6. Vladimir said,

    25 octombrie 2012 @ 3:32 pm

    Genial si foarte haios! Ma uimeste cat de mult ai putut scrie si cat de detaliat. 🙂 Cred ca poti folosi linistit articolul la un scenariu de film, sincer.

  7. Bobu said,

    25 octombrie 2012 @ 5:41 pm

    Cebeul are intotdeauna dreptate.
    Cebeul nu-si fumeaza nicidata tigarile daca are de la cine imprumuta.
    Cebeul iti va fuma cel putin 2 tigari pentru singura tigara care ai indraznit sa i-o ceri.
    Cebeul cere bani imprumut pe care nu-i mai vezi vreodata.
    Cebeul stie orice subiect.
    Cebeul este “bun” la orice.
    Cebeul traieste pentru discutii inutile.
    Cebeul nu pune bani de cafea.
    Cebeul te ajuta cu “maruntul” de pe birou.

  8. Doru Panaitescu said,

    25 octombrie 2012 @ 9:00 pm

    Asta cu maruntul de pe birou este absolut geniala. Am vazut pe cineva facand asa ceva. Master cebeu 🙂 Multumiri pentru completari!

  9. andreic said,

    26 octombrie 2012 @ 3:05 pm

    amintiri din vreun tb? :))

    CB-ul ajuns sef e cel mai cumplit

  10. Stefan said,

    29 octombrie 2012 @ 10:30 am

    Cebe-ul de care zici e de moda veche, imi vine in minte un singur nume de cebe si anume turnator. Erau multi din astia pe vremea lui ceasca si sunt multi si acum! Parca acum sunt mai mediocri ! :))

  11. Andrei oltean said,

    27 iulie 2014 @ 3:48 pm

    Carnaturile nu sut bune de ce…………. asa dar copilul meu a murit din cauza carnaturilor eu na mai cu parat carnati poate sa moara uni copi

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu