Doru Panaitescu

Am fost acuzat că gătesc mai des decât scriu pe blog. Cum nu pot infirma / dezminți această informație, încerc mai jos să repar prejudiciul cu o rețetă pe care am încercat-o acum ceva ani (în 2016) și nu am apucat să o public pentru că mereu m-am luat cu altele. Mai jos, vă prezint o reteță de mult uitată, dar considerată o delicatesă la final de secol 19 – natincă de gâscă sau gât de gâscă umplut. Este o rețetă de toamnă târzie sau început de decembrie, când porcul trage să iasă pe primul loc la greutate și aveti totuși poftă de o porceală culinară de sezon.

Citeste mai mult »

Într-o retea socială dominată de fotografii cu pisici, picioare și cărti fotografiate pe plajă (încă mai e sezon), altercatii cu taximetristi care nu poarta mască, tânguieli că nu iese dopul sticlei de vin, recomandări de filme și seriale proaste și alte bazaconii, refugiul este pe paginile oamenilor care fac mai mult și postează mai puțin. Citeste mai mult »

text: Doru Panaitescu
fotografii: Doru Panaitescu, Aurelian Nedelcu

Mai tineți minte povestea cu corcodeii din Canary Wharf? Dar pe cea cu pelicanul din rafinăria Rompetrol? Ei bine, seria suprizelor naturalistice în medii modificate atropic, mai mult sau mai puțin, continuă. Saptamana trecută m-am întors dintr-o tură de vară (cu adevărat de vară) din extremitatea vestică a Cazanelor Dunării.

Am ajuns acolo la invitația Enel Green Power România, care are acolo unul din cele 8 parcuri eoliene de pe teritoriul țării, pentru a vedea cum stă treaba cu biodiversitatea din zonă. Invitația a fost de fapt o provocare: am primit o listă de păsări care cuibăresc în arealul parcului și am fost nevoit să fac ce face orice “listaș” care se respectă – să găsesc păsările de pe listă și eventual să îmbogățesc lista. Și uite-așa m-am trezit alergând presuri galbene prin tufele de pe dealurile ce urcă de la Dunăre…

[Presura galbenă (Emberiza citrinella), cea mai frecvent văzută pasăre din parc, mai des întâlnită decât vrăbiile chiar] Citeste mai mult »

Probabil că mulți din voi ați fost în Cazanele Dunării, cel mai frumos defileu din Europa. Este un loc unic care merită văzut indiferent de anotimp. Îmi place mereu să merg aici iarna, pentru că iernile sunt blânde, asta lăsând spațiu de manevră pentru numeroase specii de păsări acvatice să ierneze aici.
Ei bine, am primit o provocare de la Enel Green Power România – să văd partea mai puțin cunoscută a defileului în toiul verii.

[așa arată, de exemplu, defileul văzut de la sârbi, în zona Mănăstirii Mraconia]

Citeste mai mult »

Fie că mergeți la fotografiat, la pescuit, la vânătoare sau la o simplă plimbare în parcul de lângă casă, ele există și sunt printre noi. Azi povestim despre căpușe și cum putem să reducem riscul de a fi mușcați și implicit de a ne îmbolnăvi din pricina lor. Împreună cu Andrei Daniel Mihalca, am compilat un scurt material ilustrat, menit să ajute la informarea corectă a tuturor celor interesați, pentru că oricine iese din casă este expus la acest risc.

guest post de Andrei Daniel Mihalca

Suntem în plin sezon de activitate a căpușelor. Studiez căpușele de mulți ani, atât în România cât și pe alte meleaguri, în special în țările tropicale. Așa că vreau să vă spun câteva cuvinte și să vă dau câteva sfaturi practice referitoare la aceste organisme parazite, pentru că există multe așa numite mituri urbane despre căpușe. Și fiind mituri, evident, nu sunt adevărate.

[O căpușă fotografiată în Dobrogea, Hyalomma aegyptium, ce parazitează o țestoasă de uscat dobrogeană] Citeste mai mult »

Sfârșitul fiecărei luni din 2020 trebuie să vă țină aproape de brosere. Urmează interviul lunii aprilie din seria “Interviuri în sălbăticie“, celelalte interviuri putând fi citite aici pe blog. Astăzi, stăm de vorbă cu Lou Bertalan, birdwatcher specializat în studiul pescărușilor din întreaga lume. L-am cunoscut pe Lou doar prin intermediul Internetului, dar pasiunea cu care vorbește despre păsările sale preferate m-a entuziasmat, realmente. Este unul din cele mai captivante interviuri luate de mine, sper să vă placă și vouă la fel de mult!

Citeste mai mult »

Dacă ați numărat bine, azi se face o lună de la debutul acestui foileton și, așa cum sper să vă obișnuiți, la finele fiecărei luni veți găsi aici, pe blog, un nou interviul din seria “Interviuri în sălbăticie“. Astăzi, stăm de vorbă cu Vlad Cioflec, biolog și ranger la Parcul Natural Văcărești.

Citeste mai mult »

Una din plăcerile mele morbide este să scot oamenii din zona lor de confort și să îi familiarizez cu mediul natural de care noi, ca specie, avem tendința să ne îndepărtăm tot mai mult prin antropizare si tehnologizare excesivă. A trecut fix o săptămână de când am răpit-o pe Andreea din biroul ei din Piața Victoriei (aici puteți vedea reportajul de la Mediafax) și, ca orice infractor care se respectă, am revenit la locul infracțiunii să văd dacă e totul în parametri. Andreea nu și-a revenit, de fapt, starea ei s-a agravat.

Citeste mai mult »

Trebuie să recunosc, scriu pe blog mai rar decât prevede legea, iar multele cadre rămase nepublicate la mine pe hdd-uri își strigă pe mutește păsul de câte ori deschid computerul. A sosit momentul să mai scot câteva adre de la naftalină, pentru că ghiciți ce: stând de vorbă cu diverși oameni despre fauna de pe alte meleaguri, le povestesc despre specii fotografiate de mine, dar care fie nu sunt puse aici pe blog, fie pe Facebook unde sunt greu de găsit. Așa că încep de anul ăsta să public mai multe fotografii atât pe blog, cât și pe facebook, ordonate frumos, pe albume dedicate anumitor destinații dese vizitate de mine în scopuri naturalistice/fotografice.

[Specia ieșirii, un șarpe atipic și relativ comun, dar greu de găsit în goana mea prin peninsulă – Zamenis scalaris]

Citeste mai mult »

Activitatea de observare/fotografiere a faunei este un hobby deosebit de ofertant pentru oameni de toate vârstele, indiferent de loc, pregătire, profesie actuală sau situație materială. De aceea, mi-am propus ca în acest an să vă fac cunoscuți oameni implicați în această frumoasă pasiune. Am în plan să scot la lumină nume românești mai puțin cunoscute ale mișcării naturalistice din România. Voi avea, aici pe blog, un foileton de 12 episoade – 12 interviuri, cu frecvență lunară. Aceste interviuri vor fi publicate în regim mixt (text – foto – video sau chiar și alte formate, după caz). Acest proiect este realizat “in memoriam“, un mic omagiu pentru munca asiduă a regretatului Ovidiu Neculai Bufnilă, responsabil comunicare la Societatea Ornitologică Română, căruia sunt sigur că i-ar fi plăcut nespus să citească aceste interviuri ce îmbină cele două lucruri care îl “activau” la orice oră din zi și din noapte – comunicarea și păsările.

[Silvie de tufiș (Sylvia undata), fotografiată de Gabriel Plăiașu în Andaluzia, Spania]
Citeste mai mult »