După cum ați văzut probabil într-una din turele precedente, mai precis cea de la Fundata, special nu ne-am abătut de la traseu spre nordul Brașovului, pentru că zona Ardealului merită investigații serioase când vine vorba de coclauri. Tocmai de aceea, săptămâna aceasta avem un nou traseu itinerant, cu principal loc de regrupare la Saschiz, între Brașov si Sighișoara.
Dupa cum stiti, in fiecare an, la inceput, luna ianuarie marcheaza o borna importanta pentru lumea sporturilor cu motor: initierea in 4×4 nicaieri altundeva decat la Calugareni, in apropierea celebrei gropi ale lui Nike&Patrol. Competitional sau nu, miscarea din offroadul autohton se aduna in mlastina unde altadata Mihai il stalcea pe Sinan. Asa s-a intamplat si anul acesta, cand mai mule zeci de masini au iesit la un picnic cu specific… malos.
Azi este lansarea noului Hobbit (lansarea pentru presa, premiera avand loc vineri, 13 decembrie, in mai multe cinematografe din intreaga tara), partea a doua a trilogiei in care Stapanul Inelelor are parte de aventuri extraordinare in niste peisaje de basm. Si pentru ca vorbim de peisaje de basm si mie imi plac traseele prin aceste peisaje, cei ce distribuie acest film in Romania m-au rugat sa ma ocup de cativa reprezentanti ai presei si sa facem o mica excursie 4×4 in care sa vedem peisaje asemanatoare cu cele din film.
Ieri a fost de departe cea mai aventuroasa serpuire a celor doua Dacii prin Oltenia lui Tudor Vladimirescu. Un traseu presarat cu viata salbatica, trovanti, pesteri, chei si multa balaureala prin “harhanii”, asa cum ii place lui Silviu Moraru sa se exprime. Planul nostru initial s-a facut doar pe jumatate, nemaiajungand la Podul lui Dumnezeu, padurea de liliac si campul de lapiezuri de la Ponoarele din motive de ordin logistic. Daar… cetatenii ce alcatuiau echipajul de iubit Romania au avut ocazia sa intre pe terenul meu, in zone accidentate unde eu ma simteam ca acasa si ei nu prea. Ii cred pe cuvat ca le-a placut, asa ca va prezint ce am crosetat ieri prin sudul tarii in cadrul proiectului “Iubesc Romania” initiat de Petrom. Citeste mai mult »
La ora la care scriu aceste randuri deja un echipaj compus din Adi Berhea, trainer de la scoala de pilotaj si conducere defensiva Titi Aur si colegul de blogging dar si de sosele RazvanBB au plecat la drum prin Romania sa puna Romania pe harta. Un proiect Petrom, parte componenta a campaniei “Colectia Reusite Romanesti”, roadtripul Iubesc Romania este un redivivus al celebrului si mult premiatului Redescopera Romania, la care am avut onoarea sa fac si eu parte in 2010 si 2011. Citeste mai mult »
Cand vine vorba de mers pe coclauri, o masina 4×4 devine brusc un prieten de nadejde. Dupa niste sute de mii de kilometri strabaturi pe drumuri fara asfalt, devine superflua precizarea ca pleci in weekend la offroad. El vine la pachet cu drumul si cu celelalte activitati in aer liber pe care le poti face. Acelasi lucru l-am simtit si mai deunazi, cand am fost invitat de Ford Romania sa testez noua versiune a modelului Kuga, reprezentantul marcii pe segmentul SUV, pe care Ford l-a pozitionat nu ca Sports Utility Vehicle, ci Smart Utility Vehicle. Nu e chiar offroaderul veritabil, dar e un verisor mai mic, mai sprinten si mai dichisit al Rangerului:
Cand eram in Balcaniada anul trecut, nu ma hotaram: sa conduc noul Ford Focus Ecoboost sau Ford Ranger, camioneta nazdravana si adaptata pentru Europa din gama Ford? Iar visele mele netrebnice faceau un mix intre ele. Iata ca Ford a venit in intampinarea nalucirilor mele onirice cu un compromis: noua generatie Ford Kuga, cu motoare pe masura viselor mele.
Adica mai mult de 93 de metri intr-o secunda! Evident, e vorba de o masina cu muschi, dar si incaltata cum se cuvine. Nokian e o marca de care nu a auzit prea multa lume in comparatie cu mult mai cunoscutele Michelin, Dunlop, Goodyear sau Continental. Totusi, finlandezii astia se pricep bine la rularea pe suprafete albe si mai ales lucioase. Noul record, de peste 335 de kilometri la ora, a fost stabilit saptamana trecuta in Finlanda, la -16 grade.
Citeste mai mult »
Duminica am fost aproape fara voie copilot la un trial de offroad. Nu cu masina mea, ciu cu un Nissan Terrano I din 88, dar bine pus la punct. Cateva imagini care vorbesc mai bine decat mine despre atmosfera de acolo. S-au rupt cateva cardane si cateva planetare, dar distractia a fost pe cinste. Si reproduc aici doar vorbele unui batran cioban din zona, venit sa asiste la cele trei etape (standard A/T, standard M/T si open – care numai open nu a fost): “Cum sa intri mai omule acolo cu masina, in locul ala a fost un helesteu!”. Numai ca… helesteul se uscase nitel si mai ramasese doar namolul, dar asta nu inseamna ca unii copiloti nu au inotat destul in el, ba dimpotriva.
« Pagina precedentă — « Previous entries « Pagina precedentă · Pagina următoare » Next entries » — Pagina următoare »
