Doru Panaitescu

Hai ca v-am perpelit destul cu emoțiile legate de aluziile la cererea în căsătorie din articolul trecut. Evident, nu era pentru mine (se aude acolo, in spate, la cei si mai ales cele care ma vedeau deja „arestat” de pe coclauri si dus inapoi in civilizatie si normalitate?). E vorba de fapt despre una din cele mai interesante campanii de promovare reciprocă din această vară, care implică două branduri aparent fără nici o legătură: casa de bijuterii Micri si aeroportul Tuzla.

Citeste mai mult »

Articolul meu despre cutite de saptamana trecuta nu a trecut neobservat. Zeci de prieteni m-au interpelat pentru a le recomanda cum sa isi aleaga cutitul lor preferat, pentru ca nu am facut un ghid special pentru alegerea unui cutit bun. Inainte sa apuc sa fac asta, am fost contactat de Catalin de la Clubul de Silat „Cocorul Alb” (silat este un sport de autoaparare din Indonezia care, ati ghicit, are mare legatura cu cutitul meu preferat). Catalin mi-a trimis o fotografie cu un karambit traditional, care va fi oferit tuturor participantilor de la seminarul de tehnici de autoaparare de sambata aceasta tinut de maestrul Cecep Arif. Citeste mai mult »

Dacă veți căuta pe Internet „knife aficionados”, veți găsi o sumedenie de comunități de oameni de pe toate meridianele globului care au o pasiune aparte, pasiunea pentru cuțite (și în general pasiunea pentru arme). Cu armele de foc nu am un fetiș, desi am mână bună și destul de precisă pentru un practicant ocazional de tir. Despre cuțite însă nu pot spune acelasi lucru. De mic am fost fascinat de orice avea tăiș prin casă și, ce să vezi, această mică „boala” s-a adâncit cu trecerea timpului.

[O mică parte din cutitele pe care le folosesc în mod curent] Citeste mai mult »

De câte ori vine luna decembrie, îmi pun mâinile în cap. Rămân la părerea de nestrămutat că un diavol în carne și oase a avut prima dată ideea cadourilor și a cumpărăturilor în acest scop. Ca orice bărbat respectabil, am oroare de pierdut timpul pentru cadouri (paradoxul fiind ca imi place la nebunie sa ofer cadouri, chiar și celor care nu merită :D), iar mersul la cumpărături e una din cele mai grele corvezi pentru mine.

Citeste mai mult »

Daca nu ești băutor de whisky, iți recomand un joc în care poți ghici personaje Disney. Dacă ai trecut testul și citești în continuare, înseamna că te interesează această licoare intitulată de creatorii sai din vechime „apa vieții”. Și probabil știi și ce să bei, și cum, și cu cine. Întrebarea mea din titlu ascunde însă niște trebușoare ce necesită o anumită aplecare întru reflecție pentru a fi înțelese corect. Citeste mai mult »

Sunt in dreapta, copilot cu numele, am baut o berica artizanala (din grane, fara kituri) de la „maestrul” berar Bogdan Glavan si ma indrept alaturi de Mihai Bobocea spre Valea Jiului de Vest, locul unde m-m imbolnavit de incurabila maladie a speologiei, prima pasiune „out-of-home” care mi-a redat bucuria de a trai sub cerul liber, departe de asfalt si betoane. Citeste mai mult »

Toamna si-a intrat in drepturi, dar unii au ramas cu gandul încă la apusurile lungi pe care au preferat sa le admire în natura. Si eu la fel, mai ales ca imi aduc aminte cu placere de campania Strongbow Red Berries care a fost fix pe placul meu deoarece a militat pentru aducerea in atentia opiniei publice a unui fenomen extrem de imbucurator pentru mine: observarea pasarilor din oras.

Citeste mai mult »

Dragii mei, pana pe final de octombrie nu mai dati de mine decat daca arde. Am plecat intr-o noua expeditie prin sudul Mediteranei, in cea de-a douasprezecea incursiune prin Sicilia. Citeste mai mult »

Saptamana trecuta am primit o dojană serioasă de la un bun prieten: cică aș fi luat-o nițel pe arătură cu fotografiile puse pe Facebook și nu vede de la mine decât reptile. Acum, mno, sezonul e departe de a se fi incheiat, mai am cel putin doua iesiri importante dupa fauna cu solzi pana la finalul anului (sudul Bulgariei, respectiv Sicilia, ambele in luna octombrie), dar i-am ascultat sfatul (multumesc Emilian!) si am decis să vă mai arat și alte lucruri frumoase de pe coclaurii patriei sau de aiurea. Și cum să nu asociem un loc frumos cu o mâncare bună și poate și un pahar de ceva bun? Asa ca iata-ne la prima editie din acest an a Campionatului National de Gatit pe Zapada – faza pregatitoare, ca zapada nu s-a aratat, desi temperaturile erau potrivite. Să începem, așadar, cu gutui umplute cu kafta (o rețetă ce îmbină gustul dulceag al gutuilor cu iuțeala tipică tocăturilor arăbești, ușor de procurat de la magazinele etno-gourmet din Bucuresti).

[Fotografia e de la o editie trecuta, dar cu ea in cap am pornit la drum, pentru ca adevarul e ca e mai frumos sa intreprinzi o ceauneala de weekend departe de casa, lucru cu car ev-am obisnuit de-a lungul anilor] Citeste mai mult »

Sigur, nu au ce cauta vinul si condusul in aceeasi propozitie. Si totusi, cum ar fi sa aflati ca poti sa intri cu masina de teren intr-o crama? Oocazie prilejuita de un eveniment al fratilor nostri de peste Prut, la care nu puteam sa nu particip. Si cum aburii euforiei s-au ridicat, ma asez la scris sa va depanez fir’a’păr ce s-a intamplat in weekend.

[Mașină intre doage de lemn, iuhuu! Mașina mea a rămas afară; din respect pentru crama am urcat intr-o masina „locală” care intra oricum, astfel incat amprenta mea verde sa fie cat mai domoală, chit că nu vorbim de natură…] Citeste mai mult »