Balcaniada: Slovenia – mic ghid subteran

Trebuie sa stiti ca speologia in Slovenia poate fi si foarte scumpa, dar si foarte ieftina.
Noi am optat pentru cea scumpa, din lipsa de timp. Dar considerati acest articol o buna sursa de documentare pentru viitoarele voastre experiente subterane din Balcani, la costuri modice si cu experiente deosebite. Turul clasic de pesteri in Slovenia include o vizita la pestera Postojna, apoi inca una la pestera Skocjanska. Cele doua pesteri se afla la distanta foarte mica una de alta si se pot face ambele intr-o singura zi, daca nu va treziti la pranz.

Pestera Postojna este una din cele mai frumoase experiente speologice pentru un turist care nu are palmares speologic de aventura. Este un cavernament mare (peste 21 de kilometri de galerii) din care o buna parte sunt practicabili si accesibili printr-un simplu bilet de intrare.

Despre pestera va amintesc doar cateva lucruri: este de fapt un imens sistem carstic (format de fapt din cinci cavernamente distincte, jonctionale prin lucrari de amenajare, de la poduri suspendate pana la tuneluri sapate intre galerii). Are sali uriase, este bogat concretionata, are sector activ (rauri subterane) si a fost amenajata pentru turism speologic inca din vechime. In secolul 18 deja trenuletul functiona (este singura pestera din lume cu acces feroviar), iar de cativa ani are si sistem audio individual (inclus in pretul destul de piperat al biletului) pentru a imbunatati experienta de vizitare.

Experienta incepe cu un pliant in limba romana (sau alte limbi, la cerere) si un audioguide (un fel de walkie-talkie programabil in mai multe limbi). Din pacate acesta nu era programabil si in limba romana, dar cel in engleza este suficient pentru cine are nitel mai multe clase decat trenul.

Intrarea in pestera este de mari dimensiuni, iar dupa verificarea biletelor esti poftit intr-un trenulet cu vagoneti descoperiti, cu care vei putea parcurge primii doi kilometri ai pesterii. Pe drum vei fi fotografiat automat, iar la iesire vei putea cumpara poza cu tine pentru modica suma de 6 euro. Socotind si biletele care incep de la 18 euro pentru studenti si ajung si la 30 de euro, aceasta experienta nu este dintre cele mai ieftine. Iata-l pe Zdeto studiind cu minutiozitate blitzurile din perete 🙂

Trecand totusi de capitolul buget, pestera este un spectacol peisagistic si nu numai. Excelent amenajata si luminata, pestera este perfect conservata (desi are un aflux de aproape un milion de turisti pe an!). Ganditi-va ca pe langa celebrii amfibieni cavernicoli Proteus, pestera are un ecosistem de peste 150 de specii de animale cavernicole (troglobionte), printre care greieri de pestera (din care am vazut si eu cativa), crustacei si paianjeni. Nu va temeti, nu exista specii veninoase, iar cele cateva animale pe care le veti vedea se vor lasa indelung cautate.

Cateva recomandari:

– Documentati-va inainte despre Postojna. Desi acest lucru poate afecta oarecum experienta, cateva pagini citite pe Wikipedia sau pe pagina oficiala a pesterii nu strica, mai ales ca despre aceasta pestera s-au scris carti intregi (si nu ma refer neaparat la cele stiintifice). O vizita in Postojna dureaza aproape doua ore, deci luati asta in calcul pentru programul din ziua de vizitare, masa, mersul la toaleta (aveti toalete la intrare, inainte de a ajunge la casa de bilete).
– Fiti punctuali. In perioada de vara programul de vizitare este 9-17, cu intrare din ora in ora. Cea mai aglomerata perioada este 15 iunie – 15 septembrie, asa ca e preferabil sa va asteptati la aglomeratie mare in iulie si august. Daca totusi asa e programat concediul, mergeti fie la prima ora, fie la ora inchiderii (daca prindeti autocarele de la pranz, soarta linistii de pe galeriile pesterii este pecetluita). Aveti grija totusi ca parcatul, cumparatul biletelor si deplasarea din parcare pana la intrare va iau cel putin 10-15 minute, deci incercati sa veniti pe la si jumatate pentru a nu intra pe fuga sau pentru a nu mai astepta inca o ora la intrare.
– Daca totusi aveti un ragaz, puteti sa va confectionati singuri un suvenir. Pe aleea de acces exista un automat de stantat cu manivela. Cu o moneda de 1 euro puteti transforma o alta moneda de 2 centi intr-o pecete ovala ce poate fi stantata cu patru modele. Noi, balcaniotii, am preferat doua din ele (unul cu cele doua speleoteme simbol ale Postojnei, celalalt cu Proteus, amfibianul cavernicol)

– imbracati-va si incaltati-va adecvat. Mai ales daca veti merge vara, cand diferenta de temperatura este mare, imbracamintea prea lejera va poate crea disconfort. Pesterile din zona au de obicei temepratura medie anuala a locului, cu mici variatii in zona vestibulara, asa ca imbracati-va cu pantaloni, bluza cu maneca lunga si incaltaminte cu talpa aderenta. Evitati tocurile si incaltamintea din panza care se poate uda (in pestera umiditatea relativa este aproape 100%).
– Nu incercati sa fotografiati sau sa filmati. Stiu, ati dat o caciula de bani pe tehnologie, dar din cauza japonezilor blitzari, astazi in multe locuri turistice fotografiatul si filmatul au fost interzise, pentru a avea o experienta de vizitare neintrerupta sau deranjata de zecile de blitzuri. In mod particular aici, unde luminile puternice pot afecta ecosistemul cavernicol. Noi de pilda am cerut Administratiei permisul de a fotografia doar cateva cadre pentru a ilustra expeditia noastra in Balcani (si de aceea veti vedea cateva cadre si din Postojna, si din Skocjanska, ce-i drept nu foarte elaborate si fara trepied sau alte accesorii profesionale).
– Ascultati fisierele audio chiar in dreptul semnelor. Unele capitole includ detalii interesante despre speleoteme sau despre istoria pesterii, altele au muzica inregistrata in pestera. In total sunt 22 de capitole care dureaza destul de mult, asa ca este recomandat sa le ascultati a priori pentru a va putea bucura la fata locului de ceea ce vedeti si sa nu fiti complet conectati la tehnologie in pestera.
– Luati cu voi suplimentar o lanterna sau o sursa puternica de lumina. Aveti grija totusi sa o folositi cumva in spatele grupului mare de oameni care vizitatea in acelasi timp pestera. Pentru o mai buna experienta, ramaneti in spate cu unul din ghizii ce incheie plutonul. Daca nimeriti unul care sa stie engleza, acesta va poate da si alte detalii (neincluse in audiobook) despre anumite speleoteme sau despre pestera in general.
– Luati-va bani (sau cardul) la voi. Intr-una din salile finale exista cea mai veche posta subterana functionala din lume. Puteti trimite chiar din pestera o vedere (inedita din acest punct de vedere) celor dragi, asa ca luati-va de acasa si adresele acestora.
– Tot in finalul pesterii veti putea admira si cativa Proteusi, expusi intr-un imens vivariu. Nu este grozav luminat pentru a nu-i deranja pe micutii localnici albinosi, dar ii veti putea vedea inotand intr-un mediu asemanator cu cel natural, in care s-au nascut si prospera fara sa fi vazut vreodata lumina de afara.
– Daca sunteti speologi si vreti o experienta diferita de restul turistilor, contactati administratia Parcului pentru o tura speologica. Sfatul meu totusi este sa contactati unul din cluburile locale din zona. Un schimb de experienta sloven – roman nu are cum sa va strice nici voua nici lor, mai ales ca s-ar putea sa va coste mult mai putin sau deloc intrarea efectiva in pestera spre deosebire de tura amenajata prin intermediul Administratiei. Despre cheful, pardon, schimbul de experienta din seara sociala romano-slovena de dupa tura nu zic nimic .

Ajunge cu atatea sfaturi, spre sa va ajute aceste recomandari pentru pestera Postojna si pentru celelalte pesteri din zona astfel incat sa aveti o experienta cat mai buna in vizitarea comorilor subterane ale Balcanilor.

Cateva lucruri si despre cealalta pestera din zona, Skocjanska.

Este o pestera la fel de mare, un alt mare sistem carstic ce poate fi vizitat pe o distanta de cativa kilometri.

Fotografiatul si filmatul sunt la fel de interzise, asa ca lasati aparatele deoparte si bucurati-va de un imens canion subteran care poate fi vizitat de-a lungul sau printr-o poteca de acces suspendata pe unul din pereti, la aproximativ 40-50 de metri distanta de sol.

Pestera aduce cu pestera Topolnita de la noi (ma refer la galeria activa din zona Prosac – Ciocardie), doar ca raul e mult mai mare si galeria mult mai larga. Datorita raului subteran si temperaturii scazute (12 grade), punctul de ceata este atins si vizibilitatea in pestera este redusa.

Pestera este mult mai putin concretionata decat Postojna, dar este normal sa se intample asa, pentru ca intr-o galerie activa in general sunt putine speleoteme. De aceea va recomand sa vizitati intai Skocjanska, apoi Postojna, care este mult mai bogat concretionata si are o valoare peisagistica net superioara. Totusi, Ivo si Zdeto au gasit motive de fotografiere in sala terminala. Iata-i la treaba:

Dupa ce veti parcurge canionul subteran aveti doua posibilitati: prima este sa mergeti sa vizitati pe jos imensa dolina in care s-a format pestera, apoi sa urcati in sat unde va asteapta trei muzee (etnografic, arheologic si speologic), a caror intrare este acoperita de pretul biletului de intrare in pestera.

A doua varianta este sa mergeti cu un funicular (un fel de telegondola) care va va ajuta sa parcurgeti inapoi diferenta de nivel dintre intrarea artificiala (sapata in galeria fosila) si iesirea din canion. Plimbarea cu funicularul este scurta, dar pitoreasca, intregind experienta vizitarii unei pesteri frumoase si excelent amenajate.

Slovenia are multe de oferit, dar cu un pret. Un pret chiar mare, daca veti socoti nivelul general al vietii aici. Fiind prima tara din fostul bloc comunist care a intrat in Uniunea Europeana, singurul avantaj ce rezida de aici este ca puteti plati cu euro.

In rest, totul costa. La un calcul sumar, bugetul necesar pentru patru persoane care vin cu masina intr-un concediu un Solvenia nu arata grozav:

– 15 euro vigneta saptamanala cu care puteti intra oricand pe orice tronson de autostrada (este totusi mai lesne decat la croati, unde autostrazile costa cam 15 euro pentru 300 de kilometri).
– 92 euro plus 3,5 parcarea pentru Postojna (nici nu pun cei 6 euro pentru fotografii decat daca nu aveti ce face cu banii)
– 60 euro pentru Skocjanska (din fericire aici nu veti plati parcarea)

Luati asadar in calcul cei aproape 200 de euro necesari pentru a vedea intr-o singura zi cele doua pesteri (si va recomand cu caldura sa va cazati in Croatia unde preturile pentru cazare si mancare sunt parca ceva mai mici).

Proiectul Balcaniada este o initiativa a Fundatiei Friends for Friends. Sponsor principal: Romtelecom. Partener auto: Ford Romania. Partener foto-video: Olympus Romania

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu