Am ajuns anul trecut în vară în Cazane, mai precis în incinta parcului eolian de la Sveta Helena la invitația Enel Green Power România, care are acolo unul din cele 8 parcuri eoliene de pe teritoriul țării, pentru a vedea cum stă treaba cu biodiversitatea din zonă. Invitația a fost de fapt o provocare: am primit o listă de păsări care cuibăresc în arealul parcului și le-am trecut în revistă.

[Imagine de anul trecut cu o ciocârlie de pădure (Lululla arborea) fotografiată la Sveta Helena]

Anul acesta am primit restul temei, restanța pe vară, cum ar veni: să reproduc povestea de anul trecut pentru celelalte șapte parcuri – cele din Dobrogea, pe care le voi vizita din perspectivă naturalistică pentru a vedea fauna de sub turbinele dobrogene administrate de Enel Green Power Romania. Aici, în Dobrogea, compania gestioneaza 7 din cele 8 parcuri eoliene (celălalt fiind vizitat deja de anul trecut), cu o capacitate eoliană instalată de aproximativ 450 MW doar in județele Tulcea și Constanța, cumulând aproximativ 85% din capacitatea totală de peste 534 MW produși in centralele eoliene și fotovoltaice ale grupului.

Enel Green Power România, parte a grupului Enel, este unul dintre cei mai mari producători de energie regenerabilă din țară, cu o capacitate gestionată de 534 MW prin cele 12 instalații eoliene și solare situate în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Banat. Cu această dublă tură (în județele Constanța și Tulcea) voi trece practic în revistă toate centralele eoliene instalate ale grupului. Mai mult, Enel Green Power România este, de asemenea, activă în sprijinirea comunităților locale prin activități care promovează printre altele, educația legată de protecţia mediului înconjurător, adică fix ce fac și eu de niște ani încoace. Mă aștept să văd multe specii de stepă (și vă las mai jos câteva fotografii din arhiva personală cu specii pe care musai vreau sa le consemnez in zona turbinelor) plus câteva specii noi, pe care tare le doresc la catastif (și despre care voi vorbi in raportul de tură, evident, dacă le și găsesc).

Mă interesează în primul rând speciile tipice din zonele deschise din stepa dobrogeană, de la popândău, dumbrăveancă, greiere borțos sau gușter vărgat, specii care sunt semnătură pentru Dobrogea (și lista, evident, nu se oprește aici).

[Popândău (Spermophilus citellus) – foto din arhivă, fotografiat in Dobrogea, mai 2020]

[Dumbrăveancă (Coracias garrulus) – foto din arhivă, fotografiată în Dobrogea, mai 2020]

[Greiere borțos (Bradyporus dasypus) – foto din arhivă, fotografiat în Dobrogea, mai 2013]

[Gușter dobrogean (Lacerta diplochondrodes) – foto din arhivă, fotografiat în Dobrogea, iulie 2015]

Știind deja o mare parte din habitatele dobrogene și văzând amplasamentul parcurilor eoliene, vă avertizez de pe acum că voi lua în colimator și insecte și alte nevertebrate, tipice zonelor stepice. Așa că e posibil să fie balansată și mai bine selecția de fotografii în favoarea insectelor față de tura din Sveta Helena.

Ne auzim în curând cu raportul de tură.

Acest articol este o invitație la lectură pe teme naturalistice, redactat cu sprijinul Enel Green Power România, cărora le mulțumesc anticipat pentru sprijinul logistic și accesul în parcurile eoliene, respectiv informațiile tehnice puse la dispoziție pentru documentarea acestei serii de articole.

[Imagine de anul trecut cu o presură galbenă (Emberiza citrinella) fotografiată la Sveta Helena]