Et. nec. – Cuvinte cu etimologie necunoscuta
Sau cuvinte cu etimologie necunoscuta, aceste cuvinte sunt preferatele mele. Dupa cum probabil știti, etimologia imi da aripi, energie sau dupa caz una peste ceafa cand pocesc slove de mult uitate, ce necesita grabnica aducere la liman. De la zgâtie pana la torocală, limba romana este un izvor nesecat de cuvinte ale caror origini se pierd in negura timpurilor. Nota: nu toate cuvintele ciudate sau folosite rar au etimologie necunoscuta. Majoritatea cuvintelor din limba romana provin din latină (rost, runc, câșlegi), franceză (comunard, balustradă), slavă (utrenie, pridvor, podgorie), dar si din maghiară (guguli, gubă), greacă (mirosi, hrisov, trandafir), turcă (caldarâm, chibrit, chiftea, șiș), sârbă (bunar, fioc, bagrin, plută), bulgară (caraulă, păianjen, castravete – cum altfel? :D) sau chiar italiana (codobatură, tempo) si germană (blendă, turnir, patent).
Totusi, exista si cuvinte romanesti despre care nici dracu’ nu stie ce-i cu ele. Nu va lasati pacaliti de dictionare insa: multe cuvinte din fondul lexical de baza dac/trac sunt trecute la etimologie necunoscuta, desi despre ele se stie clar ca provin din limba dacilor, prezenta in spatiul carpato-danubiano-pontic anterior arogantelor romanilor. Un exemplu elocvent, cuvantul branza, trecut samavolnic in Dexonline cu et. nec., desi clar nu e cazul.
Din lectia de azi, sa retinem urmatorii vinovati et. nec.:
1. gâldău – scaldatoare
2. loloți – scame
3. boarcă – specie de peste
4. a bosoli – a terfeli, a amesteca
5. fâsă – specie de pasare
6. zvârlugă – specie de peste
7. comănac – potcap
8. bulz – mamaliga cu branza coapta in jar
9. japșă – depresiune de apa cu vegetatie bogata din Delta Dunarii
10. geandră – terci, de obicei din mamaliga
11. zgâtie – fata zglobie
12. torocală – amestecatura (de mancare)
13. urdă– tip de branza derivata din laptele de oaie
14. glie – pamant, brazda
15. zăplaz – gard de uluci
16. brâncă – mana, laba
17. găgău – mamaliga prajita in untura, puricei (thnx Catalin!)
18 ostropel – Fel de mâncare preparată din carne (de pasăre), cu sos de oțet, făină și usturoi
Mai stiti si alte et. nec.?
[promit sa lungesc lista de et.nec.-uri cat de curand, pe masura ce mai gasesc sau aflu de la voi…]
[actualizare 27 martie 2012]
19. țanțoș – Semeț, mândru, îngâmfat, fudul
20. ghiont – lovitura data cu pumnul sau cu cotul
21. viroagă – albia unui torent
22. muscel – culme deluroasa prelungita, deal inalt
[actualizare 24 iulie 2012]
23. momârlan – locuitor din zona Petrosaniului
[actualizare 2 septembrie 2012]
24. fofează – fiecare dintre aripile unei mori de vânt
[actualizare 28 octombrie 2012]
25. hahaleră – pramatie
26. văgăună – Loc înfundat între dealuri sau între munți; scobitură adâncă într-un munte.
27. pânză – Țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecționează albituri de corp, de pat etc
28. butuc – Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi
29. lujer – Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase
30. spânz – Plantă erbacee toxică cu rizomul gros și ramificat în numeroase fibre lungi, cu frunze palmate, cu florile roșii aplecate în jos, care se folosește în medicină
[actualizare 2 noiembrie 2012]
31. jep – jneapan
32. tâlv – tigva, capatana
33. devlă – scafarlie, capatana
34. știulete – fructul matur al porumbului
35. cocârlă – burete-de-iarba, ciuperca
36. gâde – calau
37. a îngăima – a bâigui
38. a îngăla – a murdări; a bâigui
[actualizare 9 decembrie 2012]
39. zăplan – om înalt, vlăjgan, lungan.
40. a meteahnă – cusur, defect
[actualizare 26 mai 2013]
41. a mușina (a amușina) – a mirosi, a adulmeca
42. a răguși – a vorbi cu glas gros
43. a șterpeli – a fura
44. bleandă – sperietoare de ciori
45. hoanghină – hoașcă, femeie bătrână
46. a (se) incotoșmăna – a (se) imbraca foarte gros
47. motan – mâț, pisic, cotoi
48. răpciugă – boala a cailor, respiratie greal-am eliminat, vine probabil din slava veche.
48. berc – fara coadă
49. prichindel – copil mic
50. mărghilă – mocirlă, mlaștină
[actualizare 17 august 2013]
51. a scărmăna – a smotoci, a peria, a descâlci
52. a dibui – a cauta, a lua urma unui animal
[actualizare 02 octombrie 2013]
53. scălâmb – strâmb, schimonosit
[actualizare 02 octombrie 2013]
54. mămăligă – mancare traditionala romaneasca facuta din malai fiert in apa cu sare.
[actualizare 19 februarie 2014]
55. teică – jgheab in care se da mancare porcilor, pasarilor de curte etc.
56. gălămoz – bot, cocolos, bulz
57. măceș – trandafir salbatic
58. găoace – coaja tare a unui ou, fruct etc
59. boarță – specie de pește (Rhodeus sericeus)
60. răsură – impozit din vechime
[actualizare 9 martie 2014]
61. schilod – mutilat, infirm; persoana foarte slaba, prapadit
62. buiestru – Mers al calului sau al altor animale în timpul căruia pașii se fac cu picioarele din aceeași parte.
[actualizare 23 iulie 2014]
63. prohab – fermoar la pantaloni
64. bălăștioagă – baltoaca
bâzdấc
hâgi
[Aceasta lista este in curs de actualizare. Doresc sa gasesc in timp cat mai multe astfel de cuvinte, asa ca ajutati-ma cu altele printr-un comentariu aici sau un email la doru at marketeer punct ro]
Zdeto said,
18 iulie 2011 @ 11:02 pm
Colegu, nu recunosc nimic! 😀 În afară de zvârlugă (dar nu cu înţelesul de peşte), bulz, zgâtie, urdă şi glie. Şi mai recunosc şi berea asta de grâu, nefiltrată, care-mi tot curge pe gâtlej de ceva vreme 🙂
Mai bine mai fac o poză, o panarama, ceva… că la capitolul et.nec.-uri m-ai răpus 🙂
Catalin Petru said,
19 iulie 2011 @ 9:31 am
gagau http://dexonline.ro/definitie/g%C4%83g%C4%83u
madpinguin said,
19 iulie 2011 @ 11:53 am
Pur si simplu ma fascineaza etimologia cuvintelor. Nu credeam sa mai fie cineva interesat de asta decat pe la vreo sectie a unei facultati uitate!
Doru Panaitescu said,
20 iulie 2011 @ 8:26 am
multumesc, am adaugat!
augustin radu said,
20 iulie 2011 @ 6:01 pm
falaştoace- bucati de legume in ciorba
zoborâne – lucrurile care se gasesc in ciorba altele decat zeama
baorci- pocnitori din pamant moale
carcalete- amestec intre doua chestii, apa cu vin, tuica cu visinata, rame cu viermisori:)
nu se incadreaza neaparat la nec-uri dar mi-am adus aminte de ele
Doru Panaitescu said,
21 iulie 2011 @ 5:25 pm
Multumiri, le verific sa fie cu et. nec si le adaug. Si cred ca mai stii si altele…
Hapi2233 said,
23 iulie 2011 @ 4:40 pm
Intamplator sa nu, majoritatea sunt regionalisme iar unele probabil nu se mai folosesc deloc
Dar e frumos sa ne amintim 🙂
Am gatit pentru voi, cu POZE :) Ce e gâgăul? Mod de preparare, reteta. Primul meu post culinar. | Catalin PETRU – blog de mic antreprenor maratonist said,
25 ianuarie 2012 @ 11:29 am
[…] In iulie vorbeam cu Doru Panaitescu despre cuvinte cu etimologie […]
Cosmin Aionita said,
27 martie 2012 @ 4:42 pm
Urda, branza, barza, varza… Ultimele cuvinte ale lui Decebal in fata romanilor. Astfel nu as zice ca urda e de sorginte necunoscuta.
Cosmin Aionita said,
27 martie 2012 @ 4:43 pm
ahhh si am uitat viezure :))
Andrei Beldiman said,
27 martie 2012 @ 4:46 pm
Comanac se spune în Moldova (în Neamţ, cel puţin) la căciulă.
Mircea Meşter said,
27 martie 2012 @ 4:50 pm
Din poveştile de la ţară ştiu că „urdă” vine dintr-un cuvânt tracic. Urida. Aşa era numir zerul înainte. Am reţinut asta pentru că povestea s-a întâmplat într-o stână, între munţi, într-o zi frumoasă de vară. 🙂
Doru Panaitescu said,
27 martie 2012 @ 5:12 pm
Daca citeai mai sus, vedeai ca am zis deja ca multe sunt la et. nec desi ele vin din traca/daca. Daca totusi filologii au hotarat sa nu le treaca la traca/daca (astea fiind oricum limbi moarte, pre-latine), probabil ca nu erau siguri de etimologie.
Ciprian Popescu said,
28 mai 2013 @ 7:57 pm
Si daca nu gasim originea acestor cuvinte in alte limbi, nu putem admite ca au aparut pur si simplu in vocabular la un moment dat?
ex: a otâncí, otâncésc, vb. IV (pop.) a uşura, a da la o parte.
Claudiu Constantin said,
29 mai 2013 @ 1:00 pm
Zbenghi http://dexonline.ro/definitie/zbenghi
Monica Petrisor said,
27 iunie 2013 @ 8:39 pm
Tot cu etimologie necunoscuta e si cuvantul „gheara”:
GHEÁRĂ, gheare, s. f. 1. Formație cornoasă ascuțită, curbată, crescută la vârful degetelor unor reptile, păsări și mamifere, servind mai ales la apărare și la atac. ◊ Expr. (Fam.) A fi lung în (sau la, de) gheare = a avea obiceiul să fure. A-și scoate( sau a-și arăta) ghearele = a-și arăta fondul ascuns și rău al firii. A fi ( sau a cădea, a încăpea etc.) în ghearele ( sau gheara) cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) în posesiunea, în puterea sau sub autoritatea absolută a cuiva, la discreția cuiva; a fi prins (și ținut închis). A pune gheara (pe cineva) = a pune stăpânire (pe cineva); a prinde (pe cineva). A fi ( sau a se zbate) în ghearele morții = a fi grav bolnav, aproape de moarte. 2. (Tehn.) Piesă (1) asemănătoare cu o gheară (1), care servește la apucat, împiedicat etc. – Et. nec.
Sursa: DEX ’98 (1998)
Eros Nicolau said,
2 octombrie 2013 @ 9:07 am
nu uita de sandulie, odarjan, mujdei si de ce nu, de patachina
Doru Panaitescu said,
2 octombrie 2013 @ 9:35 am
esti sigur ca sunt toate et nec? ca am si lista „cuvinte ciudate” unde etimologia este clara.
Eros Nicolau said,
2 octombrie 2013 @ 9:40 am
rezon: astea merg la „etimologie ciudata”, mai bine
Arcadie Bodale said,
26 decembrie 2013 @ 12:51 am
Nu uitati mamaliga!
Doru Panaitescu said,
31 decembrie 2013 @ 12:50 pm
Multumiri, am adaugat!
virgil said,
31 decembrie 2013 @ 1:10 pm
Dimineata chiar, ma întreba fetita cum se spune „copil” in engleza.
Cred ca si cuvantul asta e cu etimologie necunoscuta. Fara sa verific, e drept, cred ca nu provine din căile clasice de imbogatire a limbii
Doru Panaitescu said,
1 ianuarie 2014 @ 12:05 pm
Din cate stiu eu cuvinte precum copil, mos, barza, manz vin din limba daca. Deci nu e etimologie necunoscuta, chit ca probabilitatea ca un cuvant cu etimologie necunoscuta sa vina dn limba daca este destul de mare…
Virgil said,
3 ianuarie 2014 @ 12:40 pm
Asa o fi, poate vine din daca.
Adevarul e ca nu cautasem etimologia inainte sa postez prima data, ci doar nu imi sugera nicio etimologie usor de urmarit.
Dupa ce am cautat, am gasit doar referinte de tip „origine necunoscuta”.
Cert e ca pare pre-latin.
serban said,
25 iunie 2014 @ 2:01 pm
Am aflat ca si „burta” are origine necunoscuta.
Doru Panaitescu said,
25 iunie 2014 @ 4:13 pm
Multumesc, verific si actualizez.
Alin said,
12 august 2014 @ 3:39 pm
a ghici – http://dexonline.ro/definitie/ghici
potaie – http://dexonline.ro/definitie/potaie
a pișca – http://dexonline.ro/definitie/pi%C8%99ca
bolboroc ?
melc -http://dexonline.ro/definitie/melc
fleanca – http://dexonline.ro/definitie/fleanca
Doru Panaitescu said,
12 august 2014 @ 7:26 pm
Multumesc, Alin, le adaug acum!
Eros Nicolau said,
12 august 2014 @ 8:20 pm
a pisca < pizzicare (it)? sensul e identic, pronuntiile extrem de apropiate…
bolboroc < a bolborosi? (cuvant de origine onomatopeica, am impresia)
Laurentiu said,
3 decembrie 2014 @ 10:30 pm
BẤTĂ, bâte, s. f. Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă2, ceatlău. – Et. nec.
GLÍE, glii, s. f. 1. Pământ; ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde odată cu hârlețul). – Et. nec.
Doru Panaitescu said,
4 decembrie 2014 @ 10:08 am
Multumesc, le adaug!
Petre Mamara said,
21 iulie 2015 @ 2:30 am
1. Lipsesc de pe lista de mai sus două cuvinte, pe care nu le-am găsit explicaţia în nici un dicţionar, şi de aceea am căutat pe internet şi am găsit explicaţia etimologiei cuvântului nene şi a cuvântului nea. Aceste două cuvinte sunt de origini diferite şi nu înseamnă acelaşi lucru.
https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_honorifics
The regular second-person pronoun 你 (nǐ, „you”) is replaced by the honorific second-person pronoun 您 (nín, „you” [cherished])
Acest pronume la persoana a 2-a ni (voastră) e înlocuit cu pronumele la persoana 2-a onorific nin.
爺·爷 (Yé): I, your lord. Used in parts of Northern China
Nota mea: Puse împreună nin-Yé (nine, sau nene) înseamnă Înălţimea voastră.
Istorie: Când Mongolli au invadat Estul Europei în anii 1240’s, ţinuturile unde acum e România au fost cucerite şi administrate de Mongoli.
După 50 de ani de la invazie, s-a format statul Valah în 1290 pe 25 Octombrie. Între timp Gingis Han murise, iar urmaşul lui a avut alte priorităţi în Asia.
2. Tot de pe timpul Mongolilor a rămas şi denumirea de Ji (recent schimbată în Jiu) ce înseamnă Rîu (Rio). (Dacă scriam Râu (Rao nu înseamnaă nimic pe când Rio înseamnă fluviu)
Există un rîu numit Ji şi în Korea (tot de pe timpul invaziei Mongole a Asiei.)
Dacă ascultaţi muzica Mariei Lătăreţu, ea a pronunţat întodeuna Ji, nu Jiu.
Oricine cred că a auzit refrenul câtecului Mariei Lătăreţu:
„Di, di, di, murgule di
Pân’ la mândra peste Ji…”
Dar câţi ştiu de unde provine denumirea acestui rîu (rio), cuvânt ce i s-a adougat recent în istorie un u şi care a devenit în mod miraculos Jiu?
濟[/SIZE]
The second ideogram of the sixty third hexagram is the name of one of the Yellow river’s tributaries. The choice of the feminine gender of this character seeks to render an interpretation closer to Chinese. For example, It lends its name to the capital city of the province of Shandong: Jinan, literally: the city south (Nan) of the Ji river. Verbally, it means to cross a river at its ford or by boat.
http://www.onlineclarity.co.uk/friends/showthread.php?3528-An-etymology-of-the-ideograms-Ji-Ji-63
E un Ji în Coreea şi un Ji în China etc. Oraşul Jinan, capitala provinciei chineze Şandong înseamnă Oraşul de la sud de rîul Ji.
Pronunţarea corectă a numelui Gorj era Gori-Ji cu accentul pe ri şi nu pe Go aşa cum se pronunţă azi. Gori-Ji era judeţul de pe Rîul Ji de la munte.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ji_River
3. Nea Νέα
http://dictionary.reference.com/browse/neophyte
Când un om se trecea la religia Creştină, botezat în noua credinţă i se da un nume de sfânt. Spre exemplu el putea să devină Nea Petre sau (Noul Petre în limba Greacă.)
Doru Panaitescu said,
13 august 2015 @ 11:07 am
Interesanta abordare, felicitari pentru efortul depus in documentare. Nea il gasesti cumva si in noatin? Ar veni pe cale latina – neo natti – noi nascuti – prasila turmei, mieii, berbecutii sau carlanii care nu au trecut iarna
Mnemosine said,
12 martie 2016 @ 2:49 am
”Momarlani” are etimologie cunoscuta. Italienii veniti in sec. al Xviii- lea in Ardeal, la vederea jienilor pe de Valea Jiului, impresionati de asemanarea lor fizica si a straielor purtate cu locuitorii de pe muntele Marmolada din Dolomitii Italieni, i-au numit marmolani, cuvant care ulterior s-a corupt in ” momarlani”.Locuitorii vaii Jiului se numesc pe ei insisi jieni, arareori se folosesc de noul termen in discutie.
Alexandru said,
29 iunie 2016 @ 5:49 pm
mujdei nu este cu etimologie necunoscuta; provine din franceza (mousse d’ail – spuma de usturoi) si a fost adus de tinerii boieri moldoveni care studiau la Paris.
Adi said,
3 august 2016 @ 12:53 am
Boată – nuia, băț în oltenia
Andrei P said,
11 septembrie 2016 @ 2:53 pm
Codobatura e direct din latina, nu din Italiana.
Puteai gasi cuvinte mult mai uzuale pentru exemplele de la inceput. N-am auzit in viata mea de multe din ele (guguli, gubă, caraulă, blendă, bunar, fioc, bagrin).
doru said,
27 octombrie 2016 @ 9:08 am
Andrei: asta e si ideea, sa inveti cate ceva din tot ce culeg de pe coclaurii patriei.
Sorin5780 said,
30 ianuarie 2017 @ 3:19 pm
Brâncă (labă, mână) este un latinism, însă omonimul său ar putea fi dacic. Dacă vrei să găsești cuvinte dacice consultă dicționare dialectale albaneze, apoi verifică pe Wiktionary etimologia acelor termeni. Nu zic că n-ar ajuta niște cărți despre lexicul moștenit albanez, dar nu se găsesc la noi. Cele mai bune resurse ar fi cărțile scrise de I.I.Russu sau Brâncuși, Vasile Ioniță și I.P.Sireteanu.
Oricum , mare parte din cuvintele dacice nedescoperite încă sunt printre regionalismele cele mai obscure sau arhaismele ieșite din uz: borugă, bigor, mară, potă, breba (sprânceană), breb, arcig (?), căliman (uriaș), a se încăla, scălan (coradical alb.kallumë) , căluș, arță (nuia, brâglă; vezi V.Ioniță), uture (viezure; om bogat și hain; etc.), (h)ută, -ure (cucuvea, vultur), stână (munte, pășune alpină), marț/mărțișor (vezi dicționarul de mai jos), baloșă, bală (adj. identic cu alb.balosh), a se viști (a se usca; meglen viștinâ) – veșted (alb.vjeshtë- toamnă), etc. etc.
Sunt o groază de cuvinte dacice. Dacă nu plecau autoritățile romane în sec.III d.Hr., probabil am fi avut și mai puține.
Aici ai un dicționar gheg: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
Vei găsi ”baștină” identic în dial.gheg, cu o explicație admirabil de simplă și mult mai bogat în sensuri. Numai lingviștii noștri n-au prins-o încă.
Poți ghici unele cuvinte pe baza celor existente: bucătar , într-un buc (lat.focus; focacia) , alb. bukë (pâine), bukurezë (var.bukure, bukaere; licurici =firefly)
”IE *bok- fire”
Altele le poți doar ghici: a îmbrânzi (îmbrândzi) . Probabil același etimon ca eng.to bring < IE *bʰrenḱ-*bʰreng'- https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/bringan%C4%85
https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEmbr%C3%A2nzibring
Oricum, aici găsești mai multe cuvinte dacice decât oriunde în altă parte: https://hroderic.wordpress.com/
Dacă are cineva completări e binevenit să le pună pe blogul omului. Mereu e nevoie de încă un ''obsedat'' / pasionat de *arheologie lingvistică.
Michaela said,
28 aprilie 2017 @ 3:04 am
(scuzati lipsa caciulilor pe a si i si lipsa virgulelor sub s si t)
Dulap tin minte ca am invatat o data ca are orig. necunoscuta.
Ragusit mi se pare evident o prescurtare a „rau in gusa”.
Citeva din cuvintele prezentate cu etimologie nec ar putea fii combinatii sau „romanizari” ale cuvintelor din alte limbi. De ex marghila (mlastina) contine probabil cuv. ghiol (lac, balta) din turca, prichindel pare sa contina cuvintul „kind” (copil) din germana cu un „pre” latin in fata adica inainte de, precedent adica mai mic decit un copil. Cuv. bleanda (sperietoare) ma face automat sa ma gindesc la cuv. suedez (locuiesc in Suedia) „blaendat” (citit blendat) care inseamna orbit de ceva stralucitor sau ca atunci cind te uiti impotriva soarelui, a fii orbit momentan, dar si in sensul de pacalit, ceva ti a luat ochii.
Cineva da exemplu gheara ca si cuv. cu orig nec. Nu este correct exista si in spaniola: „garra”. La fel neo, nea exista si in limbile latine in diverse variante insemnind nou – orig comuna indo europeana?
Cit despre cuvintele legate de porumb, pe deoparte nu pot fii tracice/dacice (porumbul nu era cuniscut), pe de alta parte ar trebui cautate orig. si in limbi indiene americane (cum ciocolata vine din azteca chocolatl).
Nu inteleg cum panarama a ajuns sa aiba origine germ.
Nicoleta said,
16 iunie 2017 @ 3:22 pm
STRÚGURE, struguri, s. m. Fructul viței-de-vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii-ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, și cu fructul o bacă mică, roșie, comestibilă (Arctostaphylos uva ursi). [Var.: (pop.) strúgur s. m.] – Et. nec.
NÁIBA s. m. art. (Fam.; adesea în imprecații) Dracul, diavolul. ◊ Loc. adj. și adv. Al naibii (de…) = grozav, teribil, foarte, peste măsură (de…). ◊ Expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o păți, a da de bucluc, a-și găsi beleaua. A da (sau a lăsa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva), a renunța la… A nu avea nici pe naiba = a se simți bine, a fi perfect sănătos, a nu avea absolut nimic. – Et. nec.
AlB said,
13 iunie 2018 @ 8:26 pm
Balaur, gheonoaie, a se chercheli, baiat, a ului, a uimi, buimac
Paulina David said,
25 octombrie 2018 @ 11:20 pm
La unele cuvinte le cunosc eu originea.De pildă ” prichindel” este derivatul de la ” Kindel” , din germană copilaș.” Altul ” boanghina” ( nu hoanghina) este din latină ce înseamnă o femeie cu calități bune. încă unul ” zvârlugă” de la a fi repede a fugi ca azvârlită , adică zvârle + fuga. Și mai sânt și altele.Incotoșmanat ,= a fi îmbrăcat în blană că un motan /slavă/.” Zaplan” / slavism/ după planca de n
” Bleandă” a te orbi , a fi împins într-un loc fără lumină , ieșire – blindaj = german – blind /orb/.La rândul său cuvântul ” orb” ar trebui să indice la surzenie de la germ.” Ohr”- ureche , care ar trebui sa sune in romana ” oreche” , ce din germană ar fi ” colțul urechii”.
Multe sânt de cumpătat și corectat.
Zestria said,
1 noiembrie 2018 @ 9:35 am
pentru ‘Breba’ – spranceana, de zicea Sorin mai sus, am gasit asta:
https://www.etymonline.com/word/brow#etymonline_v_17170
Radu Tomescu said,
12 ianuarie 2021 @ 2:56 pm
brusture, plisc, pricolici , prunc et.nec.
a se incotosmani – de la cotosman – de la cotoi de la kotu (pisica) in limbi slave
neutrino said,
1 martie 2024 @ 9:58 pm
a țipa, țipăt
țipar
Dorin said,
20 septembrie 2024 @ 12:22 pm
Scălâmb seamănă suspect de bine ca sonoritate și sens cu grecescul skalinos = „inegal, strâmb”