Specia lunii ianuarie: Ciuful de pădure

Ciufii de pădure (Asio otus) sunt niște bufnițe de talie medie (bufnița este o denumire generică pentru păsările de pradă nocturne din familiile Strigidae, respectiv Tytonidae) pe care le putem vedea mai ușor iarna. Motivul pentru care îi prezint chiar acum, la finalul lunii ianuarie, este că această perioadă coincide cu numarul maxim de exemplare ce pot fi observate în coloniile de iernare care sunt, de regulă, amplasate în zone liniștite din localități, dar și în zone cu puțin deranj din zone împădurite, în crânguri etc.

Deși este considerată o specie sedentară, rezidentă, ciufii fac iarna mici mișcări de trupe, alegând să ierneze gregar, în colonii de la 10 la peste 100 de indivizi (cea mai mare colonie cunoscută este în orășelul sârbesc Kikinda, unde, în decembrie 2009 numărătoarea păsărilor a evidențiat o cifră record, de 734 de exemplare!).

Trebuie să știți câteva lucruri despre ciufii de pădure. Deși sunt considerate păsări de noapte, aceste animale discrete, cu un camuflaj excelent, au o vedere destul de bună și pentru perioada cu lumină din zi. De asemenea, dieta lor este compusă, conform mai multor studii, predominant din mamifere mici (90%), dar și păsări. Vara, dieta se îmbogățește cu insecte, amfibieni și reptile, variabilitatea dietei fiind influențată de locul cuibului (perechile cuibăritoare din orașe și localități mici având mult mai multe păsări în dietă decât perechile care cuibăresc în habitate mai puțin antropizate). Scot mai mulți pui, uneori și 5 la o pontă, de regulă o singură pontă anual.

Cu alte cuvinte, iarna, coloniile de ciufi asigură „paza și protecția” localităților, controlând numărul rozătoarelor nedorite din zonele locuite, alături de cucuvele (Athene noctua), huhurezi mici (Strix aluco) sau ciuși (Otus scops), ultimii fiind migratori (oaspeți de vară la noi în intervalul aprilie-octombrie, iarna preferând fie sudul extrem al continentului, fie Africa).

Cea mai cunoscută colonie de ciufi de pădure din apropierea Bucureștiului se află în Mogoșoaia. Aici, pentru că e o zonă liniștită (parc), ciufii de pădure se pot aduna, în unii ani, în efectiv total de peste 100 de exemplare.

Dar colonia de la Mogoșoaia nu este singura colonie de pe raza extinsă a Capitalei. Cu ajutorul membrilor grupului Fauna României, am adunat de-a lungul ultimilor ani informații despre aproximativ 10 colonii de iernare pentru ciufii de pădure, pe care le puteți vedea, cu localizări aproximative, în harta de mai jos.

Amplasamentele acestor colonii sunt în general în grădini ale unor proprietăți părăsite, parcuri cu puțin deranj, în arbori de mari dimensiuni (conifere, dar nu numai), copaci din zone industriale sau chiar cimitire. Evident, nu trebuie să asociați vederea acestor păsări cu vreun ghinion sau deces în familie, asta făceau bătrânii pe vremuri din lipsă de educație naturalistică. Ideal este să ascultăm mai mult ce zic oamenii de știință și mai puțin ce spun babele la șezătoare, suntem în 2022, nu în 1800 toamna.

Aceste păsări se adună din nordul arealului (Scandinavia, Țările Baltice si partea europeană a Rusiei), cum ziceam, iarna, în Cîmpia Română dar și în Transilvania, precum si în restul părții de sud a continentului, iar primăvara cea mai mare parte din ele se răspândesc din nou spre nord, în teritoriile unde vor găsi condiții prielnice pentru cuibărit. De asemenea, și în Republica Moldova sunt cunoscute zeci de colonii de iernare, în vreme ce la noi numărul acestora este de câteva sute. Unele exemplare rămân în zonă și scot pui, cum sunt acești simpatici fotografiați în curtea unui prieten din Periș, jud. Ilfov.

De asemenea, unele exemplare pot rămâne până târziu în coloniile de iernare. Acest individ a fost fotografiat în Mogoșoaia, la final de aprilie.

Dacă găsiți o astfel de colonie, câteva recomandări:

1. Lăsați păsările în pace, nu le deranjați inutil. Le puteți vedea apoi an de an acolo dacă deranjul este minim, unele colonii fiind cunoscute de zeci de ani.
2. Dacă găinațul și ingluviile (resturi de mâncare regurgitate de aceste păsări) cad pe mașini sau pe carosabil, informați vecinii despre importanța limitării deranjului acestor păsări. Unii vecini vor înțelege de vorbă bună și nu le vor deranja, schimbând locul de parcare (nimeni nu vrea să spele zilnic mașina de găinaț)

[așa arată ingluviile și găinațul de sub unul din locurile de iernare ale ciufilor de pădure]
3. Anunțați Milvus sau grupurile de profil (birdwatching) despre noile colonii. Dacă vă temeți să faceți informația (prea) publică, îmi puteți da în privat un mesaj cu localizarea aproximativă să actualizez harta.
4. Arătați-le și copiilor voștri sau din familie, ai prietenilor etc aceste păsări. Păsările de pradă nocturne sunt în general greu de observat, a le vedea în mediul lor natural este o ocazie deosebită pentru cei mici și la îndemână pentru părinți. Este grozav să ai iarnp de iarnă un minizoo în parcul de lângă casă, nu?
5. Nu hrăniți aceste păsări. Se descurcă și fără noi, nu este nevoie să le lăsați pâine (nu mănâncă oricum), boabe (idem) sau carne din comerț (care poate conține diverse substanțe nocive pentru păsările de pradă). Este suficient să le asigurați liniște, se hrănesc singure, controlând numărul rozătoarelor din zonele locuite.
6. Dacă doriți să le fotografiați, recomandarea este să nu folosiți blitz. Puteți crește ISO și în acest fel deranjul va fi minim pe durata ședinței foto. Mai jos, o fotografie realizată pe înserat, la una din coloniile din București.

Acest articol face parte din seria de articole dedicate faunei României, Buletin Naturalistic, ediția 1 / 31 ianuarie 2022.

Facebooktwitterpinterestlinkedinmail

Pe aceeaşi temă

2 Comments »

  1. Buletin naturalistic #01. Românii și biodiversitatea – Doru Panaitescu said,

    31 ianuarie 2022 @ 8:03 pm

    […] Specia ediției, ciuful de pădure (Asio otus). Am pregătit un material (text plus foto) care prezintă pe scurt această specie, iubită deja de mulți români car ele-au […]

  2. Silvia said,

    11 aprilie 2023 @ 12:25 pm

    In Braila ierneaza in Parcul Monument,de Doi ani 18 ciufi de padure.Din pacate,autoritatile au taiat salcia in care iernau.Acum am mai vazut doar 3 exemplare in zona.Nu le spune nimeni celor de la primarie ca este o barbarie sa le distrugi habitatul?

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un comentariu