Pentru că a trecut deja ceva vreme de când am scris aticolul despre viperele din România și am ceva noutăți, am decis să scriu acest articol, completat in proporție de 80%, despre viperele Europei.
[În colaj sunt prezentate cele 8 specii europene cu care m-am intersectat în ultimii ani] Citeste mai mult »
Nu știu alții cum sunt, dar eu pot să spun că am avut o tinerețe zbuciumată. Opt ani petrecuți în complexul studențesc Regie și un anturaj strâns legat de hobby-urile mele au făcut să am o rețea vastă de amici și cunoștințe, că știți cum e cu prietenii, sunt puțini și uneori te mai dezamăgesc și ăia când ți-e lumea mai dragă.
Azi, pentru că au trecut deja mulți ani și sunt împăcat cu gândul, pot să vă zic cum a fost la cel mai dubios blind date la care am participat, cu largul ajutor al… bunicii mele 😀 Citeste mai mult »
Unul din miturile legate de păsări este (și aud asta des mai ales vara, în deltă) este că păsările pleacă toamna și totul rămâne pustiu. Și da, o plimbare prin Deltă în februarie nu se compară cu una în mai. Dar asta nu inseamnă că mitul ăla nu rămâne un mit. Vă prezint mai jos câteva păsări care sunt mult mai ușor de observat iarna decât vara, iar pe unele din ele este improbabil să le vedeți la noi în sezonul cald.
[o rață fluierătoare (Mareca penelope) fotografiată din mică distanță, astfel că se poate vedea ciocul de culoare albăstruie] Citeste mai mult »
Luna ianuarie este în general o lună “moartă” pentru fieldherperii români. Temperaturile scăzute și hibernarea generală în care intră reptilele și amfibienii de la noi (cu excepții notabile, sigur) fac ca lucrurile să lâncezească până la primele semne de primăvară. Totuși, o fotografie publicată săptămâna trecută pe Herping România (cam cel mai important grup de la noi pe tematică herpetologică) a făcut vâlvă: în Sibiu a fost semnalat un gecko din sudul continentului, prima observație pe teritoriul României pentru această specie!
[fotografie preluată cu permisiunea autorului, via George Iacob, căruia îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi furniza info!]
Citeste mai mult »
După povestea cu cuiburile de strigă de care v-am zis și aici pe blog, trebuie să vă reamintesc și de alt reprezentant al ordinului Strigiforme, familia Strigidae. Ciuful de pădure (Asio otus) este o bufniță de talie medie (30-40cm lungime si 90 cm anvergură), poate una din cele mai populare specii de păsări de noapte europene, datorită unui fenomen interesant. Iarna, aceste păsări se adună în colonii de iernare de pot avea de la câțiva la câteva zeci de exemplare, în mod excepțional și peste 100 de exemplare. Acest ciuf a fost fotografiat la Mogoșoaia.
Dragii mei, am vești bune de la coordonatorul proiectului “Adoptă o bufniță”, Alex Birău. Vi-l reproduc mai jos, cu mențiunea că vom reveni periodic cu noutăți, pe măsură ce proiectul avansează. Momentan sunt gata primele 5 cuiburi, urmează și celelalte. Să sperăm că se vor ocupa cât mai multe! Cuiburile sunt realizate după proiecte similare din UK iar aici puteți vedea de aproape unul din cuiburile realizate cu ajutorul vostru. În prim plan se poate observa platforma pe care vor sta adulții si, sperăm noi, primii pui!
[Cuib realizat conform specificațiilor, inainte de montaj] Citeste mai mult »
In primele zile ale anului am avut mai multă treabă de făcut decât credeam, dar nu am neglijat proiectele mele de fotografie de natură. Una din liniile pe care am mers de când am achiziționat kitul Olympus a fost să refac portofoliul meu cu fotografii bune la specii pe care le fotografiasem prost (din varii motive). Iar acum obiectivul 100-400mm de la Panasonic îmi permite să fac fotografii bune de la distanțe mai mari decat cele la care trebuia să mă poziționez cu cu vechiul Sony (aici mă ajută factorul de crop de 2, față de 1.5). Așa că, cumulat cu hotărârea de a pune mai multe fotografii pe blog și mai puține pe Facebook pentru 2021, iată câteva fotografii pe care nu le-am publicat pe rețelele de socializare și care merită să fie puse pe spațiul public.
Încep cu singura fotografie din 2019, restul fiind realizate în 2020. Acest șoim de iarnă a stat dubios de cuminte la fotografiat. Regula de a nu ieși din mașină când păsările sunt aproape de aparatul foto a funcționat.
[Șoim de iarnă (Falco columbarius), undeva în Spania, octombrie 2019] Citeste mai mult »
Cine nu ține minte celebra strângere de fonduri pentru construirea Ateneului Român? În secolul 19, un grup de inimoși, personalități ale culturii românești, au apelat la conștiința poporului român pentru a finanța construcția edificiului care este, și azi, un reper pentru cultura muzicală românească și universală. Palatul Ateneului Român s-a clădit cu bani dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naţionale (500.000 de bilete în valoare de un leu). Deși au trecut 150 de ani de atunci, ideea este în continuare vie, doar că am vrea să o folosim la altceva: la conservarea patrimoniului natural românesc. Concret, despre ce este vorba?
[Strigă (Tyto alba), fotografiată în sălbăticie de Alexandru Laurențiu Cocină, în UK] Citeste mai mult »
Nu am mai scris de ceva vreme pe blog și nici nu caut scuze. A fost un an dificil pentru multă lume, și cum nici eu am fost ocolit, încerc să privesc cu capul sus anul ce tocmai se încheie, răsplătindu-vă pe voi cu o dublă bucurie: o retrospectivă foto cu lighioanele fotografiate pe coclauri.
[Un croitor (Morimus funereus) fotografiat undeva în Cazanele Dunării în iulie] Citeste mai mult »
Anul ăsta noiembrie a picat prost la mine, din multe puncte de vedere. Cea mai mare problemă pe care o au fotografii de natură la începutul sezonului rece este lumina slabă (puține ore de soare pe lună – da, ore pe lună, că sunt ani în care nu iese soarele saptămâni la rând). În acest context, am încercat să sfidez luna asta mohorâtă, ciupind ședințe foto de fiecare dată când a ieșit soarele. Procesul continuă, dar vreau să vă arăt câteva reușite prinse pe soare cu animale fotografiate în prima jumătate a acestei luni în care, teoretic, nu prea ai șanse să faci fotografii acceptabile. În acest prim episod vă arăt câteva fotografii de la mare.
[O pereche de “vrăbii” cu mult alb pe aripi caută cu frenezie insecte pe plajă. Pasărea omătului (Plectrophenax nivalis) este o specie nordică ce iernează la noi] Citeste mai mult »
« Pagina precedentă — « Previous entries « Pagina precedentă · Pagina următoare » Next entries » — Pagina următoare »
