Cuvinte ciudate (și cuvinte care nu există în DEX)
De ani de zile cutreier țara și aud tot felul de cuvinte, care mai de care mai ciudate. Unele sunt împrumutate din limbile vecinilor, altele pur si simplu sunt „et. nec.” – etimologie necunoscută. O să încerc să fac aici o listă cu aceste cuvinte și cu ce înseamnă fiecare (în speranța că le va găsi Google repede pentru cei ce vor căuta asa ceva).
Deocamdată încep cu o listă și cu o invitație pentru voi să răspundeți ce credeți că înseamnă ele. Eu vă zic și cuvintele, dar și zona de unde e cules fiecare termen:
[PS Nu vă obosiți să le căutați pe google sau în www.dexonline.ro, nu sunt de gasit.] Am văzut că nu le caută nimeni, așa că m-am hotărât să le redau circuitului vorbirii din zilele noastre. Cu explicații cu tot, unde e cazul.
UPDATE ianuarie 2022 – am actualizat lista și am defalcat-o pe zonele țării
Ardeal
aldui – a binecuvânta
bâzdâră – tăun
bâzdâri – a alerga de nebună
beceșig – boală
becișnic – beteag
bonț – benzină
botișcă – boată mică
cauc – polonic
cătingan – incet
ciledi – copii, prunci
cilibari – copii
cilibiu – ferchezuit
clanie – claie mare
coșcă – bucată
coșcuță – bucățică
colindă – boata ciobanului
comot – jug unitar pt cal;
coștolău – pomana porcului, pomană
cotarcă – hambar de grâne
crumpi în lerul din ploatăn (mașina de gatit cu picior).
cuce (cute) – piatră de ascuțit
cuină – bucătărie
de chiling – deoparte
de pârgă – faza de început a coacerii fructelor, legumelor etc.
drugă – sucitor de pâine
feder – arc (elicoidal)
fideu – capac
fioc – sertar
furșier – furcă lungă cu 4 dinți
fuscel – vergea
gligan – mistreț
goz, gozuri – gunoi, resturi
gozer – gunoier
hamfău – crucea de lemn dintre cai
higheghe – vioară
hoșpe – coji
hurdubă – casă dărăpănată
hurdubejniță – femeie grasă și urâtă
iliș – scaun, canapea (sau provizii de mancare) sau impozit
laboș – cratiță
lângalău – langoș
lipideu – cearșaf
loitră – element de directie la căruță
meghe – hotar
morătoare – saramură
moșini – chibrituri
nilă – bucată de pământ
oarzăn – timpuriu, vãratec
obârlic – geamlâc
ogârcău – castravete
pimiță – pivniță
pitoance – bureți
ploaptăn – mașină de gătit de fier
ploscari – bețe folosite la căratul fânului
poprică – ardei gras
porșor – grămadă de fân
poșiștău – groapă adâncă, aven
roștei – gratar sau gard din zăbrele
ruje – semințe de floare
saică – gaiță
saicior – scatiu
sărșinier – claie temporara, mică cu copac la bază (să stea afânată)
seleac – sărac lipit
sobă – cameră de dormit
șol – cană
șpaiț – cămară
șpor – sobă, plită de gătit zidită
șurluit – spălat, curățat (făcut de om)
teleac – gradina din spatele casei
tolcer – goarnă
țove – tescovină
uiagă (iagă) – sticlă, geam ; bere la uiagă sticla de 0.5
văiugă – chirpici
vrajniță – ceapă
zadie – șorț, fotă (sau năframă)
zbeg – hățiș
Bihor
bate – a lătra
berbeniță – dovleac
boghi – grămezi mari de fân
borbândăi – sfeclă
caciulie – capatana de usturoi
casa din cheglă – din caramida arsa
cândalău – ploatăn, sobă
cârcele – de la cai/boi
cea si hoiț – stanga si dreapta
chepeneag – haină, invelitoare
chică – mătase de porumb
chiotori – bârne (casă de lemn închiotorat cu cirip)
chipărci – ardei
cigher – cidru de pere sălbatice
cioci – ciocan – ciocălău
cirip – țiglă
ciuperci cu luciu – mânătărci
coțobâră – veveriță
desfăcari – clacă de desfăcut hospe – pănuși
drâglă – săpăligă de tras jarul la cuptorul de pâine
fele – jumatate de palincă
frapțân – copac ce crește în lunci, cu frunze asemănătoare cu ale frasinului
gaci – ismene
găzdăcoi – om bogat
gângav – peltic
gherbevoș – cârlig pt sobă
goron – stejar
gudă – cățea
hamfău – lemn de care se leagă
henteș – măcelar
hompuri – denivelări
hospăli – a zdrăngăni ca un clopoțel
hospe – pănuși
iosag(uri) – animale domestice
împocăl(u)i – a împacheta
jip – pamant neintors – pamant injipit – împăjiștet
labidău – pedale de la razboi
marhă – vacă
mălaiul caprei – paducel
me’ncolo (ciau’câne) – marș
moșocoarne – placintă (cu prune)
motove – fruct căzut – pere căzute și bătute
neviscă – nevastuică
nopârcă – năpârcă
pasulă hoaspe – fasole păstai
păsulă cu gacili – fasole de pică ismenele de pe tine
plugăriță – codobatură
poșori – geamezi de fân
sălacă boacă, tătă ești pă cap de scoacă
sămătișă – lapte prins, chișleag
scoacă – telemea scursa
smâc – laț
smârjiță – smârc
șparânguri – lanțuri
tânja (art. tânjala) – lemnul dintre boi/cai
târnaț – pridvor
testarossa – hrib de toamnă
tocoz de hiribe – tocană de cartofi cu smântână (un fel de cartofi tosogiți cu ciulama)
țângalău – clopot
țițeră – dulcimer
vand(r)alău – drumeț
voioagă – caramida de chirpici nearsă
vorovi – a vorbi
zaică – gaiță
Sălaj
barșon – catifea (din magh. barsony)
beșteleu – tocană
bugătă – destulă
calbaj – caltaboș
cioantă – ciopătăi – picior
ciopăți ciopăți – bucățele mici
cranci, purău – pui de bivol
creion – plai
fotoghin – petrol (fig. și țuică)
gherșli – arpacaș
goață – cartof(i)
harțabá (harțabale) – curvă
harțape – așchii
jejițe – degete (sau picioare)
jolj – batistă (albă)
mală – drum
mniesarăș – măcelar
morman – dulap
ochece – geam, fereastră
știup – praf
Hunedoara
barabă – venetic
bălării – ciuperci nebune
bendeu – burdihan
cáuc – polonic
cioci – cipici
craină – (ușă) întredeschisă
curcubătă – dovleac de porci
holoangăr – ajutor, zilier (tălpigar)
imos – murdar
leasă – impletitură de nuiele
leveș – supă
lobdă – minge, bulgăre
pătură – foaie de aluat
pișcători – carlige de rufe
pișcători – cârlige de rufe
școancă – agrafă
vigană – țol
vlăgan – om vânjos
zăpuc – arșiță
Banat
boșogi – plămâni
bușumeți – caltaboș
cotoaie – cipsuri de cartofi
cucuruzoni – plantă ce năpădește porumbul, asemănătoare cu ea
giugiuloi, giugiulea – bomboană
hârț – șoarece
pâtcăv – peltic, bâlbâit
pâtpă – femeie care doarme pe ea
Moldova Nouă
cochiță – bobiță
hașpă – pantă abruptă
șupă – șopron
cotăriță – coș de nuiele
Mehedinți
aralie – furtună
ăvălie – avânt
bălătănii – ciuperci nebune
bărâcă – râpă, ravenă (adesea împădurită)
brabete – vrabie
căreți – muci
de-a doua (douăle) – curmeziș; pe curbă de nivel
jiguială – jigărai
mesală – față de masă
mucărit – mucegăit
străfiga – a strănuta
zăpug (zăpuh) – arșiță
Oltenia
cotoi – pulpă, picior
găldău – ochi de apă
Teleorman
cârtog – vizuina de iepure
coșcaie = spinare de pui
știrică, ciorcușă, țarcă – coțofană
Dobrogea
curban – ospăț
curnic – coteț
gabară – bac plutitor pt camioane
lejancă – vatră de lut
mangii – ardei copți cufundati în sos de rosii cu ceapă călită și usturoi
malasolcă – mâncare de cartofi pasați cu pește sărat
orcic – jug la căruță pt cai
Brăila
boșoalcă – umflătură, gâlmă
bromfagiu – alcoolic
călăvie – prescură în formă de cruce; (rar) colivă
conovăț – funie de priponit caii
gâldâbaș – caltaboș
hălăciugă – claie dezordonată (de păr, fân etc)
prival – vale inundabilă care unește o baltă cu Dunărea
saghiță – săbioară (pește)
strepezan – cui de lemn pentru legarea babaicii
stropoli – a trebălui
teică – troacă de porci
troană – răceală severă
Buzău
acioaie – clopoțel de atârnat la gâtul animalelor (din… italiană!)
căciorât – inestetic, batjocorit
face gâță, gâțe – a amăgi, a da pe la nas cu ceva
gherghin – păducel
ghițion – buruiană de mai puțin de un metru
hăbâdii – balarii
hogi – a urla din toti rarunchii
îmbulfoiat – înfoiat
morfelită – terfelit, stricat
roșcovei – soi de ciuperci de pădure
sigon – zăpadă morfelită
smicea – oțapoc, salcă, sălângă, scăborcă, sclepeniță, țașcă
spleanță – așchie
tuturuș – boc, butură
țambre – uluci din gard, așchii
Moldova
cilihoi – pasăre de pradă, vultur
ceahlău – vultur bărbos, zăgan
ghioldane – prune rotunde de magiun
hultoane – cireșe văratice mari
joimăriță – buhă
leasă – plasă de nuiele pentru pescuit
ușiganie – bătaie
vârlav – iute în mișcări; vrednic, îndemânatic
Bucovina
bărbânță – putinică
cloambă – cracă subțire
hreatcă – troacă (din ucraineană)
vangheauă – evanghelie
zăcătoare
zdrobilcă
Republica Moldova
cighir – tobă în prapure
crovleancă – sângerete
jarovne – vătrai
șitori – sucitor





LumeaMare said,
17 martie 2011 @ 4:00 pm
Hultoana o fi vartej de apa? Nu sunt sigura dar parca asa imi suna…
Biblioteca virtuală de seară - 6 | impresii din lumea mare said,
17 martie 2011 @ 4:30 pm
[…] Doru Panaitescu ne lansează o invitaţie la o listă a cuvintelor care nu există în Dex. Şi ne dă şi câteva exemple. Eu nu cred că am ghicit ce înseamnă dar o sa […]
Doru Panaitescu said,
17 martie 2011 @ 5:16 pm
Noup. ala se cheama galdan sau galdau in Oltenia, stiloana in Moldova, anafor la Braila etc.
Pot doar sa iti spun ca hultoana e ceva de mancare 🙂
Ioana said,
17 martie 2011 @ 5:17 pm
Roxana, aia e „bulboana” 🙂 Ce-i drept suna asemanator…
„Ghizuroi” e ori un animal, ori o denumire peiorativa pt un om care nu are toate calitatile la el 😛
Asa e? Am zis si eu dupa ureche 🙂
anca a said,
17 martie 2011 @ 10:43 pm
Ei bine, am gasit chiar un „ghizuroi” care da explicatia denumirii: http://ghizuroi.wordpress.com/2010/01/28/ma-las/
Cat despre celelalte doua…. mister total! Chiar ca m-ai facut curioasa.
ramicori said,
17 martie 2011 @ 11:00 pm
fata de alte tari, dexul nostru are putine cuvinte insa in realitate sunt foarte foarte multe, ar trebui sa-l reediteze si sa puna si cuvintele nou-aparute sau vechi care nu au fost puse.
Stinah said,
18 martie 2011 @ 12:05 am
Eu is din Neamt da n-am auzit vreodata termenul ala. Cumva, cred ca l-ai auzit pe coclauri pe undeva pe Bistrita / Bicaz / Ceahlau 🙂 Si totusi, ce inseamna?
LumeaMare said,
18 martie 2011 @ 9:19 am
trebuia sa ma fi gandit! :-))
Doru Panaitescu said,
18 martie 2011 @ 9:49 am
Stinah: inseamna cirese albe mari (pietroase le mai zic in alte parti ale tarii) din care se face o dulceata delicioasa. In expresia : dulceata de hultoane
anca a said,
18 martie 2011 @ 10:57 am
Si baoarca?
Doru Panaitescu said,
18 martie 2011 @ 11:12 am
O sa postez o poza elocventa, e greu de explicat, e un joc de-al copiilor din Baragan. Ai rabdare cateva minutele.
Flor aur said,
9 decembrie 2012 @ 7:45 pm
hultoana = (Neamt, Bacau,…) rod al unui pom ”hultuit” adica altoit… inclusiv cirese
ALTOÍ2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultuí vb. IV] – Din magh. oltani.
Sursa: DEX ’98 (1998) | http://dexonline.ro/definitie/altoi
ghizuroi = om inchis .incruntat, rau… din ghizuina
VIZUÍNĂ, vizuine, s. f. 1. Loc de adăpost pe care și-l sapă în pământ sau și-l amenajează unele animale sălbatice; vizunie. ♦ Fig. Ascunzătoare. 2. Fig. Cocioabă, bordei. – Cf. viezure.
Sursa: DEX ’98 (1998)
alina said,
9 iunie 2013 @ 7:04 pm
Ghizuroiul e un gandac de noapte. Si se mai spune asa despre un om care nu doarme noaptea si nmu are stare. Sigur acesta e sensul, fiindca sunt tulceanca, deci vad ca sunt destul de aproape de zona de circulatie a cuvantului.
Doru Panaitescu said,
10 iunie 2013 @ 5:19 am
Asa stiam si eu, cineva care se trezeste cu noaptea in cap. Totusi, etimologia probabila e de la viezure, un animal nocturn.
alina said,
10 iunie 2013 @ 5:35 am
Probabil. Explicatia ca ar fi „un gandac” mi-au dat-o oamenii din satul in care am crescut pe cand eram copil (aveam poate 6-7 ani). Deci multe minciuni mai spunem copiilor ca „sa ne scoatem” – si ei raman, saracii, cu conceptele alterate o viata :)))))))
Doru Panaitescu said,
10 iunie 2013 @ 7:39 am
Din pacate, cand vine vorba de cultura a biodiveristatii, romanii usnt cam praf. Aud in mod curent confuzii grave intre specii. Orice pasare de prada indiferent de talie este vultur, orice pasare mica din tufis este pitigoi, orice sarpe care sasaie in iarba este vipera, evident, si asa mai departe.
Asa ca nu ma mira ca ghizuroiul sa descrie 3-4 animale in zone diferite ale tarii. 🙂
alina said,
11 iunie 2013 @ 5:13 am
Am mai vorbit si cu o prietena din Galati, si ea mi-a spus ca il stie de ghizguroi, si ca e un fel de viezuroi.
Ar fi frumos sa faci un fel de Urban dictionary, in care lumea sa dea definitiile, iar ceilalti sa dea thumbs up sau down, in functie de corectitudinea definitiei, poate asa mai aflam si noi limba romana cu toate ascunzisurile ei.
adela said,
12 februarie 2016 @ 10:23 pm
Ghizuroiul e acel gandac negru care noaptea nu are liniste si zboara la lumina felinarului sau becului, de aia se zice ,stau noaptea ca un ghizuroi, ps. Eu s din braila!
Sorina said,
9 decembrie 2016 @ 11:25 am
Alt cuvant care nu apare in dictionar: a cutzumbari
Ce cutzumbaresti acolo? = Ce faci acolo?
Sorina said,
9 decembrie 2016 @ 11:26 am
Sau „Ce mesteresti acolo?”
Siriteanu Pavel said,
12 mai 2018 @ 3:43 pm
Hultoane….cireșele din gradina bunicilor altoite cred…de o calitate superioara pe care nu le-am mai găsit sau gustat pe nicăieri.Iar de „hultoane”….niciodată.regiunea Telejna Vaslui
Dan said,
9 aprilie 2019 @ 2:28 pm
Indiferent ce inteles are cuvantul ghizuroi, eu il folosesc in mod curent, invocand pe cineva care nu are astâmpăr si își baga nasul peste tot!
Cuvinte ciudate, cuvinte uitate – Doru Panaitescu said,
17 ianuarie 2022 @ 8:13 pm
[…] Lista cu cuvinte ciudate… aici. […]